ACATISTUL ÎNTÂMPINĂRII DOMNULUI !

          Acatistul Intampinarii Domnului !

                              

Rugaciunile incepatoare:

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindeni esti si toate le plinesti, Vistierul bunatatilor si Datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi si ne curateste de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele nostre, Stapane, iarta faradelegile noastre; Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Tatal nostru, Carele esti in ceruri, sfinteasca-se numele Tau, vie imparatia Ta, faca-se voia Ta, precum in cer asa si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta da-ne-o noua astazi. Si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel viclean. Ca a Ta este Imparatia si puterea si slava, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul!

Condacul 1:

Astazi aleasa Maica merge acum de la Betleem la Ierusalim, iar Dumnezeiescul Prunc Iisus in bratele Ei ca pe un nor usor este purtat. Iar noi nevrednicii, intampinand pe Imparatul Slavei si pe Maica Fecioara Preasfanta, impreuna cu batranul Simeon cantam Celei Binecuvantate: Vino, Preacurata, Domnul este cu Tine si prin Tine impreuna cu noi.

Icosul 1:

Cetele ceresti, plecate spre pamant, vad pe cel Unul Nascut, pe Facatorul lor si Stapanul a toata faptura in bratele Fecioresti ale Maicii celei neispitite de barbat, mergand la Ierusalim, purtat ca un Prunc si bucurandu-se, canta Lui si imparatesei Fecioare lauda de sarbatoare:

Vino, Imparatul cerului si al pamantului, in cetatea Marelui imparat, Sionul cel sfant.
Vino, Dumnezeule Preainalt, din inaltimile ceresti in biserica pamanteas-ca si facuta de maini.
Vino, Fiule, Unule Nascut si Te salasluieste cu oamenii pe pamant.
Vino, Mielul Cel nevinovat si Dumnezeiesc, sa Te aduci Domnului, Cel ce in ceruri.
Vino, Preacurata Porumbita, Mireasa fara de barbat, a Sfantului Duh.
Vino, Mielusea neintinata, Maica neprihanita a Mielului Hristos.
Vino, Prunca de Dumnezeu aleasa, Fiica cea preadorita a lui Dumnezeu Tatal.
Vino, Imparateasa Cerului, Stapana cea buna a intregii lumi.
Vino, Preacurata, Domnul este cu Tine si prin Tine impreuna cu noi.

Condacul 2:

Preasfanta Fecioara pe Sine s-a vazut fiind curata dupa Nasterea lui Iisus si nu i-a trebuit curatire, pentru ca Hristos a trecut, precum o raza de soare printr-un diamant, nestricand curatia fecioreasca a Preacuratei Maicii Sale. Totusi, fiind smerita si nemandrindu-se de neprihanirea curatiei Sale, atunci cand s-au implinit zilele legiuite de curatire, a plecat de la Betleem, impreuna cu Sfantul Iosif, logodnicul, si au adus pe DumnezeiescuI Prunc, la Ierusalim, inaintea Domnului si impreuna I-au cantat cu bucurie: Aliluia.

Icosul 2:

Vazandu-te pe tine, printre veacuri, Fecioara, ca porti in mainile tale pe Dumnezeu intrupat, Isaia proorocul a glasuit: “Domnul va sedea pe nor usor”. Iar tu, o, Maica a lui Dumnezeu, mergand la Ierusalim si purtand Dumnezeiescul Prunc in bratele tale, cugetai: “Cum, fiind Mama, am ramas Fecioara?” Totusi, vazand ca aceasta nastere a fost mai presus de fire, cu cutremur ai grait intru sine: “Cum sa Te numesc pe Tine, Fiul Meu? Daca Te numesc om, vad ca esti mai presus decat omul, fecioria Mea pastrand-o nestricata, pentru ca zamislirea Ta a fost Dumnezeiasca. Daca Te numesc Dumnezeu, vad ca intru toate esti asemenea omului, afara de pacat. Pentru aceasta Te propovaduiesc pe Tine Dumnezeu adevarat si om adevarat”. Noi insa intampinand venirea Ta, Hristoase, pe cea Curata o cinstim cantand asa:

Vino, Curata Fecioara, ca ai nascut curat pe curatul Dumnezeu.
Vino, Maica fara barbat a lui Emanuel, care nu a cunoscut nunta.
Vino, Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii, ca de a ta curatie s-a minunat Gavriil.
Vino, Ceea ce esti mai marita fara de asemanare decat Serafimii, ca tie ti s-a inchinat firea ingerilor.
Vino, Tarina nesemanata, ca ne-ai rasarit noua Spicul Vietii.
Vino, Rug nears, ca intru Nastere nu te-a ars focul Dumnezeirii.
Vino, Incapere neincaputa la care nu pot sa priveasca cei cu cate sase aripi si cei cu ochi multi.
Vino, Masa cu chip de foc, pe care pamantenii nu se pricep sa te laude dupa cuviinta.
Vino Preacurata, Domnul este cu tine si prin tine impreuna cu noi.

Condacul 3:

Fiind purtata de putere Dumnezeiasca ai venit la Sfanta cetate, Ierusalim, Preasfanta Fecioara ca o zi luminoasa, aratandu-L intregii lumi pe Hristos, Soarele Dreptatii. Pentru aceasta in chip vadit Te-ai aratat Prestol de Heruvimi, inaltat prin slava fecioreasca caci in mana ta porti pe Imparatul Slavei, in fata caruia stau in chip nevazut Serafimii cei cu cate sase aripi, impreuna cu toate puterile ceresti cantand: Aliluia.

Icosul 3:

Avand Fecioara pantece primitor de Dumnezeu, a venit la biserica, tinand in mana sa pe Dumnezeiescul Prunc Hristos, si, plecand genunchii inaintea Domnului, cu bucurie si cu bunacuviinta a grait: "O, Parinte Preavesnic, acesta este Fiul Tau, pe care L-ai trimis sa se intrupeze dintru Mine pentru mantuirea oamenilor. Acesta este Rodul pantecelui meu, zamislit intru mine prin Duhul Tau cel Sfant. Acesta este intaiul meu Nas-cut. Primeste Cuvantul Tau Cel Intrupat dintru mine, primeste de la mine pe Fiul Tau, pe care Ti-L aduc, ca prin Trupul si Sangele Lui, primit de la Mine, sa rascumpere neamul omenesc”. Iar noi pricepand aceasta tainica rugaciune, Preacurata, cantam Fiului Tau si Dumnezeului nostru asa:

Vino, Preadulce Iisuse, pogorand pe pamant bland si smerit precum ploaia pe pamant curat.
Vino, Viata PreaduIce, precum picatura ce picura pe pamant, aratandu-Te nevazut in intruparea Ta.
Vino, Mantuitorule atotmilostiv, sa cauti si sa mantuiesti pe cei pierduti.
Vino, Pastorule preabun, Cel ce ai voit sa porti pe umerii Tai oile ratacite.
Vino, Doctorul celor fara de nadejde, Cel ce ai binevoit sa porti bolile si neputintele noastre.
Vino, Mielul lui Dumnezeu, cel ce ai voit sa iei asupra-Ti toate pacatele lumii.
Vino, Domnul Slavei, purtat pe nor usor, ca ai gonit ademenirile intunericului.
Vino, Imparatul pacii, Cel ce sezi pe tronul lui David, a carui imparatie nu este din lumea aceasta.
Vino, Preacurata, Domnul este cu tine si prin tine impreuna cu noi.

Condacul 4:

Avand intru sine furtuna de ganduri indoite marele Arhiereu al lui Dumnezeu, Zaharia, s-a tulburat vazand pe Sfanta Fecioara cu Pruncul la un loc cu femeile necurate, inaintea usilor bisericii, cerand curatirea cea dupa lege; a dus-o in Sfanta Sfintelor si a inteles cu duhul ca aceasta Maica si dupa nastere este Fecioara Curata. Pentru aceasta a asezat-o in locul fecioarelor, unde femeilor avand barbat nu li se cuvine sa stea, si, intampinand-o, cu frica si cu bucurie a cantat lui Dumnezeu Cel ce s-a aratat: Aliluia.

Icosul 4:

Auzind Zaharia minunatele Tale cuvinte in fata lui Dumnezeu, Preacurata, si vazand ca vrei sa asezi copilul Tau preaiubit in bratele lui de Arhiereu al lui Dumnezeu, precum in insesi mainile lui Dumnezeu, si, impreuna cu acesta ai adus jertfa, dupa cum spune legea, doi pui de porumbel, s-a umilit cu inima si cu credinta si cu frica a primit pe Dumnezeiescul Prunc zicand asa:

Vino, Cel Vechi de zile, care de demult ai dat lui Moise legea in Sinai.
Vino, Prunc Tanar, ca ai intrat acum in biserica, vrand sa implinesti legea.
Vino, ca saIasluire avand Cerul ai vrut sa umpli biserica pamanteasca de slava cereasca.
Vino, ca intrupandu-Te din Fecioara ai dorit sa indumnezeiesti firea omeneasca.
Vino, ca Te-ai coborat pana la chipul de rob, ca pe noi, robii pacatului, sa ne faci robii Adevarului Dumnezeiesc.
Vino, ca esti Stralucirea Ipostasului Parintesc, ca pe noi sa ne arati fiii Tatalui Ceresc.
Vino, Implinitorul legii, care ai adus lui Dumnezeu pui de porumbel ca noi sa zburam la ceruri mai curati decat acestia.
Vino, Datatorule de milostivire care mila voiesti, iar nu jertfa, ca si noi sa Te ungem cu untdelemnul milei.
Vino, Preacurata, Domnul este cu tine si prin tine impreuna cu noi.

Condacul 5:

Steaua cea de Dumnezeu luminata a stralucit, cand a venit la biserica Simeon, purtat de Duhul Sfant. Acestuia, tanar cu Duhul, dar imbatranit cu trupul, fiind drept si credincios traind in credinta si asteptand mangaierea lui Israel, i s-a fagaduit prin Duhul Sfant sa nu vada moartea, pana cand nu va vedea pe Hristos Domnul venind in trup. Acesta, privind pe Preacurata Fecioara si pe Pruncul tinut de dansa in brate, a vazut harul lui Dumnezeu si, cunoscand cu Duhul ca Acesta este Mesia Cel asteptat, in graba s-a apropiat de Dansul si, dand multumire lui Dumnezeu, cu frica si cu bucurie I-a cantat din inima: Aliluia.

Icosul 5:

Vazand batranul Simeon in mainile Fecioarei pe Cel ce a zidit pe om, purtat in chip de Prunc, s-a umplut de nespusa bucurie si, uitandu-se pe sine, a grait cu bucurie: “Te doresc pe Tine, Dumnezeul parintilor si Doamne al milei, la Tine privesc, Cel ce cuprinzi toate cu Cuvantul Tau, pe Tine Te intampin, Cel ce stapanesti viata si moartea, pe Tine Te astept, Cel ce unesti cerul si pamantul. Dupa Tine flamanzesc mortii ce asteapta invierea. Dupa Tine inseteaza cei ce patimesc si asteapta mangaiere si Tie Iti canta asa:

Vino, Cel asteptat de toti proorocii, sa ne cercetezi cu mantuirea Ta.
Vino, Cel dorit de toate neamurile, sa ne luminezi cu invatatura Ta.
Vino, Mantuitorul nostru, ca sa izbavesti pe Adam si pe Eva de pacat de vechiul blestem.
Vino, Cel ce Te-ai aratat pe pamant Mantuitorul nostru, ca sa vietuiesti cu oamenii si sa-i scoti din intuneric si din umbra mortii.
Vino, Luminatorul nostru ca sa binevestesti anul placut Domnului.
Vino, Izbavitorul nostru, ca sa-i si slobozesti pe cei zdrobiti cu inima.
Vino, Pastorule si Invatatorule ca sa propovaduiesti robilor dezrobirea si celor orbi vederea.
Vino, Ziditorule si Stapane, sa vestesti celor umiliti mantuire si tuturor oamenilor iertare.
Vino, Preacurata, Domnul este cu tine si prin tine impreuna cu noi

Condacul 6:

Propovaduitor minunat al venirii lui Hristos s-a aratat purtatorul de Dumnezeu Simeon, cand mai ales umplandu-se de Duhul Sfant, primul dintre oameni L-a cunoscut pe Ziditorul sau, venit cu trup, si primul a marturisit Dumnezeirea Lui, cantandu-I in numele tuturor celor ce traim pe pamant: “Tie ne inchinam, pentru ca Tu esti Dumnezeul nostru; Tie ne rugam pentru ca Tu esti biserica noastra’, Tie iti slujim, ca Tu esti Facatorul legii. Tu esti Unul Dumnezeu si nu este alt Dumnezeu afara de Tine si alt Fiu deofiinta cu Tatal. Prin Tine noi traim si ne miscam si fiintam, Tu esti mai frumos decat toti fiii oamenilor, pentru ca Tu esti Dumnezeu si om. Pentru aceasta se bucura acum cerul, pentru ca a miluit Domnul pe poporul sau si salta temeliile pamantului si cei ce se afla in iad, ca s-a aratat celor morti invierea vazand acum pe Mantuitorul lumii si cantandu-I: Aliluia.

Icosul 6:

Astazi a stralucit la toata lumea lumina adevarului, ca Preasfanta Fecioara a dat cu preacuratele sale maini, batranului Simeon, pe Dumnezeiescul Prunc, ca pe un carbune facator de viata, de la jertfelnicul Domnului, zicand: “Primeste, cinstite batrane, pe Domnul tau, primeste vistieria nesecata si puterea cea neajunsa. Spala necuratia si te innoieste si te lumineaza de la Soarele Dreptatii, Sa nu arda deci focul harului pe domnul meu, ci mai mult, sa-I lumineze, caci Acesta curata pacatele si toata fara-de-legea ta ca sa fii inceput al curatirii intregii lumi si astfel te vei dezbraca de toate cele vechi ca sa te imbraci in toate cele noi”. Iar noi, pricepand aceasta vestire milostiva, sa-I cantam Preacuratei unele ca acestea:

Vino, Fecioara, ca stralucind de curatie cereasca, ne-ai rasarit lumina, cea neinserata.
Vino, Imparateasa a preaminunatei lumi ceresti, care ne-ai ridicat pe noi in locasurile cele de sus.
Vino, Tainic Rug, prin care, din inaltimile ceresti, s-a aprins focul Dumnezeirii la toata lumea.
Vino, Nor purtator de lumina, prin care Dumnezeiescul Prunc Hristos s-a adus spre mantuirea tuturor.
Vino, Masa de Foc a Nevazutului Imparat.
Vino, Chivot Ceresc, care ai incaput pe Hristos.
Vino, Palat al Duhului Sfant.
Vino, Mireasa Neprihanita a Imparatului Cel fara de moarte.
Vino, Preacurata, Domnul este cu tine si prin tine impreuna cu noi.

Condacul 7:

Vrand Sfantul batran Simeon sa primeasca o noua curatire, precum Isaia cel de demult, s-a inchinat Preacuratei Maicii lui Dumnezeu si, atingandu-se de Dumnezeiestile ei picioare, a zis: “Foc duci curata, ma tem sa iau in brate Pruncul Cel ce stapaneste lumea. Tu insa, cu mainile Tale, precum cu niste aripi ingeresti lumineaza-ma, dandu-mi pe Cel ce Heruvimii cei inaripati se infricoseaza sa-L poarte”. Astfel Simeon, intinzandu-si mana, L-a primit in cinstitele sale brate si cu bucurie a cantat: Aliluia.

Icosul 7:

O noua si preaslavita minune s-a savarsit astazi: batranuI Simeon primeste in maini stricacioase pe Ziditorul omului, pentru ca Dumnezeu sa traiasca cu oamenii, iar omul sa devina ceresc. Primind pe Cel dorit si vazand implinirea fagaduintelor Simeon, precum graul cel copt, a cerut slobozirea de trup si la apusul vietuirii sale a cantat cu bucurie: “Au vazut ochii mei mantuirea Ta, ca pe o taina ascunsa din veac. Acum, insa, slobozeste, Stapane, pe robul Tau, dupa cuvantul Tau, in pace, de aceasta legatura trupeasca catre viata cea neintinata si neimbatranitoare, ca, plecand de aici, sa duc veste de bucurie despre venirea Ta in lume”. Pentru aceasta Iti cantam:

Vino, Iisuse, Datatorul vietii, ca ai daruit viata si inviere tuturor credinciosilor Tai.
Vino, Stapane, Biruitorul mortii, ca ai slobozit din vesnica moarte pe poporul Tau.
Vino, Imparatul cel fara de moarte ca din intunericul si din umbra mortii ai slobozit pe cei legati din veac.
Vino, Preadulce Viata, ca portile raiului iarasi le-ai deschis lui Adam, spre viata vesnica.
Vino, Mire Preadorit, ca sufletul meu tanjeste si doreste curtile Domnului.
Vino, Lumina Sfanta, ca Te-a aflat sufletul meu plangandu-si pacatele.
Vino, Dumnezeule preavesnic, ca aproape este mantuirea Ta pentru cei ce se tem de Tine.
Vino, Mantuitorule Preabun, ca cuvantul Tau ai adus pacea mult dorita.
Vino, Preacurata, Domnul este cu si prin tine impreuna cu noi.

Condacul 8:

Straine cuvinte auzind de la batranul minunat, Iosif si Preacurata Fecioara s-au mirat de cele spuse, l-au vazut pe Simeon proorocind despre Prunc, dar nu ca despre un Prunc, ci ca despre Cel Vechi de zile si, rugandu-se la Dumnezeu, ca la Cel ce are putere asupra vietii si asupra mortii si Care poate sa-l sloboada la o alta viata si, punand toate acestea in inima lor, au cantat cu multumire lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul 8:

Cu totul fiind intru Dumnezeu, Sfantul batran Simeon s-a umplut de duh proorocesc si a vorbit despre Dumnezeiescul Prunc ca va ajunge chiar si la iad sa dea tuturor celor legati iertare, orbilor vedere si nu va vorbi ca altii. Si, intorcandu-se la Maria, Mama lui Iisus, a proorocit: “Iata, Acesta este pus spre caderea si spre ridicarea multora din Israel si ca un semn care va ridica impotriviri. Si prin sufletul Tau o Maica, fara de moarte, va trece sabie, cand vei vedea pe Fiul tau batut in cuie pe cruce, ca sa se descopere gandurile din multe inimi, intru iertarea pacatelor lor”, Iar noi, intelegand aceasta proorocie, ii cantam Preacuratei:

Vino Maica si Fecioara, care, intru nasterea ta fecioreasca, nu ai simtit durerile nasterii.
Vino, Maica Mielului si a Pastorului, care vei suferi dureri infricosatoare langa Crucea Fiului tau.
Vino, Bucuria noastra, care impreuna cu Fiul tau patimind, cu toata lumea te vei bucura de aratarea Slavei Sale.
Vino, Mangaiere in necazuri, care fiind incercata precum aurul in foc esti grabnic ajutatoare celor, ce sunt ispititi.
Vino, Cea PreaveseIa, care ai vrut sa bucuri pe Eva, cea care a adus femeilor mahnire.
Vino, Preaslavita, care ai dorit ca prin durerile tale sa eliberezi lumea de toate durerile.
Vino, Fecioara, mai Cinstita decat toata faptura, care prin nasterea ta ai innoit toata zidirea cea vazuta.
Vino, Maica mai Sfanta decat toti sfintii, care prin intampinarea ta ai unit pe ingeri cu oamenii.
Vino, Preacurata, Domnul este cu tine si prin tine impreuna cu noi.

Condacul 9:

Toata firea ingerilor s-a minunat de marea coborare a lui Dumnezeu fata de om zicand: minune preaslavita, neinteleasa si nespusa vedem astazi, ca Cel ce l-a facut pe Adam incape in bratele batranului. Pline sunt marginile lumii de mila Lui, plina este faptura de lauda Lui, plina este omenirea de ingaduinta Lui. Cele ceresti, cele pamantesti si cele de dedesubt sunt pline de bunatatea Lui sunt pline de darurile si binefacerile Lui. Plin este cerul si pamantul de slava Lui! Pentru aceasta toate neamurile bateti din palme cantandu-I: Aliluia.

Icosul 9:

Graitorul si vazatorul de Dummzeu Simeon, desi a spus multe si a laudat pe Preanevinovata Maica a lui Dumnezeu, care a nascut lumii pe Dumnezeu omul, Mantuitorul sufletelor noastre, totusi nu a putut sa o laude cu vrednicie pe cea, care mintile cele mai presus de lume nu se pricep sa o cante. Totusi, cuprins de iubire a slavit-o zicand: Preasfanta si minunata Camara a lui Dumnezeu, tu esti inceputul si sfarsitul praznuirii noastre. Tu ne-ai rasarit Lumina Soarelui ne-ai deschis izvorul iubirii de oameni a Fiului tau. Pomenirea ta este mai presus de orice cuvant si marirea ta intrece neputinta noastra. Te rugam, pomeneste-ne neincetat pe noi ce te laudam si iti cantam:

Vino, Bucuria noastra nesfarsita, care ai aratat lumii intregi bucuria lui Hristos.
Vino, Dulceata noastra cea pururea fericita, care tii in mainile tale focul Dumnezeirii.
Vino, Lumina pururea stralucitoare, care ai luminat biserica lumii vechi cu lumina harului.
Vino, Faclie nestinsa, care intru intampinarea ta ai luminat sufletele credinciosilor cu lumina lui Hristos.
Vino, ca porti cu mainile Focul Ceresc, ca prin tine sa se aprinda in locul cel sfant frumusetea si sfintenia.
Vino, Lumina Neinserata, ca ai nascut in chip nestricat, fiind Pururea Fecioara, ca prin tine sa se vesteasca mantuirea pana la marginile pamantului.
Vino, Chivot insufletit si Dumnezeiesc, ca prin tine se arata intregii lumi harul cel mare si mantuitor.
Vino, Cortul lui Dumnezeu si al oamenilor, ca prin tine Dumnezeul dumnezeilor imparateste in Sion peste toti oamenii.
Vino, Preacurata, Domnul este cu tine si prin tine impreuna cu noi.

Condacul 10:

Propovaduitoare a mantuirii s-a aratat Ana, cea insuflata de Dumnezeu, ca nu se departa de biserica Domnului, slujind ziua si noaptea in post si in rugaciuni. Aceasta iesind cu dreptul Simeon, in intampinarea Pruncului Iisus, a marturisit ca acesta este Ziditorul cerului si al pamantului. Si imbratisand pe Hristos, L-a sarutat si Duhul s-a salasluit intru ea si a grait: “Tu esti Dumnezeu si Fiul Omului, Fiul imparatiei si al umilintei. Tu auzi si taci, vezi si esti nevazut, esti pretutinea si ascuns”. Si a grait si alte proorocii despre Pruncul adus, pentru cei ce asteptau izbavirea in Ierusalim cantand lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul 10:

Imparate Preavesnic si Cuvantul lui Dumnezeu, Tu acum in trup Te-ai aratat lumii intregi, ca un Prunc in biserica, purtat in brate de Fecioara Maria, Maica Ta, ca sa petreci cu oamenii si celor ce sunt din Adam sa le vestesti mantuirea. Adevarul Tau s-a pogorat din cer, mila Ta ne-ai trimis-o noua si harul Tau imparateste pe pamant pentru ca ai venit sa cauti si sa mantuiesti pe cei pierduti. Pentru aceasta pe nimeni nu indepartezi, de la nimeni nu Te intorci, precum s-a intamplat cu Uza, de demult, cand s-a atins de Chivotul Legamantului Tau si a fost lovit de moarte. Acum insa desfranata Iti cade la picioare si devine neprihanita, cea cu scurgerea de sange se atinge de Tine si se vindeca, vamesii si pacatosii stau impreuna cu Tine si se fac prietenii Tai, caci ai chemat la Tine pe toti cei truditi si impovarati. Pentru aceasta cu bucurie si noi Te intampinam si Iti cantam asa:

Vino, o, Hristoase, imparatul tuturor, si scoala-Te intru intampinarea, noastra.
Vino, Iisuse, Doctorul inimilor noastre, si iesi intru ajutorul si mantuirea noastra.
Vino, Pastorul nostru Cel bun, care Te-ai intrupat sa cauti oile pierdute si cauta-ne si pe noi cei rataciti.
Vino, Mangaietorule bun, Care ai cautat si ai gasit drahma cea pierduta si afla si sufletele oamenilor pierduti.
Vino, Atotbunule si Iubitorule de oameni, si ne primeste si pe noi in bratele Tale parintesti.
Vino, Atotmilostive si Indurate, si ne salasluieste si pe noi in camarile Tale ceresti.
Vino, Mangaietorul celor intristati, ca sa ne aperi si sa ne carmuiesti pe noi, cei ce plutim pe marea acestei vieti desarte.
Vino, Mantuitorul celor rataciti, mantuieste-ne si ne scoate pe noi cei ce ne inecam in viforul pacatului.
Vino, Preacurata, Domnul este cu tine si prin tine impreuna cu noi.

Condacul 11:

Cantare de umilinta au adus aratarii Tale, Hristoase, purtatorul de Dumnezeu Simeon si dreapta Ana, arzand cu duhul si propovaduind cu buze de bucurie venirea Ta in lume tuturor celor ce asteptau izbavirea. Iar carturarii si fariseii, auzind astfel de marturisiri despre Prunc, s-au maniat si mai mult, l-au invinuit pe Zaharia, ca pe un vadit calcator de lege, ca pe Maria a asezat-o in locul unde sedeau fecioarele pentru care indata l-au si ucis cu pietre. Iar Pruncul Iisus a fost dus in Egipt, din pricina lui Irod, ca si acolo, spre marturie vesnica, Domnul sa fie cunoscut egiptenilor si sa I se aduca jertfa, cantandu-I: Aliluia.

Icosul 11:

Lumina spre descoperirea neamurilor ai fost, Hristoase, Soarele dreptii, pe nor purtat, precum Simeon astazi a proorocit ca vei fi incepatura de nou har, din Egipt si pana la marginile lumii, ca Tu esti Izvorul Vietii si Lumina oamenilor, pentru ca lumina lumineaza intru intuneric si intunericul nu o cuprinde. Cu aceasta lumina a Dumnezeirii Tale lumineaza si intunericul sufletelor noastre, pentru ca toti sa aprindem in inima lumina virtutilor impreuna cu Simeon si cu Ana sa-Ti cantam Tie si Preasfintei Maicii Tale unele ca acestea:

Vino, Iisuse, Lumina lumii, pentru ca in lumina Sfintilor Tai sa ne luminezi pe noi.
Vino, Hristoase Mantuitorule, care locuiesti intru Lumina cea nepatrunsa pentru ca in lumina Fetei Tale sa indumnezeim.
Vino, Soarele Dreptatii, pentru ca in zilele Tale sa straluceasca adevarul si pacea pe pamant.
Vino, Lumina Sfanta, pentru ca sa ajunga in inimile noastre focul credintei si iubirii Tale.
Vino, Imparate ceresc, pentru ca binecuvantata si prealuminata sa fie venirea Ta.
Vino, Ziditorule si Stapane, pentru ca avand aprinsa faclia curatiei sa iesim intru intampinarea Ta.
Vino, Lumina lina si neinserata, pentru ca in liniste si in pace sa traim toate zilele vietii noastre.
Vino, Fiule, Unule Nascut al lui Dumnezeu si Cuvinte, pentru ca intru bucurie si frica sa lucram a noastra mantuire.
Vino, Preacurata, Domnul este cu tine si prin tine impreuna cu noi.

Condacul 12:

Vechea biserica a legii cu nou har s-a umplut, cand ai intrat intr-insa Hristoase, ca un Prunc purtat in brate, ca sa se plineasca proorocia lui Agheu care zice: “Va veni Cel dorit de toate neamurile si voi umple de slava templul acesta si slava acestui templu de pe urma va fi mai mare decat a celui dintai si in locul acesta voi imparti pacea”. Pentru aceasta sa se infrumuseteze cu lumina Ta Dumnezeiasca si Biserica noastra ce se gateste sa Te primeasca luminat ca pe un Mire, iar pe noi ne invredniceste in curatie sa iesim intru intampinarea Ta si cu veselie sa-Ti cantam: Aliluia.

Icosul 12:

Cantand, o, Maica lui Dumnezeu, venirea intru intampinarea ta a intregii lumi in Biserica Domnului, laudam nespusa ta curatie fecioreasca, ne inchinam Soarelui dreptatii, Hristos, ce a rasarit dintru tine, il privim impreuna cu Simeon si Il primim in bratele noastre. Impreuna cu Ana marturisim Dumnezeirea Lui, cu Iosif ii aducem in dar doi pui de porumbel, adica sufletul si trupul nostru si, precum fecioarele intelepte, luminat infrumusetam candelele sufletelor noastre si faclii aprinse de fapte bune lui Hristos, Lumina Cea Adevarata, ce s-a aratat lumii, ii daruim, iar astazi, impletind precum florile coroana de cantari, iti aducem aceste laude:

Vino, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, ca sub acoperamantul Fecioriei Tale sa ne pazesti pe noi intru curatie si feciorie.
Vino, Palat purtator de Lumina al Stapanului, ca prin darul tau sa ne faci pe noi locas al Duhului Sfant.
Vino, Fecioara mai luminoasa decat dimineata, ca sa fim si noi fii ai zilei pana la sfarsitul vietii.
Vino, Soare care porti pe Tatal Luminii, ca si pe noi sa ne luminezi cu darul tau.
Vino, Sfanta Slujitoare a maretei taine, ca sa ne inveti a sluji cu sfintenie pe Fiul tau si Dumnezeu.
Vino, Buna Ajutatoare a toata lumea, ca sa ne pazesti nevatamati de lume, de trup si de diavol.
Vino, o, Fecioara Marie, ca sa luminezi sufletele noastre intunecate de patimi.
Vino, o, Prunca Minunata, ca sa calauzesti spre mantuire aceasta lume orbita de pacate.
Vino, Preacurata, Domnul este cu tine si prin tine impreuna cu noi.

Condacul 13:

O, Intrutotcantata Maica si Fecioara, care ai adus in locul cel Sfant al Sfintilor pe Cuvantul cel mai presus decat toti Sfintii, intru intampinarea noastra si pentru mantuirea lumii; primeste aceasta rugaciune a noastra, acopere-ne si ne pazeste pe noi de tot necazul si intristarea si ne izbaveste de toate cursele vrajmasului, Tu, Cea fara de prihana, Ceea ce esti Usa Dumnezeiasca, deschide-ne noua, celor ce dorim mantuirea, usile ceresti, ca, izbavindu-ne prin Tine de vesnica munca, sa cantam intru Intampinarea Domnului in vazduh: Aliluia. (de 3 ori)

Apoi se zice iarasi

Icosul 1

Cetele ceresti, plecate spre pamant, vad pe cel Unul Nascut, pe Facatorul lor si Stapanul a toata faptura in bratele Fecioresti ale Maicii celei neispitite de barbat, mergand la Ierusalim, purtat ca un Prunc si bucurandu-se, canta Lui si imparatesei Fecioare lauda de sarbatoare:
Vino, Imparatul cerului si al pamantului, in cetatea Marelui imparat, Sionul cel sfant.
Vino, Dumnezeule Preainalt, din inaltimile ceresti in biserica pamanteas-ca si facuta de maini.
Vino, Fiule, Unule Nascut si Te salasluieste cu oamenii pe pamant.
Vino, Mielul Cel nevinovat si Dumnezeiesc, sa Te aduci Domnului, Cel ce in ceruri.
Vino, Preacurata Porumbita, Mireasa fara de barbat, a Sfantului Duh.
Vino, Mielusea neintinata, Maica neprihanita a Mielului Hristos.
Vino, Prunca de Dumnezeu aleasa, Fiica cea preadorita a lui Dumnezeu Tatal.
Vino, Imparateasa Cerului, Stapana cea buna a intregii lumi.
Vino, Preacurata, Domnul este cu Tine si prin Tine impreuna cu noi.

Condacul 1:

Astazi aleasa Maica merge acum de la Betleem la Ierusalim, iar Dumnezeiescul Prunc Iisus in bratele Ei ca pe un nor usor este purtat. Iar noi nevrednicii, intampinand pe Imparatul Slavei si pe Maica Fecioara Prea-sfanta, impreuna cu batranul Simeon cantam Celei Binecuvantate:
Vino, Preacurata, Domnul este cu Tine si prin Tine impreuna cu noi.

Rugaciunea a-1-a catre Domnul nostru Iisus Hristos

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule, Unule Nascut Si Cuvantul lui Dumnezeu, care mai inainte ai fost vazut de prooroci, ca prin oglinda, in ghicitura si mai pe urma, in aceste zile, Te-ai nascut nestricat cu trupul din Preasfanta Fecioara Maria si in a patruzecea zi, in Locul cel Sfant, intru intampinarea intregii lumi, Te-ai aratat ca Prunc, purtat in bratele dreptului Simeon pentru mantuirea tuturor celor din Adam! Cat de proslavita si de prealuminata este aducerea Ta in bratele Nascatoarei de Dumnezeu in biserica Domnului si Intampinarea Ta de catre batranul Simeon. Astazi cerurile se veselesc si pamantul se bucura de venirea Ta, Dumnezeule, de venirea Dumnezeului si Imparatului nostru. De demult Moise s-a urcat in munte ca sa vada slava Ta, dar nu a putut sa-Ti vada Fata Ta, pentru ca i-ai aratat doar spatele. In aceasta zi prealuminoasa a intampinarii Tale, Tu Te-ai aratat pe Tine Om, stralucind de nespusa Lumina Dumnezeiasca, ca impreuna cu Simeon sa Te vedem Fata catre fata, sa Te pipaim cu mainile si sa Te primim in bratele noastre ca sa Te cunoastem pe Tine ca Dumnezeu venit in trup. Pentru aceasta proslavim nespusa coborarea Ta si marea Ta iubire de oameni, ca prin venirea Ta ai daruit acum bucurie cereasca neamului omenesc cazut de demult in pacat.

Ca Tu prin dreapta Ta judecata ai izgonit pe stramosii nostri din raiul desfatarii in lumea aceasta, iar acum ne-ai miluit si iarasi ne-ai deschis locasurile ceresti si ai prefacut plansul nostru intru bucurie, iar Adam nu se mai rusineaza pentru neascultare si nici nu se va mai ascunde de la Fata Ta, fiind chemat de Tine, pentru ca Tu ai venit acum ca sa iei asupra-Ti pacatele lui, sa-l speli cu sangele Tau si sa-l imbraci pe el, gol fiind, in haina mantuirii, in podoaba veseliei si sa-l infrumusetezi pe el, ca pe un mire. Iar pe noi, pe toti, care praznuim Dumnezeiasca Ta intampinare, invredniceste-ne, ca impreuna cu fecioarele intelepte sa Te intampinam pe Tine, Mirele nostru Ceresc, cu candelele credintei si curatiei aprinse sa privim cu ochii credintei Dumnezeiasca Ta Fata, sa Te purtam in inimi, in toate zilele vietii noastre, ca sa ne fii noua Dumnezeu si noi sa fim poporul Tau. Iar in slavita si infricosata zi a venirii Tale, cand toti sfintii vor iesi in vazduh pentru marea Ta intampinare, invredniceste-ne si pe noi sa Te vedem si astfel pururea cu Domnul vom fi. Slava milosardiei Tale, slava imparatiei Tale, slava purtarii Tale de grija, Unule iubitorule de oameni, ca a Ta este Imparatia si puterea si slava impreuna cu Cel fara de Inceput al Tau Parinte si cu Preasfantul si Bunul si de viata facatorul Tau Duh acum si pururea si in vecii, vecilor. Amin.

Rugaciunea a-2-a a Preasfintei Stapanei noastre Nascatoarei de Dumnezeu

O, Preasfanta Fecioara, care stralucesti prin curatie Cereasca, Porumbita Preablanda, Mielusea Neprihanita, Ajutatoare buna a lumii, Maica lui Hristos Dumnezeul nostru, Tu esti inceputul si mijlocul si sfarsitul bucuriei noastre de acum, ca dintru Tine a stralucit Soarele Dreptatii, Hristos Dumnezeul nostru, pe Care L-ai adus in sfintele Tale brate in a patruzecea zi, in locul cel sfant, intru intampinarea noastra si spre bucuria si mantuirea intregii lumi. Pentru aceasta Te fericim si Te proslavim, pentru ca Tu esti Cortul lui Dumnezeu si prin Tine s-a saIasluit intre noi, pentru ca sa fim poporul Lui. Tu esti Usa Cereasca vestita de Iezechiel, prin care iarasi ni s-a deschis intrarea in locasurile raiului. Tu esti Scara cea inalta vazuta de Iacob, prin care Dumnezeu s-a pogorat pe pamant. Tu esti Pod care duce de pe pamant la cer. Pentru aceasta Te rugam sa privesti spre noi, ca Ceea ce ai intrat in Locul cel Sfant purtand pe maini Focul Dumnezeiesc, Binecuvantata. Cu focul rugaciunii Tale sa arzi focul patimilor noastre, ca sa ne izbavim de focul cel vesnic al gheenei. In Locul cel Sfant ai venit pentru curatirea cea dupa lege, Tie netrebuindu-Ti curatire, Fecioara Curata, si prin aceasta invata-ne cum se cuvine a ne pazi in neprihanire si curatie si cum sa purtam nevointa fecioriei, ca Tu, fiind mai presus decat Heruvimii, ai venit la biserica, laolalta cu femeile necurate.

Tu, o, Maica Preasfanta, insati fiind biserica lui Dumnezeu care ai adus la biserica legii pe Fiul Tau, Hristos Dumnezeul nostru, invredniceste-ne si pe noi sa iubim mai mult in lumea aceasta bisericile Fiului Tau, sa le cercetam in toate zilele vietii noastre, acolo sa vedem frumusetea Domnului, pentru ca mai bine este sa petrecem o zi in curtile Domnului, decat sa locuim in locasurile pacatosilor. Daruieste-ne si noua, Preacurata, precum lui Simeon, sa purtam neosanditi, in bratele inimii noastre, pe Fiul Tau si Dumnezeul nostru, ca sa fim partasi pururea Preacuratului Sau Trup si Sange si ajuta-ne sa ne pazim in frica lui Dumnezeu si sa nu intinam biserica trupului nostru. Si asa intampinand totdeauna, o, Maica lui Dumnezeu, pe Fiul Tau in inimile si in sufletele noastre, sa ne invrednicim prin rugaciunile Tale sa dobandim si acea intampinare in vazduh a Domnului si asa vom slavi si vom canta impreuna cu toti sfintii pe Tatal si pe Fiul si pe Sfantul Duh acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.