luni, 30 iunie 2014

MÂNA LUI DUMNEZEU ŞI IISUS HRISTOS VIU ,ÎN CARNE ŞI OASE , RĂSTIGNIT !

                             28  Martie  2007  ,ora 6,36 dimineaţa !

Trează fiind , văd cu ochii închişi dragilor, O SFÂNTA  ICOANĂ de la mine din casă.
Sfânta  Icoană, reprezenta pe Mântuitorul  Răstignit pe Sfânta Cruce !
O  Mână stângă dragilor, atinge si Sfanta Icoană ,si urcă de jos în sus, pe Sfanta Icoană cu Iisus Răstignit.
Când a ajuns la mijlocul Sfintei Cruci, vedeam pe IISUS  ,rastignit şi Mâna, rămâne cu degetul arătător pe Trupul Lui  Iisus Hristos!
Nu se mai deplasează ! În această clipă dragilor, ceva uimitor se întâmplă.
IISUS  HRISTOS, din Sfanta Icoana prinde viaţă !
Trupul Lui, devine din carne si oase, şi este VIU !
Scumpul nostru Mântuitor, este răstignit pe Cruce! Are părul castaniu şi inelat, până pe umeri, şi barba de aceeasi culoare precum părul său inelat. În mijlocul palmelor Sale, avea câte un Piron gros si bătut aproape tot, în Mâna Lui Iisus, pe laba piciorului ,pe mijlocul ei, avea acelaşi model de piron bătut.
La mijlocul Trupului Său ,Mântuitorul avea legată O Pânză albă.
Iar de pe frunte, îi curgeau râuri de Sânge Sfânt, de la Coroana cu spini mari şi grosi, cum nu exista în zilele noastre asemenea spini.
Sfanta Cruce, era din lemn ud ; lemn cioplit şi foarte butucănos, avea culoarea maro, acest lemn ud.
Aceasta Cruce din lemn brut, doar usor cioplit, putea avea ca şi greutate ,până la 100 kg !
Din această cauză, IISUS a căzut cu ,Crucea-n spate , în drumul spre Golgota. Era prea grea, şi EL era şi lovit din toate părţile.
Să nu ne plângem fraţilor,când dăm puţin de greu în viaţa noastră ! Priviţi la IISUS  HRISTOS, FIUL Lui DUMNEZEU şi al MAICII  DOMNULUI, câte a pătimit pentru noi, pentru ca noi să ne mântuim. Şi nu a cârtit deloc! Dimpotrivă, a primit totul ca un mieluşel fără de apărare. Deşi EL, putea doar cu al Său Cuvânt, să -I facă pe cei care-L loveau şi-L batjocoreau, putea să-i facă praf şi cenuşă.
Dar nu a făcut-O ! Trebuia să se împlinească Scriptura !
Aşadar dragilor, să aducem Lui Iisus  Hristos şi Maicii Sale, Cinste, Slavă şi Închinăciune, şi să-I dăruim inima şi sufletul nostru, şi să-I slujim trup şi suflet ,inimă şi cuget !
                           Cu dragoste şi preţuire,
                                                   Maria.



O INIMĂ ROŞIE ŞI UN CUVÂNT ÎN MIJLOCUL EI !

                                            28  Martie  2007 ,ora 5,50!

                               
                                            Dragii mei,
                                                       
                                                          

             Ca întotdeauna, O lumină albă stralucitoare, imi pătrunde în corp şi tresalt ca la un şoc electric, asta însemnând trezirea !
Trează fiind, fără ca să deschid ochii, văd un Cer de noapte albastră, care se apropie de mine, ca si cum ar cuprinde toată camera mea.
Şi aşa de foarte aproape, pe Cerul de noapte, apare O Inimă mare roşie, mai mare decât acea din poza de mai sus.
Inima se apropie de ochii mei, doar cât aş fi întins mâna mea şi aş fi atins-o.
În mijlocul inimii dragilor, era scris un singur cuvânt clar, iar sub el mai era un altul scris ,dar era indescifrabil.
     
                                       " ENIT "!       
                                xxxxxxxxxxxxxxxxxx(cuvant indescifrabil )

O Forţă nevăzută imi aducea INIMA în fata mea, apoi o indepărta !
De trei ori consecutiv, INIMA cu acel cuvânt scris cu alb stralucitor, s-a apropiat de ochii mei, ca să vă cuvântul  ENIT ! 
Sub ENIT, mai era scris un Cuvânt mai lung, dar era ca o semnătură,şi nu se înţelegea.
Dragii mei, eu nu ştiu ce poate însemna acest cuvânt scris cu alb stralucitor în mijlocul inimii roşii,de pe Cerul  de noapte.  
Daca cineva dintre voi, stie ce înseamna, va rog sa scrieti la Comentarii.   
                              Cu dragoste, ca întotdeauna,
                                                                   Maria.              



SITUAŢIE INCREDIBILĂ ÎN SIBIU !

                                30  Iunie 2014 , ora 6,15 dimineaţă !

Eram trează dragilor, căci tocmai scrisesem în caiet ,la auzul unui glas poruncitor,despre cum se mănâncă o Catastrofă Nucleară.
Şi iată că acum, aud un alt glas, care zice cu uimire aşa :

            " Însănătoşim la timp ,Sistemul .
            Situaţie incredibilă  în Sibiu "!

Dragilor, eu nu cunosc care va fi Situaţia Incredibilă în Sibiu !
Dar pot să vă asigur că..., vom auzi peste ceva timp, de O  SITUAŢIE  INCREDIBILĂ !
Despre însănătoşirea Sistemului.
Vom trăi şi vom vedea, nu-i aşa ?
                                  Cu dragoste, 
                                                   Maria,



UN CUTREMUR MARE , SPRE APUS !

                           29 - 30  Iunie  2014 , ora 2,35 din noapte !

Dragii mei, la numai cinci minute de la ceea ce văzusem cu bombardamentele , sau pot spune ...cu exploziile, acum văd cu ochii închişi, tot spre Apus , văd un oraş cu blocuri şi case.
Brusc, Pământul a început a se cutremura în valuri ! Asa cum năvălesc Valurile Mării Negre, tot aşa ,Pământul a început a se cutremura foarte tare.
Cutremurul venise dinspre Răsărit; aşa era mişcarea Pământului.
Pământul se mişca ,ca şi cum ar fi stat pe un patinoar !
Dragii mei, aşa cum v-am mai spus ,vă spun şi acum  că ,ROMÂNIA  va fi ocrotită de astfel de Cutremure devastatoare !
Să ne rugăm însă, pentru fraţii noştri Întru Hristos, oriunde s-ar afla pe acest Pământ, ca să le fie cruţate vieţile !
Blocuri se mai fac la loc, dar oamenii , nu mai trăiesc a doua oară !
                                  Cu dragoste,
                                                      Maria.

BOMBARDAMENTE SPRE APUS !

                              29  -  30  Iunie  2014 , ora 2,30  noaptea !


Dragii mei, în timp ce mă rugam încă, la această oră, brusc, ochii mi se închid şi astfel văd cu ei închişi, spre Apus, un cartier cu multe Blocuri de locuinţe, ca un orăşel.
Vedeam chiar marginea acelui orăşel, unde Blocurile erau mai înalte. Într-o clipită Blocurile  au început a exploda unul câte unul.
Nu vedeam avioane ,sau bombe ,care să fi fost plasate printre acele Blocuri de locuinţe !
Şi din nefericire dragilor, Blocurile se făceau praf, fum şi cenuşă !
Unul câte unul se făcea una cu Pământul !
Din păcate dragii mei, vom auzi în timp de spre acest Oraş, distrus de bombardamente.
Nu putea fi altceva, deoarece nu a explodat numai un Bloc, ci un lanţ de Blocuri !
Doamne, apără-ne şi pe noi şi pe fraţii nostri dinspre Apus !
                                         Cu dragoste, MARIA. 

MĂNÂNCĂ CATASTROFĂ NUCLEARĂ !!!

             30  Iunie  2014 ,ora 6,10 dimineaţa !

    O Lumină albă ,orbitor de strălucitoare  ma trezeşte şi astfel , văd un Cer de noapte albastră ,şi aud un glas tare poruncitor, un glas înspăimântător aş putea spune .
Acest glas dragilor, ţipa ameninţător la cineva
 nevăzut de mine, şi repeta încontinuu aşa :

              " Pune mâna şi mănânci !
                Mănânci ,Catastrofă  Nucleară !
               Catastrofă  Nucleară  mănânci "!

Dragilor, eu ce pot să mai spun în faţa acestor cuvinte ? Nu pot decât să spun aşa :
Doamne, iartă-ne şi luminează mintea conducătorilor de State şi înmoaie inimile lor, ca să nu mai fie împietrite !
Păzeşte-ne de tot răul, şi ţine-ne pe noi ,în Mâna Ta cea Dreaptă şi Tare.
                               Cu dragoste, Maria!

                

duminică, 29 iunie 2014

SFÂNTA CRUCE S - A ARĂTAT PE CER , AZI 29 IUNIE 2014 !


                       29 Iunie 2014 ,ora 16,15 !

                         
      

Dragii mei, astăzi în timp ce ma odihneam puţin în pat, stând cu ochii închişi, vedeam tare multe din Tainele Cerului. 
Într-o clipă, pe Cerul de noapte albastră violet, pe care îl vedeam eu cu ochii închişi, sub Bolta Cerească chiar, apare Un Nor alungit, un Nor bleumaren ,care plutea în aer, sub Cer !
Dragilor, în acest Nor bleumaren, precum stă Luna pe Cer, din poza de mai sus, aşa stătea Sfânta Cruce orbitor de stralucitoare , de un galben ,rupt ca din Soare.
Pe Cerul de noapte, nu erau nici stele nici Lună, ci numai norul bleumaren, mai jos de Cer, în care pulsa Sfanta  Cruce ca din Soare ruptă ! 
Puneţi voi în ochii sufletului ,Sfanta Cruce din poza de mai sus, într-un nor bleumaren , sub Cerul de noapte.
Iar acum, vizualizaţi cum arată, mai ales ca era precum Soarele ca si stralucire.
Aşa cum ne bate inima în piept, aşa bătea (pulsa), SFÂNTA CRUCE ca din Aur , în norul oval, alungit mult, sub Cerul ca de noapte.
SFÂNTA  CRUCE , a stat circa 10 secunde sub Cerul dinspre Răsărit , în Norul albastru violet !
Dragii mei, cu siguranţă  BUNUL  DUMNEZEU ,astăzi de Ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, ne-a dat UN  SEMN Dumnezeiesc, arătându-ne CRUCEA  SFÂNTĂ, pe care a fost răstignit Prea Scump şi Prea Iubit Fiul Său şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos !
Care este acest Semn Divin ? Însăşi Sfanta  Cruce,prin care ne-a transmis ca a venit vremea să ne întoarcem la El, la Credinţa cea adevărată. Să nu mai punem mai presus de toate viaţa materialnică ,ci sa punem mai presus de toate...pe El ,DOMNUL şi DUMNEZEUL nostru!
Va veni O  ZI  a JUDECĂŢII  SALE DREPTE , şi nimeni nu stie cand, ci doar EL, DUMNEZEUL nostru stie !
Sfânta Cruce de astăzi de pe Cer, este semnul că se apropie ÎMPĂRĂŢIA CERURILOR, iar oamenii au cam uitat de Crucea Sfanta, şi de faptul ca avem UN CREATOR şi Acela este Dumnezeu !  
Dragilor, v-am spus toate acestea, ca să aveţi timp să vă schimbaţi modul de viaţă şi să puneţi mai presus de toate, pe DUMNEZEU şi pe MAICA  DOMNULUI. 
     Milostenia, faptele bune, Postul şi Rugaciunea, prezenţa noastră la Sfanta şi Dumnezeiasca Liturghie,Sfanta Spovedanie şi Împărtăşirea cu Dumnezeiescul Trup şi Sânge al Domnului, toate sunt Scara către Dumnezeu, pentru mântuirea sufletului nostru .
Să vă ajute Bunul Dumnezeu şi Maica Domnului, ca să vă faceţi SCARA la Cer, şi să aveţi drumul neted, plin de iubire si de Lumină Dumnezeiasca !
                                 Cu dragoste,
                                                     Maria.

ACATISTUL SFINŢILOR APOSTOLI , PETRU ŞI PAVEL !

                                                           29  Iunie  2014 ,

                  Marea  şi  Sfânta  Sărbătoare,
                        a  Sfinţilor Apostoli
                          Petru  şi  Pavel !

        Acatistul  Sfintilor Apostoli Petru şi Pavel !
                                                 
Acatistul Sfinților Apostoli Petru și Pavel
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.
Împărate ceresc, Mângâieto­rule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le îm­plinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi(de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doam­ne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vin­decă neputințele noas­tre, pentru numele Tău.
Doamne miluiește (de trei ori), Slavă..., și acum...
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfin­țească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pă­mânt. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noș­tri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbă­vește de cel rău. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin
Troparul, glasul al 4-lea
Cei ce sunteți între apostoli mai întâi pe scaun șezători și lumii învățători, Stăpânului tuturor rugați-vă, pace lumii să dăruiască și sufletelor noastre mare milă.
Condac 1:
P
e cei ce împreună cu oamenii s-au arătat mai înainte îngerește cugetând, și acum cu îngerii fiind, cu cântări îngerești și lui Dumnezeu cuvioase, să lăudăm pe întâi stătătorii Apostolilor, ca pe cei ce sunt izbăvitorii sufletelor noastre, strigând: Bucurați-vă Petru și Pavele, Apostolilor!
Icos 1:
F
ără de început fiind cu vremea, început de vreme a luat făcătorul vremurilor Dumnezeu-Cuvântul și, trimis fiind la noi de la Tatăl, apostol preales te-a arătat pe tine, Petre. Pentru aceea cântăm ție:
Bucură-te, al cetei ucenicilor începătorule;
Bucură-te, al tainelor lui Hristos tăinuitorule;
Bucură-te, decât toți cuvântătorii de Dumnezeu mai înaltule;
Bucură-te, decât iconomii duhului mai întâiule;
Bucură-te, că pe Hristos ție Tatăl L-a descoperit;
Bucură-te, că pe acesta Adevărat Dumnezeu l-ai propovăduit;
Bucură-te, piatră a Bisericii prea nesfărâmată;
Bucură-te, temelie a mărturisirii prea întemeiată;
Bucură-te, începătura cea în chipul stihiilor a credinței;
Bucură-te, luminătorul cereștii cunoștințe;
Bucură-te, prin care Hristos s-a slăvit;
Bucură-te, prin care satana a fost rușinat;
Bucură-te, Petre, Apostole!
Condac 2:
V
ederea ta cea înțelegătoare curățind-o, ai intrat în sânurile părintești, o, minune, și printr-însele ai văzut, fără ochi, Petre, pe Hristos Dumnezeu împreună fără de început cu Tatal și cu Duhul; și propovăduindu-L pe dânsul ai strigat: Aliluia!
Icos 2:
L
uminat fiind de fulgerări neapropiate înțelegerii, când ți s-a arătat din cer Lumina, care biruia lumina soarelui, ai fost tras, Pavele, spre credința îndumnezeită, și vas alegerii te-ai facut. Pentru aceea auzi:
Bucură-te, privitorule al luminii celei nemărginite;
Bucură-te, tăinuitorule al tainelor lui Hristos;
Bucură-te, ritorul cel bine grăitor al Bisericii;
Bucură-te, preaînțelepte propovăduitor al lumii;
Bucură-te, că întru tine viețuieste Hristos, Care pentru lume S-a răstignit;
Bucură-te, că până la al treilea cer te-ai suit;
Bucură-te, că la înălțimea Raiului ai fost răpit;
Bucură-te, mare învățător al neamurilor;
Bucură-te, al credincioșilor prin duhul născător;
Bucură-te, cel prin care lumea s-a luminat;
Bucură-te, cel prin care întunericul s-a alungat;
Bucură-te, Pavele, Apostole!
Condac 3:
T
recând toată firea celor ce sunt, o, Pavele, te-ai lipit de Hristos cel iubit al tău, și te-ai arătat împreună cu dânsul un duh, numai lui Hristos viețuind, pe Hristos îndrăgind, pe Hristos socotindu-L răsuflare, lumină și dragoste, cântându-I: Aliluia!
Icos 3:
I
ntrând în norul cel mai presus de lumină al privirii, ți-ai muiat buzele tale, Petre; și umplându-te întâi de dumnezeire, ne-ai împărtășit pe noi de dumnezeiescul dar, cu graiurile tale cele de Dumnezeu scrise; pentru aceea glăsuim ție acestea:
Bucură-te, îndumnezeitule, cu Dumnezeu unitule;
Bucură-te, născutule al lumii celei neînserate;
Bucură-te, pescarule, al pescarilor mai întâiule;
Bucură-te, cerule decât cerurile mai înaltule;
Bucură-te, că te-ai arătat al dumnezeieștii firi părtaș;
Bucură-te, că pe fii oamenilor i-ai unit cu Dumnezeu;
Bucură-te, sfătuitorule de trebuință al bisericii;
Bucură-te, bătrân folositorule al turmei lui Hristos;
Bucură-te, îndulcire preadesfătată a minților;
Bucură-te, dumnezeiască desfătare a oamenilor;
Bucură-te, cel prin care credința s-a lățit;
Bucură-te, cel prin care rătăcirea s-a zădărnicit;
Bucură-te, Petre, Apostole!
Condac 4:
G
raiuri de viață veșnică a rostit Petru căre piatra Vieții zicând: La cine, afară de Tine, vom merge și să fim vii? Arătând astfel dragostea cea către Stăpânul, a strigat către El: Aliluia!
Icos 4:
A
i fost răpit la înălțimile cele veșnice și ai trăit, Pavele, în afară de cele simțite și gândite, nu cu gândul, ci întru Duhul care era unit cu trupul, sau era fără de trup, Dumnezeu știe; pentru aceasta strigăm ție:
Bucură-te, îndrăgirea lui Hristos cea neoprită;
Bucură-te, prietenul lui Dumnezeu cel curat;
Bucură-te, cel ce ai cunoscut taina răpirii;
Bucură-te, cămara tăcerii celei înțelegătoare;
Bucură-te, că pentru Hristos pe toate gunoaie le-ai socotit;
Bucură-te, că toate le-ai facut ca pe cei multi sa îi mântuiești;
Bucură-te, al înțelepciunii lui Dumnezeu vas mult încăpător;
Bucură-te, Apostole al darului celui din lege arătător;
Bucură-te, al lui Hristos deasă îndeletnicire;
Bucură-te, al lui Iisus dulce gândire;
Bucură-te, miros de viață purtător pentru unii;
Bucură-te, miros omorâtor pentru alții;
Bucură-te, Pavele, Apostole!
Condac 5:
L
uminile cinstitelor tale trimiteri, în toate zilele îndumnezeiesc pe oameni, o, Pavele, prin care cei înțelegători cu adevărat ajung la îndumnezeire și oglindesc slava lui Dumnezeu, strigând: Aliluia!
Icos 5:
N
e-ai câștigat la brâu aur sau argint de-al tău, pe pământ, o, Simon Petre ci având înfricoșător numele lui Iisus, ai împărtășit zestre fericită și prinr-Însul minunile lucrai celor ce strigă ție acestea:
Bucură-te, străină hrană a sufletului;
Bucură-te, prea dulce băutură a trupului;
Bucură-te, dumnezeiască alifie a celor orbiți;
Bucură-te, neauzită doctorie a celor ce bolesc;
Bucură-te, că pe Tavita, care murise, vie ai ridicat-o;
Bucură-te, că pe Safira moartă dintr-o dată ai arătat-o;
Bucură-te, cel ce pe Anania, dintr-o dată mort l-ai făcut;
Bucură-te, cel ce numai cu un cuvânt pe slăbănog l-ai îndreptat;
Bucură-te, izvor care varsă sănătate;
Bucură-te, fântâna odrăslitoare de vindecări;
Bucură-te, cel ce ai gonit cu umbră bolile;
Bucură-te, cel ce cu rugăciunea pe Simon ai omorât;
Bucură-te, Petre, Apostole!
Condac 6:
T
ras ai fost, Petre, de frumusețea dumnezeirii lui Hristos, care ai fulgerat în munte. Pentru aceea văzând-o împodobită ca pe o cămașă de nuntă cu strălucirile lumii celei nemărginite, înspăimântat m-ai strigat: bine este a petrece aici cântând: Aliluia!
Icos 6:
C
uvintele cele ascunse ale docmelor celor preaînalte ale iconomiei lui Hristos, o, Pavele, scotindu-le din cele neapuse, le tâlcuiești mai presus de fire, ridicând pe cei credincioși cu minune a striga ție:
Bucură-te, minunea Apostolilor cea lăudată;
Bucură-te, frumusețea cea încuviințată a scripturii celei noi;
Bucură-te, adâncimea cuvintelor celor însuflate de Dumnezeu;
Bucură-te, noianul înțelegerilor celor înțelepțite de Dumnezeu;
Bucură-te, înaltule tâlcuitor al dumnezeieștii întrupări;
Bucură-te, carte închipuită de Dumnezeu, minții la vedere înspăimântătoare;
Bucură-te, cămara dumnezeiască a cereștilor comori;
Bucură-te, materia cea trebuincioasă a celor învățători;
Bucură-te, cel ce ai luat spre propovăduire neamurile;
Bucură-te, cel ce săvârșești minuni dese;
Bucură-te, cel ce numele lui Hristos ai purtat;
Bucură-te, cel ce te-ai arătat mare meșter al cortului nou;
Bucură-te, Pavele, Apostole!
Condac 7:
M
inune mare s-a văzut la sfârșitul vieții tale celei dumnezeiești, o, fericite Pavele: căci, tăiat fiind capul tău, de trei ori la înălțime de la pământ a săltat cu săltările ca și cu niște cântări, lăudant Treimea așa: Aliluia!
Icos 7:
P
opor nou ai facut, prin Dumnezeiescul Duh, pe poporul cel vechi al iudeilor, cu baia nașterii de Dumnezeu înnoindu-l, pururea pomenite Petre, și locaș darului arătându-l, strigând ție:
Bucură-te, surpătorule al umbrei legii;
Bucură-te, stâlp întăritor al adevărului;
Bucură-te, cel ce pe Israel din slavă l-ai schimbat;
Bucură-te, cel ce întru duhul pe acesta cu Hristos l-ai legat;
Bucură-te, că în Tabor lumina Dumnezeirii ai văzut;
Bucură-te, că alt soare cu totul luminos te-ai facut;
Bucură-te, cel ce ai fost ales să auzi glasul părintesc;
Bucură-te, cel ce legea duhului ai luat;
Bucură-te, cel ce ai fost numit fericit de Hristos;
Bucură-te, cel ce în cuvinte te-ai îmbogățit de stăpânire;
Bucură-te, cel ce pe credincioși în răbdare I-ai mântuit;
Bucură-te, Petre, Apostole!
Condac 8:
S
trăin pe munte, îndoită patimă ai pătimit, după simțire și gândire, Petre; căci biruite fiind cele firești ale tale de asupreala luminii, singur Dumnezeu se vedea, prin suflet și prin trup, Căruia și căzând jos îndumnezeit ai strigat: Aliluia!
Icos 8:
C
er înțelegător te-ai arătat, tuturor povestind Pavele, slava lui Dumnezeu; și vestirea ta a ieșit în tot pământul, propovăduind pe Treimea cea nezidită, și pe Hristos, Fiu al lui Dumnezeu, neamurilor celor ce strigă ție așa:
Bucură-te, cel ce cu adâncurile duhului te îmbogățești;
Bucură-te, cel ce cu cunoștința cea nejefuită te fălești;
Bucură-te, casa cea preacinstită a Treimii;
Bucură-te, Biserica celor două firi;
Bucură-te, necuprinsă lățime a dragostei celei îndoite;
Bucură-te, lungime a dumnezeieștii rânduieli celei mai înalte de veci;
Bucură-te, neapropiată înălțime a teologiei;
Bucură-te, nevăzută adâncime a iconomiei;
Bucură-te, văzătorule al sfaturilor lui Dumnezeu;
Bucură-te, minte ascuțită a descoperirilor;
Bucură-te, focul atotvederii de Dumnezeu;
Bucură-te, fântâna adâncă a înțelepciunii de Dumnezeu;
Bucură-te, Pavele, Apostole!
Condac 9:
C
u dor pipăind ascunsurile cele nemăsurate ale adâncului celui preaînalt, o, Pavele, ai aflat în acestea mărgăritare, tăcere înțelegătoare, spaimă și uimire, odihnă și bucurie, împreună a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icos 9:
P
e ritorii cei zadarnici în cuvinte și înțelepți, ca pe niște neînțelepți I-a arătat Petru cel simplu, luând grai al înțelepțirii de Dumnezeu și limbă de foc a Dumnezeiescului Duh, ridicând pe cei ce cred, ca să-I strige lui din inimă:
Bucură-te, gură cinstită a Mângâietorului;
Bucură-te, limba cu foc îngrădită;
Bucură-te, doborârea înțelepciunii celor înțelepți;
Bucură-te, lepădarea priceperii celor pricepuți;
Bucură-te, Petre, porumbița cea albă a bucuriei;
Bucură-te, de Dumnezeu închipuită tăbliță tuturor fericiților;
Bucură-te, primitorule al cheilor Împărăției Cerurilor;
Bucură-te, vistierul tainelor lui Hristos;
Bucură-te, cugetarea cea veche a credincioșilor;
Bucură-te, podoaba darului cea preamărita;
Bucură-te, sărătură a focului ceresc;
Bucură-te, învățătură a Luminii celei neasemănate;
Bucură-te, Petre, Apostole!
Condac 10:
S
emn al dragostei Sale arătând Hristos pașterea oilor, ți-a zis ție: Dacă Mă iubești Petre, paște cu osârdie oile Mele. Pe care le-ai și păscut, bucurându-te pentru dumnezeiasca îndrăgire și strigând: Aliluia!
Icos 10:
C
e-mi este mie bogăția și slava și desfătarea, cea care se strică, Biserica lui Hristos strigă. A mea bogăție și slavă și desfătare este Pavel, dulce grăind și preaînalt ritorisind; pe care și sărutându-l strig:
Bucură-te, trâmbița adevărului;
Bucură-te, chitara teologiei;
Bucură-te, privighetoarea cerului cea dulce grăitoare;
Bucură-te, rânduneaua lui Hristos, cea mult glăsuitoare;
Bucură-te, vioara care ai viersuit Evanghelia lui Luca;
Bucură-te, organ insuflat de suflările Mângâietorului;
Bucură-te, limbă de foc suflătoare care faci să răsune cele dumnezeiești;
Bucură-te, canon, alăută, și muză a duhului;
Bucură-te, îndulcire cuviință a urechilor mele;
Bucură-te, odihnă a tâmplelor mele;
Bucură-te, cel prin care de idoli m-am slobozit;
Bucură-te, cel prin care lui Hristos m-am logodit;
Bucură-te, Pavele, Apostole!
Condac 11:
C
ovârșind doimea materiei cea care este cu nerânduială, ai cunoscut doimea firii lui Hristos, și curățindu-te la cele trei părți ale sufletului, singur văzător, nematerialnic al Treimii te-ai văzut, fără materie unindu-te și Acesteia din inimă cântând, Pavele: Aliluia!'
Icos 11:
L
umina cea întâi, care din Fecioara a strălucit, lumina a doua, pe tine, Petre, te-a arătat lumii, cu fulgerările cele prealuminoase ale cunoștinței de Dumnezeu luminând pe toți și deșteptând cu laude mulțumitoare a cânta ție:
Bucură-te, lumina celor întunecați;
Bucură-te, calea celor rătăciți;
Bucură-te, al minunilor lui Hristos mai întâiule propovăduitor;
Bucură-te, al patimilor lui preaalesule mărturisitor;
Bucură-te, că tu singur lămurești a iadului pogorâre;
Bucură-te, că tu întâi ai vestit popoarelor Învierea;
Bucură-te, cel ce ai cuvântat revărsarea Mângâietorului la popoare;
Bucură-te, cel ce ai învățat Evanghelia pe Marcu;
Bucură-te, cel întâi luminător al neamurilor;
Bucură-te, calul lui Hristos cel preaales alergător;
Bucură-te, disc luminos al soarelui;
Bucură-te, urmare a neurmăritului Dumnezeu;
Bucură-te, Petre, Apostole!
Condac 12:
T
e bucuri negrăit întru cele înalte, o, Petre, cu Hristos iubitul învățător ca un Dumnezeu, fără mijlocire cu Dumnezeu cel din fire, care cu punerea acum stai, și de slava cea dumnezeiește începătoare te umpli strigând neîncetet: Aliluia!
Icos 12:
C
ânți lui Dumnezeu-Treimii, cu preadulce viețuire, cântarea cea întreit Sfântă, Pavele, și cu duhul, cu cuvântul și cu mintea, unite fiind, vezi pe minte, pe cuvânt și pe duh prin închipuire pe cel întâi chip, Dumnezeu spre Dumnezeu; pentru aceea auzi:
Bucură-te, icoană a frumuseții celei întâi închipuite;
Bucură-te, stăpânirea docmelor lui Dumnezeu;
Bucură-te, descoperirea din nou a lumii celei gândite;
Bucură-te, arătare a celor gândite;
Bucură-te, gura cea grăitoare de Hristos, răsuflarea lui Gură de Aur;
Bucură-te, preaîndumnezeită zare a minții lui Dionisie;
Bucură-te, privitorule al vederilor celor nevăzute;
Bucură-te, auzitorule al graiurilor celor neauzite;
Bucură-te, cel plin de roadele Duhului;
Bucură-te, cel îndestulat de darurile Lui;
Bucură-te, cel prin care Treimea a fost propovăduită;
Bucură-te, cel prin care Unimea a fost preaslăvită;
Bucură-te, Pavele, Apostole!
Condac 13:
O
, preadulce Petre și preaiubite Pavele, Părinții cucerniciei noastre, primiți această scurtă cântare, ca pe o gângurire de prunci mici, și slavei celei veșnice învredniciți pe cei ce viersuiesc: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori)
                                               Cu dragoste, 
                                                                    Maria !

sâmbătă, 28 iunie 2014

LA MULTI ANI , DE ZIUA SFINŢILOR APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL !

                                             
                                    29 Iunie  2014 ,

                                  Sfinţii  Apostoli  Petru  şi  Pavel !                     

                                                  
                            LA  MULŢI  ANI  !
                                             
                                                   

LA  MULŢI  ANI  , TUTUROR  CELOR  CARE PURTAŢI 
NUMELE  SFINŢILOR  APOSTOLI ,
PETRU  ŞI  PAVEL  !
Să fiţi binecuvântaţi şi învăluiţi ,
de Dragostea Lui  Dumnezeu ,
şi de Mila Maicii Domnului !
             
  
Cu dragoste,
               Maria.

PREDICA PĂRINTELUI CLEOPA , DIN DUMINICA A -3 -A DUPĂ RUSALII !



Predica la Duminica a III-a dupa Rusalii

Predica la Duminica a III-a dupa Rusalii
( Despre paza mintii si despre purtarea de grija a lui Dumnezeu )
De va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat (Matei 6, 22)
Iubiti credinciosi,
Auzim pe Mintuitorul zicind: Daca lumina care este in tine este intuneric, dar intunericul cu cit mai mult? (Matei 6, 23). Sa intelegem ca aceasta lumina este mintea noastra, caci dupa multi Sfinti Parinti mintea este ochiul sufletului. Cind mintea noastra se va intuneca de pacate, atunci toata asezarea si simturile trupului vor fi intunecate. Caci daca mintea noastra, pe care ne-a dat-o Dumnezeu spre luminare si povatuire la toata fapta buna, va fi intunecata de cele rele, atunci cu cit mai intunecate vor fi poftele trupului nostru, care pururea si prea lesne se pleaca la pacate.
Cleopa IlieCind cirmaciul corabiei sau al unui mijloc de calatorie se imbata si se intuneca la minte, atunci cei ce sint in corabie, in avion sau in orice masina cu care calatorim sint in primejdie de moarte. Tot asa cind mintea noastra este intunecata de pacate si de pofte, sufletul nostru este pururea in primejdie sa moara prin pacat. Daca ochiul sufletului nostru, adica mintea va fi curata si fara rautate, atunci si asezarile si lucrarile trupului si ale sufletului nostru vor fi luminate si bine placute lui Dumnezeu. De aceea sfintii au avut mare grija sa fie treji si veghetori cu mintea in toata vremea, pazind-o curata de pacate si de rautate.
Dar nu numai ei se sileau sa aiba aceasta lucrare, adica paza mintii, ci si pe noi ne invatau amanuntit aceasta lucrare. Iata ce zice sfintul Isihie Sinaitul: "Paza mintii este calea a toata virtutea si porunca lui Dumnezeu" (Filocalia IV, 1947, p. 42). Auzim si pe Cuviosul Pimen Egipteanul, zicind: "Nu avem nevoie de nimic, numai de minte treaza" (Patericul egiptean, 1930, p. 186). Avva Agaton a fost intrebat: "Ce este mai mare, osteneala trupeasca, sau pazirea cea dinauntru?", si a zis batrinul: "Asemenea este omul ca un pom, osteneala trupeasca este frunza, iar paza celor dinauntru este rodul" (Ibidem, p. 27).
Paza mintii este de mai multe feluri. Intii trebuie sa ne pazim mintea de inchipuri patimase. Al doilea, sa ne pazim mintea de orice gind pacatos. Al treilea, sa chemam neincetat numele Domnului nostru Iisus Hristos in ajutor. Al patrulea, sa ne aducem aminte neincetat de moarte, spre a nu gresi inaintea lui Dumnezeu (Filocalia IV, op. cit. p. 45). Nimeni nu-si poate pazi mintea de ginduri rele si de inchipuiri patimase de nu va avea pururea in mintea sa rugaciunea neincetata. Despre aceasta zice Sfintul Isihie Sinaitul: "Paza mintii si rugaciunea se sustin una pe alta. Caci paza mintii vine din rugaciunea neincetata, iar rugaciunea, din paza mintii si din atentia cea mare".
Toti sfintii si dumnezeiestii Parinti se sileau pururea la pazirea mintii, caci stiau ca fara aceasta sfinta lucrare nimic nu poate spori omul pe calea poruncilor lui Dumnezeu. De aceea, iubitii mei frati, se cade noua a ne pazi mintea de ginduri si imaginatii rele, aducindu-ne aminte de Mintuitorul nostru Iisus Hristos care zice: Privegheati in toata vremea, rugindu-va (Luca 21, 36). Si iarasi: Privegheati, caci nu stiti ziua, nici ceasul cind vine Fiul Omului (Matei 25, 13). La fel Sfintul Apostol Petrune indeamna la trezvie si la paza mintii, zicind: Fiti treji, privegheati. Potrivnicul vostru, diavolul, umbla racnind ca un leu, cautind pe cine sa inghita (I Petru 5, 8).
Sa trecem cu cuvintul si la alta invatatura despre care am amintit la inceputul predicii noastre, ce se cuprinde in Sfinta Evanghelie de azi. Este vorba de pronia sau, cum ii mai zicem noi, purtarea de grija a lui Dumnezeu pentru intreaga lume. Ati auzit pe Mintuitorul vorbind in Sfinta Evanghelie de azi: Nu va ingrijiti pentru viata voastra ce veti minca, nici pentru trupul vostru cu ce veti imbraca (Matei 6, 25). Apoi, ca sa ne arate bunatatea Sa negraita si purtarea Sa de grija fata de noi si de toate fapturile Sale, ne trimite cu mintea la pasarile cerului, zicind: Cautati la pasarile cerului, ca nu seamana nici nu secera, nici nu aduna in jitnite si Tatal vostru Cel ceresc le hraneste (Matei, 6, 26).
Ca sa va puteti da seama cit de mare este purtarea de grija a lui Dumnezeu pentru pasarile cerului care sint atit de neinsemnate fata de om, voi folosi un exemplu de la Sfintul Vasile cel mare, despre o pasare de mare ce se cheama alcion. Pentru aceasta pasare Dumnezeu tine marea in liniste paisprezece zile pentru a nu-i strica cuibul facut in nisipul marii si a ineca puisorii acestei pasari minunate.
Iata istorisirea Sfintului Vasile: "Aceasta pasare, alcionul, are obiceiul a-si scoate puii la marginea marii. Ea isi pune ouale in nisip linga apa marii si le cloceste pe la mijlocul iernii, cind se pornesc pe mare vinturi si furtuni care cu pornire mare izbesc valurile sale de maluri. Dar toate valurile si furtunile se potolesc si se alina, cind alcionul sade pe oua in cele sapte zile, dupa care ies puisorii din gaoace. Fiindca si de hrana au trebuinta, Datatorul Cel Mare, Dumnezeu, a mai daruit acestei pasari, inca sapte zile pentru cresterea puilor sai. In sapte zile puii acestei pasari pot zbura spre a scapa de apele marii. Aceste lucruri le stiu corabierii de prin aceste locuri si numesc aceste zile "zilele alcionului".
Corabierii cu corabiile incarcate de marfuri, asteapta sa vina zilele alcionului, spre a porni in largul marii. Ei stiu ca atunci Dumnezeu tine marea in loc, sa nu se tulbure pentru ouale si puisorii alcionului".
Apoi zice marele Vasile: "Aceasta ti-am pus inainte ca o lege, omule, despre purtarea de grija a lui Dumnezeu catre cele necuvintatoare, spre indemnare, ca sa ceri de la Dumnezeu cele spre mintuirea ta, caci daca pentru o pasare este atita purtare de grija, apoi ce nu s-ar fi facut pentru tine, pe care te-a facut dupa chipul lui Dumnezeu" (Sfintul Vasile cel mare, Omilii la Hexaimeron, Bucuresti, 1986. p. 164).
Sa vedem si purtarea de grija la ariciul de mare. Acesta este o vietate prea mica si nevrednica de bagat in seama. De multe ori se face invatator corabierilor, aratindu-le cind are sa se tulbure marea si cind au sa vina furtuni mari si primejdioase pentru corabii. Aricii cunoscind mai inainte tulburarea marii de furtuni, se vira sub o lespede mica, de care se prind cu piciorusele lor stind in vremea furtunilor. Cind valurile mari ii clatina ei se tin de greutatea lespedei si astfel scapa de a fi aruncati de valuri. Cind vad acest semn, corabierii cunosc din timp pornirea furtunii mari care are sa fie. Si nu pleaca cu corabiile in largul marii, pentru a nu se primejdui. Nici un astrolog, nici un meteorolog nu stie asa de bine despre tulburarile pamintului si ale vazduhului, schimbarea vremii, ca ariciul de mare, caci pe el nici filozofii, nici astronomii si nici meteorologii nu l-au invatat aceasta, ci Domnul marii si al vinturilor. In aceasta vietate mica, a pus urma intelepciunii Sale celei mari si negraite.
Acestea aratindu-le dumnezeiescul ierarh Vasile cel Mare, zice; "Nimic nu este lipsit de purtarea de grija a lui Dumnezeu, nimic nu este trecut cu vederea de El. Toate le priveste cu luare aminte ochiul cel neadormit al Lui. Linga toti este de fata cu mare indestulare, daruind fiecaruia mintuirea. Daca n-a lasat Dumnezeu pe ariciul de mare afara de cercetarea Sa, pe ale tale nu le va cerceta? (Ibidem, p. 164). Inca si ariciul de uscat este mare filosof si meteorolog, fiindca din doua rasuflari isi face vizuina. Cind sufla crivatul de miazanoapte el astupa gaura din partea aceea, din care simte ca vine crivatul. Cind are sa se schimbe vremea si are sa vina austrul, vintul de miazazi, se muta la rasuflatoarea dinspre miazanoapte. Prin aceasta ne arata noua oamenilor tainuit, nu numai ca prin toate trece si strabate purtarea de grija a Aceluia ce ne-a zidit, ci si faptul ca in cele necuvintatoare este orecare simtire a lucrului, ce are sa se faca mai pe urma in vremea viitoare. Stim ca cele necuvintatoare au stiinta de maiinainte de la Dumnezeu, referitoare la schimbarea ce are sa fie in aer, pricepere care ma covirseste" (Ibidem, p. 173).
Inca vedem purtarea de grija a lui Dumnezeu, nu numai asupra oamenilor ci si a altor vietuitoare de pe pamint. Caci ursul cind este greu ranit de alte fiare, are stiinta sa se vindece singur cu floarea ce se cheama luminarica. Iar vulpea cind este ranita are pricepere si stie sa se vindece cu lacrima de rasina a molidului. Si la furnica pronia lui Dumnezeu se vede in chip luminat caci i-a dat ei pricepere Preainduratul Dumnezeu ca vara sa-si gateasca si sa-si adune hrana peste iarna, mai inainte de a veni peste ea asprimea iernii. Ca fara lenevire isi cheltuieste vremea si cu mare sirguinta se intinde la lucru, pina ce hrana cea indestulata pentru iarna ajunge in camari si asezata cu multa sirguinta si pricepere rara acolo, ca multa vreme sa nu se strice. Ca taie si spinteca cu ale ei unghii partea cea din mijloc a roadelor ca nu incoltind, netrebnice sa-i fie spre hrana. Dupa ce le-a scos partea incoltitoare, le usuca daca simte ca se umezesc si nu le scoate afara pe acestea in fiecare vreme, ci numai cind vremea este buna si seceta, ca sa nu le umezeasca. Intr-adevar, nu vei putea sa vezi nor sau ploaie curgind cind furnicile scot afara griul sa-l usuce.
Acest cuvint va ajunge spre a spune minunile Prea Vesnicului Ziditor, care se vad in zidirile Sale si purtarea Lui de grija spre toate cele mici si cele mari din zidirea Sa. Acestea intelegindu-le sa zicem si noi cu proorocul: Cit s-au marit lucrurile Tale, Doamne. Toate intru intelepciune le-ai facut (Psalm 103, 25) (Ibidem, p. 173-174). Deci sa intelegem ca pronia lui Dumnezeu este ingrijirea neintrerupta a Lui fata de toate fapturile Sale. Si precum aerul inveleste lucrurile din el si apa acopere lucrurile care sint in ea, asa pronia cea prea buna si sfinta a Induratului si Atotputernicului Dumnezeu pe toate le cuprinde si le ingrijeste, ca un adevarat parinte si purtator de grija a toate (II Regi 16, 9; Psalm 32, 13-15; 113, 10). De aceea, aratind dumnezeiasca Scriptura purtarea de grija cea vesnica a lui Dumnezeu asupra lumii, zice: "In toate zilele pamintului semanatul si secerisul, frigul si caldura, vara si iarna, ziua si noaptea, nu vor mai inceta" (Facere 8, 21).
Despre puterea si purtarea de grija a lui Dumnezeu fata de toate lucrurile Sale vedem si din cele vorbite de El catre Iov: Incinge ca un barbat mijlocul tau si Eu te voi intreba, iar tu sa-Mi raspunzi. Unde ai fost cind am intemeiat pamintul? Spune-mi de ai cunostinta? Cine a pus masurile lui de stii, sau cine este cel ce a pus funie de masurat peste dinsul? Pe ce s-au intarit stilpii lui si cine este acela ce a pus peste dinsul piatra cea din marginea unghiului? Cind s-au facut stelele, laudatu-M-au cu glas mare toti ingerii Mei. Am ocolit marea cu ingradituri cind se revarsa afara si cind iesea din pintecele maicii ei si am pus imbracamintea ei nor si am infasurat-o pe ea cu negura si am pus ei hotar inconjurind-o cu incuietori si porti si i-am zis: Pina aici sa vii si sa nu treci mai departe, ci intru tine sa se sfarime trufia valurilor tale. Oare in zilele tale am tocmit lumina cea de dimineata si luceafarul si-a vazut rindul sau? Apucatu-te-ai de aripile pamintului ca sa scuturi pe cei necredinciosi de pe dinsul. Oare tu ai luat din pamint lut si l-ai facut vietuitor si l-ai pus pe el, ca sa poata cuvinta pe pamint? Oare tu ai luat de la cei necredinciosi lumina si bratul mindrilor tu l-ai sfarimat? Oare venit-ai la izvoarele marilor si umbrele adincului le-ai umblat?
Deschisu-ti-au tie de frica portile mortii si portarii iadului vazindu-te pe tine s-au inspaimintat? Ai aflat si latimea cea de sub cer? Spune-mi dar cum este si cit este? In ce pamint locuieste lumina si intunericul ce loc are? De ma voi duce la hotarele lor, stii cararile lor? Stii cind aveai sa te nasti si cit de mult este numarul anilor tai? Ai venit la visteriile zapezii si visteriile grindinei le-ai vazut? Oare tu porti grija de ceasul vrajmasului sau de ziua razboiului si a bataii? De unde iese bruma si de unde se risipeste austrul sub cer si cine a gatit ploi iuti, curgeri de ape si calea fulgerului si a tunetului, ca sa ploaie pe pamint unde nu este barbat si in pustie unde nu este om (Iov 38, 3-26).
Am insemnat aici putine din cartea dumnezeiescului Iov caruia Preainduratul si Atotputernicul Dumnezeu a binevoit a-i arata multe despre minunile cele preamari si despre purtarea Sa de grija fata de toate zidirile Sale.
Din toate acestea intelegem ca intreaga creatie, cerul si pamintul, ingerii si oamenii se afla in purtarea de grija a lui Dumnezeu, Cel ce ne-a zidit si are mila de toata faptura.
Iubiti credinciosi,
Concluzia Evangheliei de astazi este cuprinsa intr-o singura fraza: Cautati mai intiiImparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate acestea se vor adauga voua (Matei 6, 33). Zadarnic ne ostenim zi si noapte pentru cele trecatoare. In zadar alergam fara rost dupa lucruri nefolositoare care pier odata cu noi. Ba uneori nici somn nu avem, nici sfintele sarbatori nu le mai tinem, nici la biserica nu gasim timp sa mergem, nici acasa nu ne rugam, nici carti sfinte nu citim, nici pe cei bolnavi nu-i cercetam, nici de moartea cea grabnica si de judecata lui Dumnezeu nu ne mai aducem aminte. Toti dorim cit mai multe. Toti visam averi, cinste, sanatate si viata fericita. Dar de faptele crestinesti, de rugaciune, de iertare, de pocainta si de Dumnezeu aproape toti uitam.
De aceea este in lume atita suferinta si sint atitea boli si certuri in familie, pentru ca am uitat de Dumnezeu. Am uitat de poruncile Lui, de dragostea Lui, de Biserica Lui, de mintuitoarele invataturi ale Sfintei Evanghelii, punind nadejdea numai in miinile, in mintea si in mindria noastra. Poate de aceea multi crestini nu au adevarata pace si multumire sufleteasca.
Sa ne intoarcem din nou la Dumnezeu, la rugaciune, la lucrarea faptelor bune. Dumnezeu ne asteapta. Sa nu ne mai mindrim cu mintea noastra, sa nu ne punem nadejdea in miinile noastre, nici in viata aceasta trecatoare. Ci numai in Dumnezeu sa credem, in El sa nadajduim, Lui numai sa I ne inchinam, la Biserica lui Hristos sa mergem cit mai des si prin pocainta si viata crestineasca sa lucram ogorul mintuirii noastre.
In toate cele bune sa fim intii. Si la lucrul miinilor si la biserica si la milostenie si la post si la rugaciune. Cu miinile sa lucram, dar cu mintea sa ne rugam. Cu picioarele sa calatorim pe calea vietii, dar cu limba sa laudam pe Dumnezeu si sa dam sfaturi duhovnicesti. Sa crestem copiii in frica de Dumnezeu, sa traim in pace cu iubitorii de pace, iar de cei rai, razvratitori, eretici si robiti de patimi sa ne ferim, ca sa nu cadem in cursele lor. Sa nu ne biruim nici de mindria hainelor, nici de laudele sau ocara oamenilor, nici de betie sau cumplita desfrinare sau de multimea grijilor pamintesti care stapinesc astazi toata lumea.
De vom face asa, vom duce aici viata linistita, vom avea timp mai mult de rugaciune, si vom fi fericiti si pe pamint si in cer. Atunci vom putea cinta impreuna cu proorocul David: Bogatii au saracit si au flaminzit, iar cei ce-L cauta pe Domnul nu se vor lipsi de tot binele (Psalm 33, 10). Amin.
Parintele CLEOPA

SFÂNTA EVANGHELIE , DIN DUMINICA SFINŢILOR APOSTOLI , PETRU ŞI PAVEL !

                    Duminica  a -3-a ,  după Rusalii !
                             La Utrenie , 
                  Sfânta  Evanghelie a Învierii !
         A -3-a ,de la Sfântul  Evanghelist  Marcu !
                          (XVI, 9 - 20 )

În vremea aceea , după ce a înviat , dimineaţa , în ziua dintâi a săptămânii , Iisus S-a arătat întâi Mariei Magdalena , din care scosese şapte diavoli. Ea s-a dus şi a vestit pe cei care fuseseră cu Dânsul şi care plângeau şi se tânguiau. Însă ei , auzind că este viu şi că a fost văzut de ea , n-au crezut. Iar după aceea S-a arătat în alt chip , la doi dintre ei , care mergeau pe drum , ducându-se la câmp. Şi întorcându-se aceştia , au spus celorlalţi , dar nici pe ei nu i-au crezut .În sfârşit , S-a arătat celor unsprezece , când şedeau la masă şi i-a mustrat pentru necredinţa şi împietrirea inimii lor , pentru că n-au crezut pe cei care-L văzuseră înviat. Apoi a zis către ei : mergeţi în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la toată făptura. 
Cel care v-a crede şi se v-a boteza se va mântui ; iar cel care nu v-a crede,  se va osândi.
Iar celor care vor crede , le vor urma minunile acestea ; în numele Meu vor scoate diavoli ; în limbi noi vor grăi ; şerpi vor lua şi de vor bea ceva de moarte, nu-i va vătăma; pe bolnavi mâinile-şi vor pune şi bine le va fi. Deci, Domnul Iisus ,după ce a vorbit cu ei , S-a înălţat la Cer şi a şezut de-a dreapta lui Dumnezeu . Iar ei pornind, au propovăduit pretutindeni , Domnul împreună cu ei lucrând şi cuvântul adeverindu-l prin Minunile ce urmau. AMIN  
                       Slavă Ţie Doamne, Slavă Ţie ! 

                  La Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, 

                   Sfânta Evanghelie de la Matei !
                        ( VI, 22 - 23 ).

Zis-a  Domnul către dânşii : luminătorul trupului este ochiul ; dacă va fi ochiul tău curat, tot trupul tău va fi întunecat . Deci , dacă lumina , care este în tine ,este întuneric , cu cât mai mult va fi întunericul ! Nimeni nu poate să slujească la doi domni , căci sau pe unul va urâ şi pe altul va iubi , sau după unul se va ţine şi de celălalt nu va avea grijă ;nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui Mamona. Drept aceea vă spun vouă : să nu vă îngrijiţi pentru viaţa voastră gândind ce veţi mânca , ori ce veţi bea ;nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca . Oare ,nu este viaţa mai mult decât hrana , şi trupul, decât îmbrăcămintea ? Uitaţi-vă la păsările Cerului , că nu seamănă , nici nu seceră , nici nu adună în hambare , şi Tatăl vostru cel Ceresc le hrăneşte. Au nu sunteţi voi cu mult mai presus decât ele ? Şi cine dintre voi , oricât şi-ar pune el mintea , poate să-şi adauge la statura sa un cot ? Iar de îmbrăcăminte ce vă îngrijiţi ? 
Luaţi seama la crinii câmpului cum cresc : nu se ostenesc, nici nu torc , şi totuşi vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea sa , nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei . Iar dacă iarba câmpului , care astăzi este şi mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu în acest fel o îmbracă , oare,nu cu mult mai mult pe voi , o puţin credincioşilor ? Deci, să nu duceţi grijă zicând : ce vom mânca , sau ce vom bea ,sau cu ce ne vom îmbrăca ! Căci toate acestea le caută păgânii ; doar ştie Tatăl vostru cel Ceresc că aveţi nevoie de toate acestea . Ci căutaţi mai întâi Împărăţia Lui Dumnezeu şi Dreptatea Lui , şi toate acestea se vor adăuga vouă. 
                      Slavă Ţie Doamne, Slavă Ţie ! 
                                     AMIN !
Dragii mei, mâine 29 Iunie 2014, Duminică fiind, mai este O MARE şi Sfântă Sărbătoare, a Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel !
Lăsaţi fraţilor, treburile casnice deoparte, precum şi rutina zilnică, şi mergeţi la Sfânta Biserică ,unde vă veţi simţi tare aproape de Dumnezeu şi de Maica Domnului , cu sufletul şi cu inima, ascultând cu toată fiinţa voastră ,Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie .
Numai aşa ne putem dobândi , mântuirea sufletului nostru !
Mergând la Sfanta Biserica, spovedindu-ne, săvârşind fapte bune, rugându-ne şi ţinând rânduiala Postului, şi iubind pe Aproapele nostru, aşa cum ne iubim pe noi înşine!
                               Cu dragoste şi preţuire,
                                               Maria.

ŞI OCHIUL LUI DUMNEZEU ,VEGHEA ASUPRA MEA ! OCHIUL LUI DUMNEZEU , SE AFLA SUB PLAFONUL CAMEREI MELE !


                          28  Iunie  2014 ,ora  8,30 dimineaţa !

   Ochiul  Lui  Dumnezeu ,veghea  asupra mea !



                                                     

Dragii mei, astăzi dimineaţă când m-am trezit şi am deschis ochii, văd sub plafonul camerei mele, exact deasupra patului meu,văd o umbră densă. 
Mai precis, cum stăteam culcată în pat, văd cu ochii deschişi deasupra patului meu, văd  UN  ROMB !
Un Romb de culoare negru ,spre maro închis.
Rombul era mare, cât o pătrăţică de ciocolată. 
Acest Romb, se mişca, pulsa încontinuu acolo sus, sub plafon, de parcă m-ar fi îndemnat ,ca să închid ochii mei şi să văd ce Taină este în El.
Am închis ochii mei, şi aşa cu ei închişi, văd un Cer de noapte albastru violet în camera mea, şi pe acest Cer, Un Romb de culoare fagurelui de miere, şi în mijlocul Rombului văd dragilor, un Ochi Viu . Era un OCHI mare, de un verde stralucitor, ca de smarald.
Ochiul se mişca şi mă privea cu dragoste.
Asa cum arată OCHII  din poza de mai sus cu Mântuitorul, tot aşa, dar mai viu ,mai strălucitor  şi unic ,UN  OCHI  Dumnezeiesc şi plin de Viaţă, plin de Dragoste ,mă privea de la doar un braţ întins înspre plafon.
Şi a stat Ochiul  Lui Dumnezeu acolo Sus, preţ de câteva secunde.
Apoi, după ce mi-am umplut inima şi sufletul de bucurie imensă, OCHIUL  Lui Dumnezeu, s-a îndepărtat ca si prin plutire spre Sfintele Icoane, de pe peretele de care, este lipit patul meu.
Dragilor, o singură dată, doar o singură dată ,dacă aţi vedea Ochiul Lui Dumnezeu, veţi simţi în suflet din acel moment, că nimic nu mai contează pe lumea aceasta, decât UNICUL  DUMNEZEU şi MAICA  DOMNULUI !
Şi viaţa fiecăruia dintre noi, se va schimba radical ! În sensul că, vom pune mai presus de toate pe DUMNEZEU şi pe faptul că ,trebuie să ne adunăm Comori în Cer şi nu pe Pământ !
Putem să dobândim Împărăţia Cerească şi mântuirea sufletului ,
prin fapte de milostenie, prin a merge la Sfanta Biserică, prin a ne spovedi la Preot, prin Post  şi  Rugăciune. 
Dragilor ,din inimă si din suflet, vă doresc tuturor, ca să vedeţi cu toţii ,Ochiul Lui Dumnezeu ,şi să  vă uniţi sufleteste pentru totdeauna ,cu OCHIUL  DIVIN !
                                   Cu dragoste,
                                                   Maria.