vineri, 29 iunie 2018

ROŞIA MONTANA !!!

                                                   29 Iunie 2018,ora 5,34 dimineata !

                                              Dragii mei,

În aceasta dimineata ma trezeste un glas care spune asa:

                   " Din nou Roşia Montana !
                   Oauuu! N-a vrut Roşia Montana şi l-am prevenit noi !"

                   Image result for rosia montana.

Dragii mei, este clar ca vom auzi din nou despre ROSIA MONTANA si cred ca nu va fi de bine.

                   Image result for rosia montana.

Ce vrea sa insemne aceste cuvinte ? Cu siguranta ne vom lamuri in timp.
                                Cu dragoste,Maria.

POTOP !!! INUNDATII CATASTROFALE INSPRE SUD !


                                   Noapte de 28 -29 Iunie 2018,ora 2,19 !

                                              Dragii mei, 

Tot in aceasta noapte si tot in timp ce scriam aici pe Blog,desi eram cu ochii pe monitor,vad in spatele meu inspre Sud,vad multe vile cu acoperis rosu sub un Cer de ziua,vile ce erau in apa pana la jumatate.
Dragii mei,astfel de imagini vedeam eu in timp ce scriam aici pe blog.
Iata:

                       Image result for inundatii graveImage result for inundatii graveImage result for inundatii grave.

                        Related image.

Prieteni dragi,sa lasam la o parte rautatea si ura ,ci cu multa dragoste in inima si-n suflet, sa ne indreptam catre Mult Prea Milostivul Dumnezeu si catre Maica Domnului ,rugandu-ne ca sa nu-si intoarca Faţa sa de la noi Fiii Săi.
Cei care se vor ruga si vor alunga raul din sufletul lor,acestia vor fi si ocrotiti si păziti de tot ce ne asteapta ,si nu bine ne asteapta.
Sa ne amintim si de acest articole:

Dumnezeu există - Mărturii.: AVEM NEVOIE DE ARCA LUI NOE ?

mariaghiorghiu.blogspot.com/.../avem-nevoie-de-arca-lui-noe.html - Translate this page
Iar această ARCĂ a lui NOEs-a întins ca un ARC , şi -a ocupat două treimi din ... Daca nu credeti in mesajele Mariei, de ce intrati pe blog si comentati? ..... o luna tot incercati sa o manipulati pe doamnaMaria sa ma scoata automat de la ...

Dumnezeu există - Mărturii.: ARCA LUI NOE ! POTOPUL ??? SĂ AIBĂ ...

mariaghiorghiu.blogspot.com/.../arca-lui-noe-sa-aiba-oare-omenire...

Translate this page
Apr 20, 2014 -  AIBĂ OARE , OMENIREA NEVOIE DE O ARCĂ A LUI NOE ??? ..... arheologia a reusit sa scoata de sub daramaturi, tablite pe care sunt relatari in legatura cu potopul. ..... Cu dragoste şi pretuire, Maria. ... Arhivă blog.


Am văzut adevărata arcă a lui noe ! arca lui noe, potopul , au existat cu ...

mariaghiorghiu.blogspot.com/.../am-vazut-adevarata-arca-lui-noe-a...

Translate this page
Oct 15, 2014 - Arca lui Noe a existat, Potopul a existat, iar in zilele noastre ,se ..... esti cumva extraterestru si-ti expui ideile matale aici pe blogul Mariei?

                                                            Cu dragoste,Maria.

LA MULTI ANI , DE ZIUA SFINŢILOR APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL !


                                  29 Iunie  2018 ,

                                  Sfinţii  Apostoli  Petru  şi  Pavel !                   

                                           
                           LA  MULŢI  ANI  !
                                           
                                        

LA  MULŢI  ANI  , TUTUROR  CELOR  CARE PURTAŢI 
NUMELE  SFINŢILOR  APOSTOLI ,
PETRU  ŞI  PAVEL  !
Să fiţi binecuvântaţi şi învăluiţi ,
de Dragostea Lui  Dumnezeu ,
şi de Mila Maicii Domnului !
             
  
Cu dragoste,
               Maria.

GUVERNUL VIORICA DĂNCILĂ VA CĂDEA !


                                         Noapte de 28 -29 Iunie 2018,ora 1,44 !

                                                 Dragii mei,

In aceasta noapte, in timp ce scriam aici pe Blog aud glas care intreaba asa :

                   "Guvernul Dăncilă ?
  Iar raspunsul a fost asa:
                   Da! 
                 Cade Guvernul Viorica Dăncilă !"
                                                 Image result for viorica dancila
Iata dragii mei că, pâna la urma acest Guvern Viorica Dăncila daca nu a fost dat jos prin Motiunea de cenzura,va cadea din alte motive obiective.
Sa ne bucuram? Sa nu ne bucuram?
Eu ma abtin si ma rog la Bunul Dumnezeu si la Maicuta Domnului ca sa ne dea Conducatori intelepti si cu frica de Dumnezeu.
Sa ne rugam cu totii fratilor ,ca s- avem pace si liniste in Romania,pace si liniste in Lume.
Suntem la momente de cumpana mare, atat noi aici in Romania,dar si in Lumea intreaga.
Doar Credinta,Nadejdea si Dragostea in DIVINITATE si faţă de Aproapele nostru, ne mai poate salva.
Sa nu ne bucuram de răul altora ,ci sa incercam sa-l ajutam pe cel care cade si nu se mai poate ridica de jos.
De ne vom iubi Aproapele ca pe noi insine,putem trage nadejde ca vom fi si noi,dar si cei dragi noua ca lumina ochilor,vom fi ocrotiti si păziti de tot necazul si de tot raul.
                           Cu dragoste,Maria..

UN CUTREMUR DE 5,4 GRADE , CU MAI MULTE REPLICI !


                                    28 Iunie 2018,ora 6,11 !

                                 Dragii mei,

În aceasta dimineata,ma trezeste un glas care spune ceva despre un Cutremur,posibil cu mai multe replici.
Citez:

                 "La prima miscare de 5,4 grade ."


                              Image result for SEISMOGRAF.

După care,glasul nu mai spune nimic.
Dragii mei, vom auzi de un Cutremur de 5,4 ,si asa cum reiese din mesaj,acesta va fi cu mai multe replici.
Unde anume se va produce si cand,nu mi s-a descoperit. Dar noi sa ramanem la fel de credinciosi si de iubitori fata de Dumnezeu si fata de Maicuta Domnului , sa ne iubim Aproapele ca pe noi insine si vom fi ocrotiti de tot ce aduce necaz si suferinta.
                                 Cu dragoste,Maria.

ROMÂNIA ! PREVESTIM PANICĂ SI GROAZĂ !


ROMÂNIA ! PREVESTIM PANICĂ SI GROAZĂ - Dumnezeu există ...

mariaghiorghiu.blogspot.com/.../romania-prevestim-panica-si-groa...

Translate this page
Jul 22, 2017 - Sunt prevestite pentru Româniapanică si groază ! ... ROMANIA Sfanta,esteROMANIA DUHULUI SFANT si este ocrotita de orice rău dinafara.

                           22 Iulie 2017,ora 15,12 după amiază !

                                        Dragii mei,

În aceasta după amiază,în timp ce scriam aici pe Blog, aud glas care spune ceva cutremurator.
Glasul spunea asa:

                 "ROMÂNIA !
Sunt prevestite pentru România, panică si groază !
Prevestim cu mult drag, si cu multă panică !"
Prieteni dragi, cine a pus gand rău ROMANIEI SFINTE, s-a inselat amarnic!
ROMANIA Sfanta,este ROMANIA DUHULUI SFANT si este ocrotita de orice rău dinafara.
DUMNEZEU va curata ROMANIA  SA de uscaturi,dar nu va ingadui altor forte negre sa-si bata joc de TARA SA SFANTA,de ROMANIA VIITORUL al DOILEA IERUSLAIM. 
Noi s-avem CREDINTA dragilor, s-avem Dragoste fata de DUMNEZEU si fata de MAICUTA DOMNULUI, s-avem Iubire fata de Aproapele nostru si NADEJDE neclintita in AJUTORUL DIVIN.
Asa sa ne ajute PREA SFANTA TREIME si MAICA  LUMINII,Amin!
                                 Cu dragoste,Maria.

ACATISTUL SFINTILOR APOSTOLI, PETRU SI PAVEL !


La 29  Iunie  2018, Marea şi Sfânta   Sărbătoare a Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel !


Acatistul Sfintilor Petru si Pavel.

Cei ce sunteti intre apostoli, mai intai pe scaun sezatori si lumii invatatori, stapanului tuturor rugativa, pace lumiii sa daruiasca si sufletelor noastre mare mila.

Imbratisarea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel
Condacul 1:
Pe cei ce impreuna cu oamenii s-au aratat mai inainte ingereste cugetand, si acum cu ingerii fiind, cu cantari ingeresti si lui Dumnezeu cuvioase, sa laudam pe intai statatorii Apostolilor, ca pe cei ce sunt izbavitorii sufletelor noastre, strigand: Bucurati-va Petru si Pavele, Apostolilor!

Icosul 1:
Fara de inceput fiind cu vremea, inceput de vreme a luat facatorul vremurilor Dumnezeu-Cuvantul si, trimis fiind la noi de la Tatal, apostol preales te-a aratat pe tine, Petre. Pentru aceea cantam tie:

Bucura-te, al cetei ucenicilor incepatorule;
Bucura-te, al tainelor lui Hristos tainuitorule;
Bucura-te, decat toti cuvantatorii de Dumnezeu mai inaltule;
Bucura-te, decat iconomii duhului mai intaiule;
Bucura-te, ca pe Hristos tie Tatal L-a descoperit;
Bucura-te, ca pe acesta Adevarat Dumnezeu l-ai propovaduit;
Bucura-te, piatra a Bisericii prea nesfaramata;
Bucura-te, temelie a marturisirii prea intemeiata;
Bucura-te, incepatura cea in chipul stihiilor a credintei;
Bucura-te, luminatorul cerestii cunostinte;
Bucura-te, prin care Hristos s-a slavit;
Bucura-te, prin care satana a fost rusinat;
Bucura-te, Petre, Apostole!

Condacul 2:
Vederea ta cea intelegatoare curatind-o, ai intrat in sanurile parintesti, o, minune, si printr-insele ai vazut, fara ochi, Petre, pe Hristos Dumnezeu impreuna fara de inceput cu Tatal si cu Duhul; si propovaduindu-L pe dansul ai strigat: Aliluia!

Icosul 2:
Luminat fiind de fulgerari neapropiate intelegerii, cand ti s-a aratat din cer Lumina, care biruia lumina soarelui, ai fost tras, Pavele, spre credinta indumnezeita, si vas alegerii te-ai facut. Pentru aceea auzi:

Bucura-te, privitorule al luminii celei nemarginite;
Bucura-te, tainuitorule al tainelor lui Hristos;
Bucura-te, ritorului cel bine graitor al Bisericii;
Bucura-te, preaintelepte propovaduitor al lumii;
Bucura-te, ca intru tine vietuieste Hristos, Care pentru lume S-a rastignit;
Bucura-te, ca pana la al treilea cer te-ai suit;
Bucura-te, ca la inaltimea Raiului ai fost rapit;
Bucura-te, mare invatator al neamurilor;
Bucura-te, al credinciosilor prin duhul nascator;
Bucura-te, cel prin care lumea s-a luminat;
Bucura-te, cel prin care intunericul s-a alungat;
Bucura-te, Pavele, Apostole!

Condacul 3:
Trecand toata firea celor ce sunt, o, Pavele, te-ai lipit de Hristos cel iubit al tau, si te-ai aratat impreuna cu dansul un duh, numai lui Hristos vietuind, pe Hristos indragind, pe Hristos socotindu-L rasuflare, lumina si dragoste, cantandu-I: Aliluia!

Icosul 3:
Intrand in norul cel mai presus de lumina al privirii, ti-ai muiat buzele tale, Petre; si umplandu-te intai de dumnezeire, ne-ai impartasit pe noi de dumnezeiescul dar, cu graiurile tale cele de Dumnezeu scrise; pentru aceea glasuim tie acestea:

Bucura-te, indumnezeitule, cu Dumnezeu unitule;
Bucura-te, nascutule al lumii celei neinserate;
Bucura-te, pescarule, al pescarilor mai intaiule;
Bucura-te, cerule decat cerurile mai inaltule;
Bucura-te, ca te-ai aratat al dumnezeiestii firi partas;
Bucura-te, ca pe fii oamenilor i-ai unit cu Dumnezeu;
Bucura-te, sfatuitorule de trebuinta al bisericii;
Bucura-te, batran folositorule al turmei lui Hristos;
Bucura-te, indulcire preadesfatata a mintilor;
Bucura-te, dumnezeiasca desfatare a oamenilor;
Bucura-te, cel prin care credinta s-a latit;
Bucura-te, cel prin care ratacirea s-a zadarnicit;
Bucura-te, Petre, Apostole!

Condacul 4:

Graiuri de viata vesnica a rostit Petru catre piatra Vietii zicand: La cine, afara de Tine, vom merge si sa fim vii? Aratand astfel dragostea cea catre Stapanul, a strigat catre El: Aliluia!

Icosul 4:
Ai fost rapit la inaltimile cele vesnice si ai trait, Pavele, in afara de cele simtite si gandite, nu cu gandul, ci intru Duhul care era unit cu trupul, sau era fara de trup, Dumnezeu stie; pentru aceasta strigam tie:

Bucura-te, indragirea lui Hristos cea neoprita;
Bucura-te, prietenul lui Dumnezeu cel curat;
Bucura-te, cel ce ai cunoscut taina rapirii;
Bucura-te, camara tacerii celei intelegatoare;
Bucura-te, ca pentru Hristos pe toate gunoaie le-ai socotit;
Bucura-te, ca toate le-ai facut ca pe cei multi sa ii mantuiesti;
Bucura-te, al intelepciunii lui Dumnezeu vas mult incapator;
Bucura-te, Apostole al darului celui din lege aratator;
Bucura-te, al lui Hristos deasa indeletnicire;
Bucura-te, al lui Iisus dulce gandire;
Bucura-te, miros de viata purtator pentru uni;
Bucura-te, miros omorator pentru altii;
Bucura-te, Pavele, Apostole!

Condacul 5:
Luminile cinstitelor tale trimiteri, in toate zilele indumnezeiesc pe oameni, o, Pavele, prin care cei intelegatori cu adevarat ajung la indumnezeire si oglindesc slava lui Dumnezeu, strigand: Aliluia!

Icosul 5:
Ne-ai castigat la brau aur sau argint de-al tau, pe pamant, o, Simon Petre ci avand infricosator numele lui Iisus, ai impartasit zestre fericita si prinr-Insul minunile lucrai celor ce striga tie acestea:

Bucura-te, straina hrana a sufletului;
Bucura-te, prea dulce bautura a trupului;
Bucura-te, dumnezeiasca alifie a celor orbiti;
Bucura-te, neauzita doctorie a celor ce bolesc;
Bucura-te, ca pe Tavita, care murise, vie ai ridicat-o;
Bucura-te, ca pe Safira moarta dintr-o data ai aratat-o;
Bucura-te, cel ce pe Anania, dintr-o data mort l-ai facut;
Bucura-te, cel ce numai cu un cuvant pe slabanog l-ai indreptat;
Bucura-te, izvor care varsa sanatate;
Bucura-te, fantana odraslitoare de vindecari;
Bucura-te, cel ce ai gonit cu umbra bolile;
Bucura-te, cel ce cu rugaciunea pe Simon ai omorat;
Bucura-te, Petre, Apostole!

Condacul 6:
Tras ai fost, Petre, de frumusetea dumnezeirii lui Hristos, care ai fulgerat in munte. Pentru aceea vazand-o impodobita ca pe o camara de nunta cu stralucirile lumii celei nemarginite, inspaimantat m-ai strigat: bine este a petrece aici cantand: Aliluia!

Icosul 6:
Cuvintele cele ascunse ale dogmelor celor preainalte ale iconomiei lui Hristos, o, Pavele, scotindu-le din cele neapuse, le talcuiesti mai presus de fire, ridicand pe cei credinciosi cu minune a striga tie:

Bucura-te, minunea Apostolilor cea laudata;
Bucura-te, frumusete cea incuviintata a scripturii celei noi;
Bucura-te, adancimea cuvintelor celor insuflate de Dumnezeu;
Bucura-te, noianul intelegerilor celor inteleptite de Dumnezeu;
Bucura-te, inaltule talcuitor al dumnezeiestii intrupari;
Bucura-te, carte inchipuita de Dumnezeu, mintii la vedere inspaimantatoare;
Bucura-te, camara dumnezeiasca a cerestilor comori;
Bucura-te, materia cea trebuincioasa a celor invatatori;
Bucura-te, cel ce ai luat spre propovaduire neamurile;
Bucura-te, cel ce savarsesti minuni dese;
Bucura-te, cel ce numele lui Hristos ai purtat;
Bucura-te, cel ce te-ai aratat mare mester al cortului nou;
Bucura-te, Pavele, Apostole!

Condacul 7:
Minune mare s-a vazut la sfarsitul vietii tale celei dumnezeiesti, o, fericite Pavele: caci, taiat fiind capul tau, de trei ori la inaltime de la pamant a saltat cu saltarile ca si cu niste cantari, laudant Treimea asa: Aliluia!

Icosul 7:
Popor nou ai facut, prin Dumnezeiescul Duh, pe poporul cel vechi al iudeilor, cu baia nasterii de Dumnezeu innoindu-l, pururea pomenite Petre, si locas darului aratandu-l, strigand tie:

Bucura-te, surpatorule al umbrei legii;
Bucura-te, stalp intaritor al adevarului;
Bucura-te, cel ce pe Israel din slava l-ai schimbat;
Bucura-te, cel ce intru duhul pe acesta cu Hristos l-ai legat;
Bucura-te, ca in Tabor lumina Dumnezeirii ai vazut;
Bucura-te, ca alt soare cu totul luminos te-ai facut;
Bucura-te, cel ce ai fost ales sa auzi glasul parintesc;
Bucura-te, cel ce legea duhului ai luat;
Bucura-te, cel ce ai fost numit fericit de Hristos;
Bucura-te, cel ce in cuvinte te-ai imbogatit de stapanire;
Bucura-te, cel ce pe credinciosi in rabdare I-ai mantuit;
Bucura-te, Petre, Apostole!

Condacul 8:
Strain pe munte, indoita patima ai patimit, dupa simtire si gandire, Petre; caci biruite fiind cele firesti ale tale de asupreala luminii, singur Dumnezeu se vedea, prin suflet si prin trup, Caruia si cazand jos indumnezeit ai strigat: Aliluia!

Icosul 8:
Cer intelegator te-ai aratat, tuturor povestind Pavele, slava lui Dumnezeu; si vestirea ta a iesit in tot pamantul, propovaduind pe Treimea cea nezidita, si pe Hristos, Fiu al lui Dumnezeu, neamurilor celor ce striga tie asa:

Bucura-te, cel ce cu adancurile duhului te imbogatesti;
Bucura-te, cel ce cu cunostinta cea nejefuita te falesti;
Bucura-te, casa cea preacinstita a Treimii;
Bucura-te, Biserica celor doua firi;
Bucura-te, necuprinsa latime a dragostei celei indoite;
Bucura-te, lungime a dumnezeiestii randuieli celei mai inalte de veci;
Bucura-te, neapropiata inaltime a teologiei;
Bucura-te, nevazuta adancime a iconomiei;
Bucura-te, vazatorule al sfaturilor lui Dumnezeu;
Bucura-te, minte ascutita a descoperirilor;
Bucura-te, focul atotvederii de Dumnezeu;
Bucura-te, fantana adanca a intelepciunii de Dumnezeu;
Bucura-te, Pavele, Apostole!

Condacul 9:
Cu dor pipaind ascunsurile cele nemasurate ale adancului celui preainalt, o, Pavele, ai aflat in acestea margaritare, tacere intelegatoare, spaima si uimire, odihna si bucurie, impreuna a canta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 9:
Pe ritorii cei zadarnici in cuvinte si intelepti, ca pe niste neintelepti I-a aratat Petru cel simplu, luand grai al inteleptirii de Dumnezeu si limba de foc a Dumnezeiescului Duh, ridicand pe cei ce cred, ca sa-I strige lui din inima:

Bucura-te, gura cinstita a Mangaietorului;
Bucura-te, limba cu foc ingradita;
Bucura-te, doborarea intelepciunii celor intelepti;
Bucura-te, lepadarea priceperii celor priceputi;
Bucura-te, Petre, porumbita cea alba a bucuriei;
Bucura-te, de Dumnezeu inchipuita tablita tuturor fericitilor;
Bucura-te, primitorule al cheilor Imparatiei Cerurilor;
Bucura-te, vistierul tainelor lui Hristos;
Bucura-te, cugetarea cea veche a credinciosilor;
Bucura-te, podoaba darului cea preamarita;
Bucura-te, saratura a focului ceresc;
Bucura-te, invatatura a Luminii celei neasemanate;
Bucura-te, Petre, Apostole!

Condacul 10:
Semn al dragostei Sale aratand Hristos pasterea oilor, ti-a zis tie: Daca Ma iubesti Petre, paste cu osardie oile Mele. Pecare le-ai si pascut, bucurandu-te pentru dumnezeiasca indragire si strigand: Aliluia!

Icosul 10:
Ce-mi este mie bogatia si slava si desfatarea, cea care se strica, Biserica lui Hristos striga. A mea bogatie si slava si desfatare este Pavel, dulce graind si preainalt ritoricind; pe care si sarutandu-l strig:

Bucura-te, trambita adevarului;
Bucura-te, chitara teologiei;
Bucura-te, privighetoarea cerului cea dulce graitoare;
Bucura-te, randuneaua lui Hristos, cea mult glasuitoare;
Bucura-te, vioara care ai viersuit Evanghelia lui Luca;
Bucura-te, organ insuflat de suflarile Mangaietorului;
Bucura-te, limba de foc suflatoare care faci sa rasune cele dumnezeiesti;
Bucura-te, canon, alauta, si muza a duhului;
Bucura-te, indulcire cuviinta a urechilor mele;
Bucura-te, odihna a tamplelor mele;
Bucura-te, cel prin care de idoli m-am slobozit;
Bucura-te, cel prin care lui Hristos m-am logodit;
Bucura-te, Pavele, Apostole!

Condacul 11:
Covarsind doimea materiei cea care este cu neranduiala, ai cunoscut doimea firii lui Hristos, si curatindu-te la cele trei parti ale sufletului, singur vazator, nematerialnic al Treimii te-ai vazut, fara materie unindu-te si Acesteia din inima cantand, Pavele: Aliluia!

Icosul 11:
Lumina cea intai, care din Fecioara a stralucit, lumina a doua, pe tine, Petre, te-a aratat lumii, cu fulgerarile cele prealuminoase ale cunostintei de Dumnezeu luminand pe toti si desteptand cu laude multumitoare a canta tie:

Bucura-te, lumina celor intunecati;
Bucura-te, calea celor rataciti;
Bucura-te, al minunilor lui Hristos mai intaiule propovaduitor;
Bucura-te, al patimilor lui preaalesule marturisitor;
Bucura-te, ca tu singur lamuresti a iadului pogorare;
Bucura-te, ca tu intai ai vestit popoarelor invierea;
Bucura-te, cel ce ai cuvantat revarsarea Mangaietorului la popoare;
Bucura-te, cel ce ai invatat Evanghelia pe Marcu;
Bucura-te, cel intai luminator al neamurilor;
Bucura-te, calul lui Hristos cel preaales alergator;
Bucura-te, disc luminos al soarelui;
Bucura-te, urmare a neurmaritului Dumnezeu;
Bucura-te, Petre, Apostole!

Condacul 12:
Te bucuri negrait intru cele inalte, o, Petre, cu Hristos iubitul invatator ca un Dumnezeu, fara mijlocire cu Dumnezeu cel din fire, care cu punerea acum stai, si de slava cea dumnezeiesti incepatoare te umpli strigand neincetet: Aliluia!

Icosul 12:
Canti lui Dumnezeu-Treimii, cu preadulce vietuire, cantarea cea intreit Sfanta, Pavele, si cu duhul, cu cuvantul si cu mintea, unite fiind, vezi pe minte, pe cuvant si pe duh prin inchipuire pe cel intai chip, Dumnezeu spre Dumnezeu; pentru aceea auzi:

Bucura-te, icoana a frumusetii celei intai inchipuite;
Bucura-te, stapanirea docmelor lui Dumnezeu;
Bucura-te, descoperirea din nou a lumii celei gandite;
Bucura-te, aratare a celor gandite;
Bucura-te, gura cea graitoare de Hristos, rasuflarea lui Gura de Aur;
Bucura-te, preaindumnezeita zare a mintii lui Dionisie;
Bucura-te, privitorule al vederilor celor nevazute;
Bucura-te, auzitorule al graiurilor celor neauzite;
Bucura-te, cel plin de roadele Duhului;
Bucura-te, cel indestulat de darurile Lui;
Bucura-te, cel prin care Treimea a fost propovaduita;
Bucura-te, cel prin care Unimea a fost preaslavita;
Bucura-te, Pavele, Apostole!

Condacul 13:
O, preadulce Petre si preaiubite Pavele, Parintii cucerniciei noastre, primiti aceasta scurta cantare, ca pe o gangurire de prunci mici, si slavei celei vesnice invredniciti pe cei ce viersuiesc: Aliluia!

(Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarasi Icosul 1 si Condacul 1.
                                                                     Cu dragoste, MARIA.

joi, 28 iunie 2018

PREDICA PĂRINTELUI CLEOPA ,DIN ZIUA SFINTILOR APOSTOLI PETRU SI PAVEL !



                                                   Image result for parintele cleopa

Predică la Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel
( 29 iunie ).



În tot pămîntul a ieşit vestirea lor şi la margimile lumii 
cuvintele lor (Psalm 18, 4)



Iubiţi credincioşi,


Sfînta noastră Biserică prăznuieştre astăzi pomenirea Sfinţilor şi întru tot lăudaţilor Apostoli Petru şi Pavel, cei dintîi pe scaun şezători şi propovăduitori ai Evangheliei lui Hristos. Cine dintre fiii Bisericii noastre nu a auzit de numele lor? Cine nu a citit cît de puţin despre viaţa lor? Cine nu s-a îndulcit de învăţăturile lor cele folositoare de suflet care se citesc şi se cîntă în toate zilele prin sfintele biserici?
Însă, a vorbi după vrednicie despre Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, aceşti mari stîlpi ai Bisericii lui Hristos, este cu neputinţă pentru noi păcătoşii, deoarece numai Dumnezeu ştie ostenelile, chinurile şi nevoinţele pe care le-au depus ei la propovăduirea Sfintei Evanghelii, după înălţarea Domnului la cer.
Însă, avînd nădejde în rugăciunile Sfinţilor Apostoli, îndrăznim să vorbim pe scurt despre viaţa şi unele învăţături din epistolele lor spre lauda ucenicilor lui Hristos şi spre folosul nostru sufletesc.
Pe Sfîntul Apostol Petru l-a odrăslit Betsaida Galileii, fiind fratele mai mic al Sfîntului Apostol Andrei şi fiu al lui Iona pescarul. Adîncurile învăţăturilor omeneşti, neavînd de la cine le învăţa, Simon-Petru, căci aşa se chema înainte de alegerea sa, a rămas fiu credincios al tatălui său, care l-a deprins de mic să prindă peşte în apele lacului Tiberiada, pentru a-şi cîştiga pîinea cea de toate zilele.
Aici, pe malurile Tiberiadei, s-a născut, a copilărit şi a crescut Sfîntul Apostol Petru. Aici a deprins el meşteşugul pescuitului. Aici a învăţat el a vîsli pe valuri, a cîrmui corabia, a înfrunta furtunile, a arunca undiţa în apă, a cîrpi mrejile, a răbda truda, a suferi de foame şi de sete sau a aştepta fără somn, nopţi de-a rîndul pînă putea să pescuiască ceva.
Apoi, căsătorindu-se şi auzind că Sfîntul Ioan propovăduieşte despre Mesia, a primit de la el, împreună cu Andrei, fratele său, botezul pocăinţei în apele Iordanului, neştiind că aproape de casa sa, în cetatea Nazaretului, locuieşte Acela care avea să fie Dascălul şi Învăţătorul său. Şi iată că vine Hristos cel mult aşteptat. Iese la propovăduire, trece prin Capernaum şi prin Betsaida, coboară la malul Tiberiadei, caută corabia lui Iona Galileeanul, află pe Petru, îl cheamă la Sine, îi schimbă numele din Simon în "Chifa", care se tîlcuieşte "Piatră" sau Petru şi astfel îl face pescar de suflete omeneşti, sau "vînător de oameni", cum i-a zis Mîntuitorul, cînd l-a chemat la apostolie. Din ceasul acela, Petru îşi lăsă casa şi soţia, îşi lăsă patria şi corabia în voia Tatălui, se alătură lui Hristos şi devine cel mai rîvnitor apostol.
La picioarele Domnului a învăţat Petru adîncul teologiei. Aici a auzit cuvinte nemaigrăite vreodată de om, a văzut minuni nemaiauzite pe pămînt, a simţit bucurii nemaicunoscute pînă atunci de muritori. Din aceste pricini, Petru a crezut că Iisus este Hristosul, Fiul Dumnezeului Celui viu (Matei 16, 16), pe Care mărturisindu-L a primit de la El cheile împărăţiei cerurilor, adică puterea de a lega şi dezlega păcatele oamenilor (Matei 16, 19).
Cu rînduiala lui Dumnezeu a fost lăsat să se lepede de Hristos de trei ori, în vremea patimii Sale, din trei pricini: pentru a se smeri mai mult, pentru a plînge mai cu amar în toată viaţa sa (Matei 26, 75) şi pentru a avea mai multă milă de cei păcătoşi, fiind foarte aprins pentru Hristos. Dar, după Înviere, arătîndu-i-se Domnul, i-a încredinţat păstoria oilor şi a mieluşeilor Săi, ca semn că i s-a iertat păcatul său.
După pogorîrea Sfîntului Duh, Sfîntul Petru, verhovnicul celorlalţi apostoli, se umple de nespusă rîvnă şi putere de sus; leapădă frica, aruncă valul îndoielii, lasă toată neştiinţa şi începe primul a vorbi despre Hristos în adunări, pe străzile Ierusalimului, în templul lui Solomon. Peste tot învaţă, face minuni, vindecă bolnavi, mustră, suferă închisoare. Şi aşa, predică Evanghelia fără odihnă în Ierusalim, în Samaria, în Iope, în Lidia şi ajunge pînă la Roma unde, apoi, este răstignit cu capul în jos, în timpul împăratului Nero, după dorinţa sa, zicînd că nu este vrednic să fie răstignit asemenea lui Hristos. Sfintele sale moaşte se păstrează, după tradiţie, în biserica Sfîntul Petru din Roma.
Sfîntul Apostol Pavel era tot evreu de neam, născut în Tarsul Ciliciei (Turcia de astăzi), care, mai înainte de a crede în Hristos se chema Saul. A crescut de mic la picioarele unui mare învăţat iudeu, anume Gamaliil. De la el a învăţat Pavel adîncul scripturilor, tîlcul proorociilor, puterea Legii lui Moise, psalmii lui David şi sfinţenia templului, pentru care era plin de atîta rîvnă.
Nefiind încă luminat cu puterea Duhului Sfînt, el nu credea că Hristos este Mesia cel aşteptat. Nu putea înţelege taina răscumpărării omului, nu ştia că Petru şi ceilalţi apostoli vor vîna toată lumea la dreapta credinţă şi că, nu peste multe zile, va fi şi el un apostol al neamurilor, împreună cu ceilalţi doisprezece. De aceea, crezînd că ucenicii lui Hristos sînt nişte începători de eresuri, cu nespusă mînie s-a pornit asupra lor ca să-i prindă şi să-i dea în mîinile arhiereilor spre judecată. Pe calea Damascului, însă, i se arătă în vedenie Iisus Hristos, îi spune greşala, îi ridică sufletul pînă la al treilea cer (II Corinteni 12, 2), îi descoperă taina creştinătăţii şi îl trimite să vestească Evanghelia mîntuirii la neamuri.
În Damasc a primit botezul de la Apostolul Anania (Fapte 9, 17-18). Apoi a stat trei ani în pustiul Arabiei, pregătindu-se cu multe rugăciuni, cu post şi cu lacrimi pentru noua sa misiune. Căci singurătatea întotdeauna înalţă pe om, îl pregăteşte pentru jertfe mari, îl învaţă taina rugăciunii adevărate. De aici, Pavel s-a suit la Ierusalim să vadă pe Sfinţii Apostoli, de unde a luat apoi poruncă să vestească Evanghelia, începînd din Antiohia.
Sfîntul Pavel a făcut astfel trei călătorii misionare împreună cu Varnava, cu Sila, cu Marcu, cu Luca şi cu Timotei, propovăduind ziua şi noaptea, cu timp şi fără timp, vestea cea bună, mai întîi în Antiohia, în Cipru; apoi în Asia Mică, în Pamfilia, Frigia, Galatia cu cetăţile Listra, Iconiu, Derbe, Milet şi Efes, unde a pătimit multe de la păgîni şi iudei. Apoi, îndemnat de Duhul Sfînt (Fapte 16, 9) a trecut în Macedonia şi în Ahaia (Grecia), propovăduind în cetăţile Filipi, Bereea, Tesalonic, Corint şi Atena, unde a grăit de pe înălţimile Areopagului şi a uimit pe înţelepţii ei.
Întărind cu multe minuni cele propovăduite de el, a rînduit în toate cetăţile preoţi şi episcopi la bisericile întemeiate printre păgîni, precum pe Timotei la Efes şi pe Tit în insula Creta. Apoi marele Apostol Pavel s-a suit pentru ultima dată la Ierusalim, unde a fost prins de evrei şi ţinut în lanţuri şi în temniţă peste doi ani.
În cele din urmă, la cererea sa, a fost dus cu mari primejdii la Roma, predicînd şi aici Evanghelia mîntuirii încă doi ani "cu a sa cheltuială". Iar în anul 64 după porunca aceluiaş tiran, Nero, a fost prins şi i s-a tăiat capul, în Roma. Şi aşa s-a săvîrşit vasul cel ales, Pavel, Apostolul neamurilor, lăsînd în urma sa nenumărate biserici şi episcopi, împreună cu paisprezece epistole apostoleşti pline de dumnezeieşti învăţături. După tradiţie mormîntul său se află la Roma, în biserica "Sfîntul Pavel din afara zidurilor".

Iubiţi credincioşi,

Mare este praznicul de astăzi, căci prăznuim pe doi dintre cei mai rîvnitori şi mai curajoşi apostoli, pe Petru cel foarte rîvnitor şi pe Pavel, vasul alegerii, cum îl numeşte Hristos. Petru era un pescar galileean sărac, chemat de Domnul împreună cu fratele său mai mare, Andrei, Care le-a zis: Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni. Şi îndată, lăsînd mrejele, au mers după El (Marcu 1, 17-18).
Vedeţi că n-au mers singuri la apostolie, ci după ce i-a chemat Hristos? Vedeţi că nimeni nu poate fi apostol, episcop, preot şi propovăduitor al Sfintei Evanghelii, dacă nu este chemat, ales, sfinţit prin hirotonie şi trimis de Hristos? Astăzi sînt mulţi care se socotesc predicatori şi propovăduitori ai cuvîntului evanghelic, fără a fi chemaţi de nimeni, fără a fi hirotoniţi, adică fără a primi harul Duhului Sfînt. Păziţi-vă de aceşti falşi apostoli care fac aceasta din mîndrie sau pentru laudă şi scopuri pămînteşti şi care răstălmăcesc învăţătura Sfintei Evanghelii.
Apoi vedeţi cît de repede au lăsat Petru şi Andrei toate şi au urmat lui Hristos? Nu s-a mai gîndit Petru la tatăl său, nici la corabie, nici la femeia şi soacra sa din Capernaum, căci el era căsătorit, ci un singur gînd avea: să urmeze şi să slujească lui Hristos pînă la moarte, să înveţe de la El tainele credinţei, să deprindă de la Mîntuitorul smerenia, blîndeţea, răbdarea, suferinţa, iubirea de oameni şi iertarea. Să înveţe în şcoala lui Hristos adîncul teologiei, puterea rugăciunii, meşteşugul predicării cuvîntului, adică al "vînării de suflete" pentru împărăţia lui Dumnezeu, curajul de a se jertfi pentru Evanghelie şi să primească darul facerii de minuni. Şi ce credincios a fost Sfîntul Petru faţă de Hristos! Că cel dintîi dintre toţi îi urma şi lua cuvîntul în numele celorlalţi, şi împlinea poruncile Lui.
Trei ani a stat Sfîntul Petru cu ceilalţi Apostoli lîngă Mîntuitorul pentru a se pregăti să vestească Evanghelia în lume. Dar, pînă "nu s-au întărit cu putere de sus", adică pînă nu s-a coborît peste Apostoli harul Duhului Sfînt în chip de limbi de foc în ziua Cincizecimii, nici unul dintre ei nu era vrednic şi pregătit îndeajuns să-L vestească pe Hristos pe pămînt şi să-şi dea viaţa pentru El. Că nu-i de ajuns numai să vezi minuni, să vorbeşti de Hristos, să auzi şi să ştii Sfînta Scriptură, ci trebuie să şi trăieşti Sfînta Evanghelie, să ai viaţă cît mai curată, să împlineşti poruncile şi să primeşti de sus, prin Biserică, harul Duhului Sfînt. Numai aşa poţi vesti cu adevărat şi cu mult folos cuvîntul mîntuirii în lume.
Odată a întrebat Domnul pe Apostoli: Cine zic oamenii că sînt Eu, Fiul Omului? (Matei 16, 13) Apoi i-a întrebat din nou: Dar voi cine ziceţi că sînt?(Matei 16, 15) Atunci Petru a luat cuvîntul înaintea celorlalţi şi a zis: Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu. (Matei 16, 16) Şi i-a răspuns Mîntuitorul: Fericit eşti, Simone, fiul lui Iona, că nu trup şi sînge ţi-au descoperit ţie aceasta, ci Tatăl Meu, Cel din ceruri. Şi Eu zic ţie, că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui. Şi îţi voi da cheile împărăţiei cerurilor şi orice vei lega pe pămînt, va fi legat şi în ceruri şi orice vei dezlega pe pămînt va fi dezlegat şi în ceruri (Matei 16, 17-19).
Aceasta este cea mai mare mărturisire de credinţă făcută de Petru. Pe piatra acestei credinţe, adică numai pe temelia credinţei adevărate, a zidit Hristos Biserica Sa, pe care nici "porţile iadului", adică gurile ereticilor hulitori, nu o vor putea birui. Deci nimeni nu poate pune Bisericii lui Hristos o altă temelie, decît temelia sau piatra dreptei credinţe, pusă de Apostoli. Apoi să înţelegeţi că "cheile împărăţiei cerurilor" nu le-a dat numai lui Petru, ci tuturor apostolilor şi urmaşilor lor, episcopi şi preoţi. Care sînt aceste chei? Sînt cele şapte Sfinte Taine: Botezul, Mirungerea cu Sfîntul Mir, Spovedania, Sfînta Împărtăşanie, Nunta, Preoţia şi Sfîntul Maslu. Acestea sînt cheile date de Hristos Apostolilor şi Bisericii Sale. Cu aceste chei descuiem inimile, conştiinţele, raiul şi împărăţia cerurilor. Iar fără acestea rămînem afară de Biserică, afară de fericire şi de împărăţia lui Dumnezeu, pentru că ne lipseşte harul mîntuirii, ne lipsesc cele şapte chei prin care Biserica descuie raiul, cerul şi uşa milostivirii lui Dumnezeu. Unii Sfinţi Părinţi spun că cheile pe care le-a dat Hristos lui Petru şi celorlalţi Apostoli o formează puterea Duhului Sfînt, dată lor şi preoţilor de a lega şi dezlega păcatele oamenilor prin spovedanie.
Ce vor face acei creştini care s-au rupt de trupul Bisericii lui Hristos şi s-au dus la alte grupări creştine care n-au Biserică şi cele şapte Taine? Cine le va dezlega păcatele? Cine şi cu ce li se va descuia Biserica cea adevărată, împărăţia cerurilor şi uşa milei Domnului?
Sfîntul Apostol Petru a făcut şi el, ca om, două păcate mari. Cînd a auzit că Hristos va primi de bunăvoie moarte de cruce pentru mîntuirea lumii, el, neînţelegînd taina mîntuirii şi adîncul dragostei lui Dumnezeu, L-a luat pe Domnul la o parte şi i-a zis: Milostiv fii Ţie, Doamne! Să nu-ţi fie Ţie aceasta! Atunci Domnul, ştiind că Satana l-a amăgit, l-a mustrat, zicînd: Mergi înapoia Mea, satano! Sminteală îmi eşti, că nu cugeţi cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor (Matei 16, 21-23).
Mare păcat este a crede cineva că se poate mîntui pe sine şi pe alţii fără jertfă, fără osteneală, fără răbdare şi chiar moarte. Mare păcat fac şi acei creştini care smintesc pe copii sau pe cei din jurul lor prin viaţa şi faptele lor rele; sau îi sfătuiesc la păcate, la lepădarea credinţei şi la fuga de jertfă. Nimic bun nu putem face în viaţă pînă nu ostenim, pînă nu răbdăm, pînă nu lepădăm mîndria, egoismul, îndoiala, frica şi toate patimile care ne stăpînesc.
Al doilea păcat al lui Petru este lepădarea de Hristos în timpul mîntuitoarelor Sale patimi, din cauza fricii. Că îi spuneau iudeii, cînd erau în curtea lui Caiafa: Şi tu erai cu Iisus Galileeanul? Iar el de trei ori s-a lepădat, zicînd: Nu cunosc pe omul acesta (Matei 26, 69-75). Apoi, cînd a cîntat cocoşul şi-a adus aminte Petru de cuvintele Domnului şi, ieşind afară, a plîns cu amar.
Cumplit este păcatul lepădării de Dumnezeu, al lepădării de credinţă, de Biserică, de Cruce, de icoane, de sfinţi şi de Sfintele Taine! Cumplit este păcatul şi amară suferinţa celor ce se leapădă de dreapta credinţă şi merg la secte. Cînd şi cine le va da lacrimi să-şi plîngă acest păcat cu amar?
După înălţarea Domnului la cer, Sfinţii Apostoli au primit puterea Duhului Sfînt şi au plecat în toată lumea să vestească Evanghelia mîntuirii şi credinţa în Iisus Hristos. Atunci şi Sfîntul Petru a început să semene cuvîntul Evangheliei, mai întîi în Ierusalim şi în Samaria. Apoi, după ce i-au prigonit iudeii, a vestit pe Hristos în Bitinia din Asia Mică şi mai ales în Italia, pe timpul împăratul Nero, care l-a răstignit pe cruce. De la el ne-au rămas două sfinte epistole, prin care ne învaţă calea mîntuirii şi voia lui Dumnezeu.
Sfîntul Apostol Pavel nu făcea parte dintre cei 12 Apostoli, nici dintre cei 70. El a fost chemat de Hristos la credinţă şi la apostolie printr-o vedenie înfricoşată, cînd mergea spre Damasc, în Siria. Un glas din nor i-a spus: Saule, Saule - căci aşa îl chema mai înainte -, de ce Mă prigoneşti? Iar el a întrebat: Cine eşti, Doamne? Eu sînt Iisus, pe care tu îl prigoneşti. Apoi din nou a întrebat Pavel: Doamne, ce voieşti să fac? (Fapte 9, 4-6). Apoi l-a botezat Anania, căruia i-a zis Hristos: Mergi, fiindcă acesta Îmi este vas ales, ca să poarte numele Meu înaintea neamurilor şi a regilor şi a fiilor lui Israel; căci Eu îi voi arăta cîte trebuie să pătimească el pentru numele Meu! (Fapte 9, 15-16).
Aşa a fost vînat Pavel de Hristos pentru Biserică şi pentru neamuri. El a fost trimis să vestească Sfînta Evanghelie la popoarele păgîne, numite "neamuri". Şi a vestit pe Hristos întîi în Siria, înfiinţînd prima Biserică creştină în oraşul Antiohia. Apoi a vestit Evanghelia în toată Asia mică, precum Galatia, Colose, Efes, Laodiceea şi Bitinia. Apoi a trecut în Europa prin Macedonia, unde a poposit mai mult la Tesalonic. A ajuns în Atena şi Corint, apoi în Sicilia, Italia, Roma şi pînă în Spania.
Sfîntul Pavel a semănat întîi credinţa creştină pe pămîntul Europei. Ucenicii lui au ajuns apoi în peninsula Balcanică, şi pînă la nord de Dunăre. Iar la gurile Dunării a vestit pe Hristos, Andrei, fratele Sfîntului Petru. Predicile şi învăţăturile Sfîntului Pavel sînt moralizatoare, adînci, pline de mîngîiere şi foarte folositoare de suflet. El predica pe Hristos atît prin viaţa sa sfîntă, smerită, îngerească, cît şi prin minunile care le făcea şi prin frumuseţea cuvintelor sale. Acolo unde nu ajungea sau unde nu se mai putea întoarce, scria credincioşilor epistole frumoase, duhovniceşti, din care toţi se hrăneau şi se întăreau în dragostea lui Hristos. Din acestea învăţăm şi noi astăzi.
Uneori învăţa pe creştini, zicînd: Bucuraţi-vă pururea, rugaţi-vă neîncetat; daţi mulţumire pentru toate, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi (I Tesaloniceni 5, 16-18). El alungă întristarea din inimile noastre. Creştinii care au pe Hristos şi nădăjduiesc în viaţa viitoare, nu trebuie să fie trişti, nici să deznădăjduiască în necazurile vieţii. Altfel, prin ce se deosebesc de păgîni şi de cei păcătoşi, care nu au nici o nădejde? Creştinii trebuie să fie blînzi, smeriţi, iubitori de aproapele, cu gîndul mereu la Dumnezeu, cu rugăciunea neîncetată pe buze şi în inimă, făcînd bine tuturor şi mulţumind pentru toate. Celor leneşi le spunea Sfîntul Pavel: Cine nu vrea să lucreze, acela nici să nu mănînce (II Tesaloniceni 3, 10). Iar celor care amînau pocăinţa, le spunea: Răscumpăraţi vremea, că zilele sînt rele.
Aşa ne învaţă Sfîntul Pavel şi pe noi acum prin frumoasele sale epistole din Noul Testament, pe care vă îndemnăm să le citiţi, măcar cîte o pagină sau două pe zi.

Iubiţi credincioşi,

În ţara noastră Sfinţii Apostoli se bucură de o mare cinstire. Nenumărate biserici s-au zidit în numele lor, printre care şi Mînăstirea Cetăţuia din Iaşi. Numeroşi sînt şi bunii noştri creştini care le poartă cu cinste numele. Astăzi în bisericile noastre credincioşii sînt dornici să asculte Sfînta Liturghie, să se împărtăşească cu Sfintele Taine după postul Sfinţilor Apostoli şi să cinstească pe marii vestitori ai Evangheliei, Petru şi Pavel.
Să urmăm învăţăturile Sfinţilor Apostoli, să le citim viaţa, epistolele şi acatistul lor, ori de cîte ori sîntem în necazuri şi ispite. Apoi să ascultăm de păstorii Bisericii şi de preoţii pe care ni i-a rînduit Dumnezeu, căci fără Biserică şi fără preoţi nu ne putem mîntui. Feriţi-vă de tot felul de eretici şi sectanţi care dezbină casele, satele şi unitatea noastră duhovnicească şi urmaţi învăţăturii Domnului Iisus propovăduită de Sfîntul Apostol Petru şi Pavel. Numai preoţii sînt datori să vorbească cu ei. Să ascultăm, să ne rugăm, să iertăm, să cerem sfat, să creştem copiii în frica Domnului şi ne vom mîntui cu siguranţă.
Spune în viaţa Sfîntului Petru că, pe cînd Nero prigonea pe creştinii din Roma, el fugea noaptea afară din oraş. Dar un om dumnezeiesc, care semăna cu Hristos, mergea repede în cetate. Atunci l-a întrebat Petru: "Unde mergi, Doamne?" "Mă duc să mă răstignesc a doua oară!" a răspuns El. Era Mîntuitorul! Deci Petru a luat curaj, s-a întors, a fost prins de împărat şi răstignit pe cruce pentru Hristos.
Deci, şi noi creştinii, să nu fugim de suferinţă, de necazuri, de greutăţi şi de moarte pentru Hristos, ci să-i cerem ajutorul în tot ceasul, că sîntem copiii lui Dumnezeu şi ucenicii Sfinţilor Apostoli.

Fie ca, prin rugăciunile lor, să se întărească credinţa în lume, să ne dea Domnul păstori buni, devotaţi pentru Biserică şi Evanghelie, iar nouă tuturor mîntuire! Amin.