CAND SPUNEM , LA MULTI ANI MARIA , PE 15 AUGUST, SAU PE 8 SEPTEMBRIE ?

                                                 Dragii mei, 

Am adus aici câteva păreri, despre cum şi când sărbătorim Onomastica Sfintei Mării !
Foarte multi sărbătoriti maine pe 15 august 2014, îşi urează La Multi Ani.
Fireste că ne intrebăm : cum să sărbătorim ziua numelui ,în Marea  şi Sfânta Zi a Adormirii  Maicii  Domnului ?
Cum am putea ca să ne bucurăm, că Maica  Domnului a murit ?
Dar Maica Domnului fratilor, nu a murit !!!
Maica Domnului a fost înştiinţată  cu trei zile înainte că se va muta cu tot cu trup la Cer.                        
                  

                                  Citiţi aici mai jos :
  
Luna august in 15 zile: Cinstita mutare a Preaslavitei, Stapanei noastre, Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria     Maica Domnului este cea mai inalta sfintenie omeneasca cunoscuta si cinstita de Sfanta Biserica, iar Adormirea Maicii Domnului este cea mai de seama dintre sarbatorile ei. Este o sarbatoare pregatita, precum se stie, printr-un post de doua saptamani. In Sfanta Scriptura, nu aflam nimic despre moartea Maicii Domnului. In schimb, cantarile si imnele de la Vecernia si Utrenia sarbatorii ne vestesc adevarata traditie a Bisericii in aceasta privinta:
    Cand a binevoit Hristos, Dumnezeul nostru, sa ia la Sine pe Maica Sa, atunci cu trei zile mai inainte, a facut-o sa cunoasca, printr-un inger, mutarea ei de pe pamant la viata cea cereasca. Deci, instiintandu-se Nascatoarea de Dumnezeu despre aceasta, s-a bucurat, cu bucurie mare, si s-a suit degraba in Muntele Maslinilor, ca sa se roage.
    S-a intors, apoi, acasa si a pregatit toate cele de ingropare, incredintand, pe vecine ca, mutandu-se in ceruri, nu numai pe ele nu le va uita, ci pe toata lumea o va cerceta si o va ocroti. Si a impartit vaduvelor sarace vesmintele sale. Si a luat, apoi, iertaciune de la toti si, culcandu-se pe pat, a facut rugaciune pentru intarirea lumii si pentru vietuirea in pace. Si, binecuvantand pe toti cei de fata, si-a dat sufletul in mainile Fiului si Dumnezeului ei. Si multe vindecari s-au impartit tuturor celor bolnavi, prin binecuvantarea ei.
    Si, s-a facut, atunci, tunet mare si au venit de la marginile lumii, ca pe niste nori, toti Apostolii lui Hristos, la casa Maicii Domnului din Ierusalim. Si, incepand Petru cantarea cea de ingropare, Apostolii au ridicat patul si au petrecut, pana la mormant, trupul cel primitor de Dumnezeu. Si, sosind in satul Ghetsimani si asezand in mormant trupul Maicii Domnului, Apostolii au zabovit, acolo, inca trei zile, asteptand pe Apostolul Toma, care din dumnezeiasca randuiala, lipsea.
    Si, sosind, Toma Apostolul era intristat, ca nu se invrednicise sa vada, si el, chipul adormit al Maicii Domnului, ca si ceilaiti Apostoli. Deci, s-a deschis, cu hotarare de obste, mormantul, pentru el. Si, daca s-a deschis, s-au minunat, ca au aflat mormantul fara sfantul ei trup si era numai giulgiul lasat, ca mangaiere si marturie nemincinoasa a mutarii Nascatoarei de Dumnezeu, cu trup cu tot, la ceruri.
    Pe scurt, dupa credinta Sfintei Biserici, la Adormirea Maicii Domunului, trupul ei n-a cunoscut putrezirea, care vine dupa moarte, nici n-a ramas in mormant. Maica domnului, cu trupul schimbat, viu si proslavit, a fost mutata, cu trup cu tot la ceruri, ca o parga a intregii omeniri. Dar, spre deosebire de Mantuitorul, ea a fost dusa la ceruri de ingeri, nu prin puterea ei, ca Mantuitorul. Si acolo se roaga de-a pururi pentru noi. Sa avem mare incredere in rugaciunea ei, ca ea singura poate vorbi lui Dumnezeu, ca o mama unui fiu al ei. Dumnezeului nostru slava!

Deci, dragii mei, MAICA  DOMNULUI  a adormit şi a fost ridicată la Ceruri, cu tot cu Trup de către Fiul Său. 
Aici Sus în Ceruri, PREA  SFÂNTA NĂSCĂTOARE  de Dumnezeu  stă de-a dreapta Fiului Său, şi se roagă pentru noi toti robii Săi si păcătoşii de noi. 
Sărbătoarea  Adormirii  Maicii  Lui Dumnezeu, nu este o zi de tristeţe fraţilor!
Sărbătoarea Adormirii  Maicii  Lui Dumnezeu, este O Zi Sfântă de mare bucurie !
Dacă Maica  Domnului nu ar fi adormit, fiind chemata de Fiul Ei mult Prea Iubit, noi nu am mai fi avut astăzi grabnic mijlocitoare, şi grabnic rugătoare la Fiul Ei Prea Dulce.
Dat fiind că ,Prea Curata Fecioara Maria, a născut pe Fiul Lui Dumnezeu, era şi firesc ca să fie luată la Cer ,cu tot cu Trupul încă adormit .
Aşadar fratilor, daca aveti indoieli asupra cum sa sărbătorim  Onomastica  celor dragi nouă, vă spun eu dragii mei :

Bucuraţi-vă  şi mâine 15 August 2014 ! Bucuraţi-vă şi la 8 Septembrie 2014, şi spuneţi din toată inima celor dragi, şi pe 15 aug, şi pe 8 Sept,cât de mult îi iubiţi şi uraţi-le din inimă :
LA  MULŢI  ANI  !
Vă asigur dragilor, că nu veţi greşi nici pe 15 august şi nici pe 8 septembrie, de veţi sărbători şi de veţi spune celor dragi ,LA  MULTI  ANI  !
Adormirea Maicii Domnului, este un prilej de bucurie pentru că ,daca nu se intampla aceasta mare bucurie, acum nu mai aveam Rugătoare şi Mijlocitoare în Cerul Sfânt, pentru noi păcătoşii. 

Intru aceasta zi, cuvant al celui dintre Sfinti, Parintelui nostru Dimitrie, Mitropolitul Rostovului, la praznicul Adormirii Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria.

    O, preaslavita minune, izvorul Vietii in mormant se pune.
    Si scara catre cer, mormantul se face.
    Minunatului Dumnezeu, minunata ii este si Maica Sa. Ca, din inceput si pana la sfarsit, este minunata, iubitii mei ascultatori. Ca minunata este zamislirea ei, minunata este si vietuirea ei si mutarea ei este minunata. O, preaslavita minune.
    Este minunata la zamislire, ca din bunavestire ingereasca s-a zamislit, din nascatori sterpi si neroditori, dar curati si sfinti. Este minunata in vietuirea ei, ca a fost Maica, fiind fecioara, si Maica-Fecioara, nascand pe Dumnezeu, fecioria ei a ramas nestricata.
    Este minunata si la mutarea ei, pentru ca, prin mormantul sau, nu se desface in pamant, ci in cer se suie si scara, catre cer, mormantul se face.
    O, preaslavita minune! Ca si cea moarta este minunata si mormantul este minunat. Cea moarta, dupa moarte vietuieste: "Dupa Nastere, Fecioara si, dupa moart vie". Si mormantul ajunge cer, precum acea scara a lui Iacob, care era intarita pe pamant si al carei varf ajungea pana la cer: "Scara catre cer, mormantul se face".
    Dar eu pun intrebarea: "Cine s-a mutat ? Stiu ca fiecare, dupa a sa osandie, va raspunde prin cuvinte de lauda. Unul va zice: Maica lui Dumnezeu s-a mutat catre Fiul sau si Dumnezeu. Altcineva va zice: Cerul cel insufletit a fost luat intru cele ceresti. Altul, iarasi, va zice: Usa cea neumblata s-a dus la cer. Iar altui va zice: Casa lui Dumnezeu cea preacurata si preacinstita s-a dus in locasurile cele nefacute de mana. Dar altul va zice: Soarele, intru care Si-a pus salasluirea Cel Preainalt, s-a suit de pe pamant la cer. Si fiecare, din a sa evlavie, va zice cate ceva de lauda. Iar eu, intorcandu-ma catre aceasta minunata moarta, care este pusa in mormant numai de trei zile, o voi intreba: Cine esti tu, care zaci aici ? Si voi auzi raspunzandu-mi, cu glas smerit: Iata, roaba Domnului. Acum, dar, fiecaruia sa-i fie stiut cine s-a mutat: roaba Domnului s-a mutat, roaba Domnului s-a pus in mormant, iata, roaba Domnului. Aici voi pomeni de zicerea cea de demult: A sluji lui Dumnezeu este si a imparati cu Dumnezeu. Ca, daca Fecioara cea preacurata, este roaba Domnului, apoi, cu adevarat, este si imparateasa a toata faptura cea vazuta si nevazuta.
    Deci, eu, privind spre Domnul si spre roaba Domnului, cu luare aminte, vad cu mintea mea pe Cel Unul in trei Fete, pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh. Asemenea si pe roaba Lui si a noastra imparateasa privind, vad trei osebite lucrari dumnezeiesti. Ca intr-un chip a slujit ea lui Dumnezeu-Tatal, cu alt chip lui Dumnezeu-Fiul, si cu altul lui Dumnezeu-Duhul Sfant. Ca, lui Dumnezeu Tatal, I-a fost Fiica; pentru care zice: "Asculta, fiica si vezi". Lui Dumnezeu-Fiul, I-a fost Maica, iar lui Dumnezeu Duhului Sfant, Fecioara nenuntita, Mireasa pururea fecioara. Ca a slujit lui Dumnezeu Tatal, ca o Fiica, lui Dumnezeu-Fiul, ca o Maica, lui Dumnezeu Duhului Sfant, ca o Fecioara nenuntita; Sfintei Treimi, cu trei randuieli osebite, I-a slujit, cu credinta si cu adevar.
    Aici, iarasi, intreb: Tu roaba Domnului, care ti-ai dobandit imparateasca cinste, prin care trepte te-ai suit spre atat de mare vrednicie si intru asa de inalta cinste, ca sa fii flica lui Dumnezeu Tatal, Maica lui Dumnezeu Fiul, Fecioara nenuntita lui Dumnezeu Duhul Sfant ? Cu adevarat, suisuri au pus acestea in inima sa. Ca s-a suit catre starea de Mireasa a lui Dumnezeu, Duhul Sfint, prin curatia ei cea fecioreasca, iar, spre Maica lui Dumnezeu-Fiul, s-a suit prin smerenie. Ca a cautat, zicea ea, spre smerenia roabei Sale. Iar, catre fiica lui Dumnezeu-Tatal, s-a suit prin dragoste.
    Sfantul Ambrozie marturiseste despre ea, zicand: "Era fecioara nu numai cu trupul, ci si cu duhul". Cu trupul fecioara era, ca si-a pazit floarea curatiei sale nestricata. Fecioara era si cu duhul, ca una ce niciodata nu s-a gandit la nunta. Ca, de cand ajunsese la varsta nuntii si vietuia in Sfanta Sfintelor, arhiereii si preotii ii porunceau sa mearga dupa barbat, cum cerea obiceiul Legii. Iar ea le-a raspuns lor, zicand: "Eu, prin nascatorii mei, sunt afierosita lui Dumnezeu din scutece, dupa care si eu m-am fagaduit a-mi pazi fecioria in veac si nu-mi este mie cu putinta a ma insoti cu un om muritor". Si, auzind acestea, arhiereii s-au minunat, ca, pana atunci, nici nu s-a aflat la evrei vreo fecioara, care sa-si fagaduiasca lui Dumnezeu fecioria sa.
    Si, iarasi, se cuvine a ne mira, ca, dupa caderea lui Adam, cuvantul lui Dumnezeu n-a venit degraba spre a se intrupa, ca nici o fecioara nu s-a aflat, ca sa fie curata si cu trupul si cu duhul: numai ea, singura, s-a invrednicit a fi lacas al Sfantului Duh.
    Si precum atunci, prin curatia fecioriei sale, s-a suit catre Dumnezeu-Duhul Sfant, asa si la cinstita sa adormire, de pe aceasta treapta, s-a suit la cerul cerururilor, cel mai presus de ceruri.
    Prin aceasta adanca treapta a omeniei s-a suit ea si la preainalta cinste a nestricacioasei nasteri de Dumnezeu, ca, la acele cuvinte smerite ale ei: "Iata roaba Domnului", indata, Cuvantul trup S-a facut, in preacuratul si feciorelnicul ei pantece si S-a salasluit intre noi.
    Asemenea, si prin treapta cea mai inalta a dragostei, s-a suit ea catre Dumnezeu-Tatal si s-a facut Lui fiica. Si cat a iubit Preacurata Fecioara pe Dumnezeu, aceasta nici o limba nu poate sa o marturiseasca si nici o minte nu poate sa o ajunga, numai lui Dumnezeu Insusi ii este stiut, Celui ce cunoaste inimile si rarunchii. Si noi putem cunoaste ceva din dragostea Maicii Domnului. Cand a ramas copilul Iisus in Ierusalim, cand L-a aflat Fecioara, I-a zis: Cu multa durere te-am cautat pe Tine, adica, durandu-ne inima. Pentru care, putem zice ca Preacurata Fecioara, din toata inima, L-a iubit pe Dumnezeu, mai ales cand sta langa Cruce, privind la patimirea cea de buna voie a Fiului sau si, implinindu-se cu dansa cuvintele Dreptului Simeon, adica: "Sabie iti va trece prin sufletul tau". La Inaltarea Domnului la cer, oare, cu ce dragoste privea la El, inaltandu-Se, iar ea, ramanand pe pamant ? Cu adevarat, putem zice ca din toata inima si cu tot cugetul L-a iubit pe El.
    La aceasta atat de mare vrednicie s-a inaltat prin smerenie Preacurata Fecioara si a stat de-a dreapta Fiului sau, unde vazand-o cetele ingeresti, s-au adunat Scaunele, Puterile, au inconjurat-o Incepatoriile si Capeteniile, Heruvimii si Serafimii, Domniile, impreuna cu Arhanghelii si Ingerii si s-au inchinat ei, ca Maicii lui Dumnezeu si Imparatesei cerului si pamantului si a intregii fapturi.
    Deci, iubitii mei dreptmaritori crestini, vremea este acum a ne aduce aminte, si noi, de fagaduinta ei, la mutarea sa, care fagaduinta a facut-o crestinilor, ce plangeau imprejurul patului ei, zicandu-le: Nu plangeti, ci, mai mult, va bucurati, impreuna cu mine, ca ma duc la Fiul meu, Caruia, fata catre fata, ma voi ruga pentru tot sufletul crestinesc. Deci, sa stam putin si sa cautam, oare si-a implinit Preacurata fagaduinta sa ? Cu adevarat, chiar faptele ei arata ca o implineste cu prisosinta. Pentru ca i s-a dat ei putere, in cer si pe pamant, ca unei Imparatese a fapturii vazute si nevazute si toate stihiile o asculta si i se supun ei; cerul si pamantul vazduhul si marea, si toate duhurile cele potrivnice, temandu-se de numele ei cel sfant, stiind-o pe ea Maica a, lui Dumnezeu. Si daca cineva m-ar fi intrebat ce este, sub cer, mai puternic si mai tare decat toate, eu as fi raspuns: Nimic altceva nu este mai tare si mai puternic pe pamant si in cer, dupa Domnul, Dumnezeul nostru Hristos, decat Preacurata Stapana noastra, Nascatoarea de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria. Puternica pe pamant, ca a sfaramat capul nevazutului balaur, ea a calcat puterea iadului, printr-insa se ridica biruintele, printr-insa cad vrajmasii. Puternica este in cer, ca pe Dumnezeu cel tare si putemic il leaga prin ale sale rugaciuni, precum, oarecand, pe pamant, Il lega cu scutecele. Leaga, zic, pe Dumnezeu, cu ale sale rugaciuni, cand El este maniat, pentru pacatele noastre, si voieste a ne pedepsi. Ea, atunci, isi intinde catre Domnul rugatoarele sale maini, si opreste dreapta lui cea tare, ca sa nu piarda, pe pacatosi, pentru faradelegile lor.
    Ne ajuta pe pamant, asupra vazutilor si nevazutilor vrajmasi. Asupra celor vazuti, precum a ajutat, oarecand, grecilor, asupra lui Cosroe si asupra agarenilor. Ajuta si asupra nevazutilor vrajmasi, ziua si noaptea, cu a sa nebiruita putere, gonindu-i de la adevaratii crestini, robii lui Hristos, Dumnezeu. Si, oare, nu avem noi nevoie, in tot ceasul, de ajutor in lumea aceasta, plina de tot raul, precum graieste, despre dansa Scriptura, ca toata lumea zace in rautate ? Si, in lume, niciodata nu te poti bucura, fara numai a plange, caci, ori incotro iti vei intoarce ochii, tot rau vei afla. Si rautatea este indoita, sau la aratare sau ascunsa sub chipul celui bun, precum otrava este ascunsa sub dulceata. Rautatea cea intru aratare este aceasta: prigonirile, primejdiile, razboaiele, dupa aceea certarile lui Dumnezeu, pe care le sloboade pentru pacate, precum sunt foamea, focul, sabia, si altele asemenea; si, foarte greu ne este a putea rabda aceste nesuferite pedepse,
    Sa vedem, dar, si bogatia si slava acestei lumi. Cine nu ar fi zis, oare, ca lucru bun este a fi bogat si slavit, a petrece bine, in propasire, veselindu-se in toate zilele, luminat. Dar acestea toate sunt numai acoperite cu chipul binelui, ca intr-insele zace otrava ascunsa, caci scris este ca sfarsitul slavelor si dezmierdarilor duce in iad, dupa cum zice Proorocul Isaia: "In iad se va pogora slava ta si veselia ta cea multa, sub tine vor asterne gunoi, iar acoperamantul tau, viermi." Si Apostolul Iacob zice: "Veniti, acum, bogatilor, de plangeti si va tanguiti pentru cumplitele rele ce au sa vie asupra voastra."
    Sa vedem acum si benchetuirile cele ce se fac in casele celor bogati. Acolo vezi dragoste, prietenie, vezi paharele desertandu-se pana la fund, in sanatatea unuia si a altuia. Insa, aceste parute bunatati sunt acoperite cu chipul rautatilor, precum zise Psalmistul: "Faca-se masa lor inaintea lor cursa, rasplatire si sminteala" (Ps. 68, 26). Ca, sau unul sau altul se prind, ca si cu niste curse, prin cuvinte viclene, si fatarnice prietenie, sau osandesc pe multi, spre sminteala multora, necautand la ale lor pacate, sfasiind slava aproapelui, ca si cu niste dinti ascutiti, prin cuvintele limbilor lor cele cu prihana.
    Sa ne intoarcem ochii si catre prietenia omeneasca si vom vedea, si acolo, multa rautate acoperita. Ca vorbesc unul cu altul cu dulceata, dar gandesc amar, in gura miere, iar in inima otrava, dupa cuvantui zis: "Muiatu-s-au cuvintele lor mai mult decat untdelemnul, dar si ele sunt sageti" (Ps. 54, 24).
    Si, pe scurt, nimic nu ai pentru ce te veseli in aceasta lume, mult inrautatita si plina de primejdii. Ca, din toate partile, ne cuprind primejdiile, precum zice apostolul: "Primejdii in mare, primejdii de la talhari, primejdii de la rudenii, primejdii in cetati, primejdii in pustie, primejdii intre fratii cei mincinosi." Pentru aceasta, in lume, toti suspina, graind ca si David: "Si nu vrea sa se mangaie sufletul meu". Ca toata bucuria lumii acesteia este intristare si nu este aici vreo bucurie, care sa nu fie amestecata cu intristare, nu este vreo mangaiere, care sa nu fie insotita cu necazul, nu este vreo veselie, careia sa nu-i urmeze mahnirea, nu este ras, caruia sa nu-i urmeze plans cu suspinuri, nu este vreun bine, care sa nu se sfarseasca cu rau. Ca, lumea aceasta, fiind amestecata, cum va putea face cuiva vreun bine ? Tu o iubesti pe ea, iar ea pe tine te inseala, tu o cauti pe ea, dar ea fuge de tine. Tu ii slujesti ei, dar ea te bate. Tu cu laude o fericesti pe ea, iar ea de tine isi bate joc. Tu nadajduiesti spre ea, iar ea pe tine te amageste. Iti fagaduieste cinste, dar iti rasplateste cu necinste. Iti fagaduieste aur, dar iti da noroi. Iti fagaduieste bogatie, dar si de cele de pe urma ale tale te dezbraca. Iti fagaduieste miere, dar iti da fiere. Iti fagaduieste dulceata si iti da amaraciune. Iti fagaduieste paine si iti da piatra. Cele bune iti fagaduieste, dar cu cele rele iti rasplateste. Nu este, dar, in lumea aceasta nici un fel de mangaiere si bucurie, ci toate sunt amestecate cu plans si intristare.
    Asa viata noastra fiind plina de multe primejdii si lacrimi, sa ne intoarcem, dar, ochii mintii noastre catre Nascatoarea de Dumnezeu, care ne poate mangaia si trupeste si sufleteste, ca nu in zadar o numeste Biserica "Rai cuvantator". Sa incepem cu pocainta a ne tine de acest "Rai preadulce", care poate sa ne izbaveasca de toate relele si primejdiile.
    Ca ea este "Usa Raiului", care a deschis intrarea in Rai a tuturor celor ce alearga la dansa. Precum graieste, despre ea, Grigorie al Nicomidiei, zicand: "Prin tine Raiul am primit prin tine neamul omenesc, cel izgonit, s-a intors in patria sa, prin tine s-a departat arma cea de foc, care pazea portile Edenului, prin tine usile cele incuiate ale veseliei s-au deschis, prin tine nadajduim a intra in imparatia Cerului, prin tine este, pe scurt, toata mantuirea si bucuria noastra". La ea sa alergam, crestinilor, ca alta scapare nu avem nici in cer, nici pe pamant. Amin.

Intru aceasta zi, cuvant al Sfantului Grigorie Dialogul despre Carp episcopul.     Carp era dintr-o cetate a Europei, barbat foarte fericit, in viata sa El slujea, in fiecare zi, lui Dumnezeu, savarsind Sfanta Liturghie si jertfa sa o inalta cu multe lacrimi. Iar, odata, inlauntru Sfantului Altar, fiind si primind Sfintele Taine, a primit de la Dumnezeu un raspuns, prin aratarea unui preot, care-i zicea: "Fa, dar, tu, ceea ce faci, slujindu-Mi Mie, ca nu-ti vor obosi tie picioarele, nici nu iti vor slabi mainile. Dar, in ziua Adormirii Nascatoarei de Dumnezeu, vei veni la Mine si-ti voi da tie ca plata, Imparatia Cerului, sa o mostenesti, impreuna cu toti, pentru care te-ai rugat". Deci, dupa un an, in ziua mutarii Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, slujind el Taina Sfintei Liturghii si primind pe Domnul, dupa ce a saturat pe toti clericii sai, s-a dezlegat indata din legaturile trupesti si si-a dat sufletul sau in mainile lui Dumnezeu. Si s-a luminat, atunci, fata lui ca soarele.
 



Intru aceasta zi, invatatura la cinstita mutare a Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu.     Astazi, fratilor, Maica Domnului nostru Iisus Hristos, mutandu-se din viata aceasta, la Imparatia cea de sus, in lacasul cel vesnic salasluieste, in bucuria si in veselia cea negraita unde doresc ingerii sa priveasca. Astazi, nepoata si stapana stramosului Adam, de pe pamant, la cer, cu slava, se suie, la petrecerea cea cu adevarat iubita si dorita. Astazi, se slobozeste firea omeneasca de blestemul stramosilor. Astazi, impotrivitorii lui Dumnezeu s-au rusinat. Pentru ca Fecioara si de Dumnezeu Nascatoarea, suindu-se la ceruri, ca un soare lumineaza toata lumea, cu a sa mila si cu rugaciunile sale si incununeaza, cu slava si cu cinste, pe credinciosi si pe cei ce o marturisesc pe ea, ca adevarata Nascatoare de Dumnezeu, curata. Pentru ca ea s-a aratat ajutatoare celor asupriti, celor mahniti, folositoare, celor in necazuri, mangaiere, bolnavilor, tamaduire, credinciosilor, intarire, lauda Apostolilor, taria Mucenicilor, arhiereilor, nestricacioasa cununa. Catre aceasta si noi, fratilor, sa cadem, cu credinta calda, catre Preacurata Doamna noastra, Stapana si de Dumnezeu Nascatoare, cu toata inima si cu tot sufletul. La Sfanta Biserica a ei, in graba sa alergam, si cinstitul ei praznic, cu dragoste si luminos, sa-l praznuim, cu veselie si bucurie, in laude si in cantari si, pe cat ne este cu putinta, sa o fericim. Pe cei straini si saraci sa-i primim in casele noastre si, pace si dragoste avand unul catre altul, sa ne curatim de pacate sufletele si trupurile noastre. Si, asa, curati si fara de prihana si desavarsiti in fapte bune, cu vrednicie sa ne apropiem de infricosatoarea si dumnezeiasca Masa si sa ne impartasim cu Preacuratul Trup al Domnului si cu cinstitui Lui Sange, cu frica de Dumnezeu si cu credinta. Dar nu ca luda, care, nevrednic fiind si plin de rautate si intunecat cu boala iubirii de arginti, a indraznit a se apropia de acea infricosatoare si sfanta Taina dumnezeiasca. Ca, atunci, indata dupa "paine", a intrat intr-insul satana si, dandu-se la spanzurare, a pierit. Pentru ca cel ce mananca si bea cu nevrednicie din aceasta Taina, va fi vinovat fata de Trupul si Sangele Domnului. Dar noi, fratilor, sa nu fim ca unii din acestia, ci sa fim de Hristos iubitori si cu dragoste de frati si imbunatatiti; pe preoti, slugile Domnului, sa-i avem in cinste, ca printr-insii suntem botezati si darul lui Dumnezeu si credinta in Domnul nostru Iisus Hristos, printr-insii le primim si de la ei ne impartasim cu Preacuratul Trup si cu dumnezeiescul Sange si cu rugaciunile lor ne izbavim de pacate. Cu ale caror rugaciuni si Duhul Sfant se pogoara catre Sfanta paine, care se aduce si o preface pe ea in Trupul cel dumnezeiesc, iar vinul, in Sfantul Lui Sange. Iar celor ce cu credinta il primesc, li se da iertare pacatelor si gustare din viata vesnica. Pentru ca preotii se numesc ingeri pamantesti si oameni ceresti. Pentru ca zice Apostolul: "Ascultati pe mai marii vostri si va supuneti lor, fiindca ei priveghiaza pentru sufletele voastre, avand sa dea de ele seama, ca sa faca aceasta cu bucurie, si nu suspinand" (Evr. 13, 17).
    Deci, sa rugam pe Preacurata Maica a lui Dumnezeu si pe Cel ce S-a nascut dintr-insa, pe Dumnezeul si Mantuitorul nostru Iisus Hristos, ca, pentru rugaciunile ei, sa ne izbaveasca pe noi de muncile cele vesnice si sa ne daruiasca iertare de pacate si viata vesnica, noua celor ce savarsim si cinstim cu laude praznuirea ei, fiindca, si in fagaduintele sale, a zis: Celor ce cheama numele meu si al Celui ce S-a nascut din mine, Fiului si Dumnezeului meu, sa li se sfinteasca locul lor si sa li se implineasca lor toate cererile, cele spre folosul mantuirii. Si sa-i pazeasca Domnul pe ei de vrajmasul si incepatorul rautatii, care de-a pururea se lupta cu ei, precum si de cursele si mestesugurile aceluia, ce impiedica pasii lor spre Dumnezeu. Si sa-i invredniceasca pe ei ca, cealalta parte a vieti lor, in pace si fara tulburare sa o treaca, sa-i fie placuti Lui, prin pocainta si lacrimi si prin celelate fapte bune si, de relele cele nevindecate izbavindu-se, sa castige bunatatile ce sunt dincolo. Cu darul si cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, Caruia impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant, slava, cinste, stapanire si inchinaciune i se cuvine, acum si pururea si in nesfarsitii veci ai vecilor! Amin.

Cinstim sfantul al carui nume il purtam. Iar urarea potrivita este: Sa porti numele sfantului cu dragoste si demnitate!, La multi ani duhovnicesti in imparatia Cerurilor! si La multi si binecuvantati ani!", precizeaza parintele Eugen Tanasescu.

Randuiala considera ziua de 15 august, Adormirea, ca fiind cea mai importanta pentru cinstirea Maicii Domnului. In acea zi, Ea a adormit si a inviat, simbolizand invierea muritorilor de rand atinsi de Divinitate.

Cand uram "La multi ani" de Sfanta Maria, pe 15 august sau 8 septembrie?

   

Foto: Arhiv

Multi romani sunt in dilema atunci cand vine vorba despre Sfanta Maria. Pentru ca exista doua sarbatori religioase cu acelasi nume, la 15 august si la 8 septembrie nu se prea stie cand se zice "La multi ani" celor care poarta numele de Maria, Mariana, Marin sau alte derivate.
Unii romani aleg sa transmita urari pe 15 august, in Ziua Adormirii Maicii Domnului, in timp ce altii fac acest lucru la 8 septembrie, cand se sarbatoreste Nasterea Maicii Domnului. Mai exista si categoria a treia, care sarbatoreste ambele zile.

Preotul Eugen Tanasescu, explica, pentru Adevarul ca ar trebui sa fim felicitati de cate ori se sarbatoreste praznicul sfantului al carui nume il purtam.

"Cinstim sfantul al carui nume il purtam. Iar urarea potrivita este: Sa porti numele sfantului cu dragoste si demnitate!, La multi ani duhovnicesti in imparatia Cerurilor! si La multi si binecuvantati ani!", precizeaza parintele Eugen Tanasescu.

Randuiala considera ziua de 15 august, Adormirea, ca fiind cea mai importanta pentru cinstirea Maicii Domnului. In acea zi, Ea a adormit si a inviat, simbolizand invierea muritorilor de rand atinsi de Divinitate.

Preotul Tanasescu mai spune ca la onomastica este sarbatorit sfantul respectiv, nu aceia botezati dupa el.

"Facem o greseala enorma: dam sfantul la o parte si ne serbam noi asezandu-ne in locul lui. Sa nu cadem in aceasta ispita! Noi trebuie sa cinstim numele sfantului prin fapte. Daca facem fapte bune, vom fi impreuna cu el. Sfintii ne iubesc pe toti, mai ales daca le purtam numele", arata parintele Tanasescu.

Peste 2,2 milioane de romani isi serbeaza onomastica pe 15 august. 1.819.378 sunt femei si aproximativ 416.844 sunt barbati. Dintre femeile care isi serbeaza joi onomastica, 1.398.464 se numesc Maria, 273.454 Mariana, 51.620 poarta numele Marinela si alte 31.149 Mioara. De asemenea, in Romania traiesc 310.751 de barbati care poarta numele Marian si 102.620 care se numesc Marin. 

De Sfanta Maria Mare nu este onomastica nimanui

                                  
Peste 2 milioane de români vor trăi mâine, așa cum, de altfel, o fac în fiecare an pe 15 august, de Sfanta Maria Mare, sub falsa impresie că este, cumva, ziua lor onomastică. Multe dintre femeile botezate Maria, Mariana, Marinela, Mioara, Marilena, Mărioara, Măriuca sau Măria, dar și mulți dintre bărbații botezați Marian, Marin sau Marinică vor serba ceea ce ei cred că este ziua lor, așteptând urări de viață îndelungată, sănătate, fericire și bani, petrecând, la cârciumi și la grătare, cu mici, cârnați, ceafă de porc și mult alcool, chiuind și dansând cât îi țin balamalele și până li se rup pingelele.
Cu riscul de a-i dezamăgi crunt, dar cu speranța că poate câțiva dintre ei vor și înțelege, eu îmi fac datoria de a le atrage atenția asupra erorii în care se află.
Mâine, 15 august, se prăznuiește Adormirea Maicii Domnului, comemorându-se, astfel, moartea Fecioarei Maria, Născătoarea de Dumnezeu. Se înțelege? Chiar nu cred că este nevoie să intru în amănunte. Este de bun-simț faptul că acest eveniment nu poate fi prilej de bucurie, nici chiar pentru cei care poartă numele Maicii Domnului. Căci doar aceștia nu au, cu siguranță, vreun merit deosebit pentru acest lucru, care să le dea dreptul să se comporte păgânește, ca niște maimuțe ignorante, inconștiente și fără niciun Dumnezeu.
Nu vreau să supăr pe nimeni. Cer iertare celor care se simt, poate, jigniți de cuvintele mele, cu atât mai mult cu cât îi asigur că, personal, consider că poartă numele cel mai frumos și mai curat dintre toate. Sunt sigur că cei mai mulți nu știau aceste lucruri sau nu se gândiseră niciodată în acest mod și că făceau totul involuntar și fără  nicio rea intenție.
Reamintesc că foarte curând, pe 8 septembrie, de Sfânta Maria Mică, atunci când are loc sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, va veni timpul pentru distracție și voie bună. Atunci le voi spune și eu tuturor sărbătoriților „La mulți ani!”. Mâine, însă, haideți să dăm dovadă de o elementară decență, de respect și de bun-simț și să trăim așa cum se cuvine acestă zi de mare însemnătate pentru lumea creștină.

Praznicul Imparatesc de Sfanta Maria

                                             

Praznicul Imparatesc de Sfanta Maria Mare

"Si indata ochii orbilor s-au luminat si auzul surzilor s-a deschis, ologii s-au indreptat si tot felul de patima si de boala lesne se tamaduia. Dupa aceea a inceput Petru cantarea cea de iesire si ceilalti Apostoli; unii au ridicat patul, altii mergeau inainte cu faclii si cu cantari, petrecand spre mormant trupul cel primitor de Dumnezeu. Atunci s-au auzit si ingerii cantand si vazduhul era plin de glasurile cetelor celor mai presus de firea omeneasca." Asa descrie Sinaxarul trecerea la cele vesnice a Sfintei Maria.

Minunea de la Ghetsemani

Al treilea praznic imparatesc al anului, precedat de un post de doua saptamani, care-i subliniaza importanta in randul sarbatorilor crestine, slaveste urcarea la ceruri a Maicii Domnului, nu numai cu sufletul, dar si cu trupul. Sarbatoarea este mentionata pentru prima data in secolul al V-lea in Siria, apoi in al VI-lea, in Apus, unde Adormirea Maicii Domnului se serba la 15 sau la 18 ianuarie. Generalizarea sarbatorii a fost facuta de imparatul bizantin Mauriciu, care a zidit Biserica Maicii Domnului din Ghetsimani si a stabilit ca 15 august sa fie data fixa de celebrare.

Sfanta Fecioara a fost anuntata de Arhanghelul Gavriil cu trei zile inainte de moarte ca Fiul ei a hotarat s-o ia la el. S-a bucurat, s-a rugat "pentru intarirea lumii si pasnica ei petrecere" si si-a dat duhul pe patul pe care il pregatise special pentru acest moment.

Credinta a aparut intai in catolicism si a fost preluata si de Biserica Ortodoxa. In timp ce toti apostolii sosesc in momentul mortii Fecioarei, Toma nu ajunge decat la trei zile dupa inmormantare. Vazandu-i suferita de a nu fi putut vedea pentru ultima data fata Maicii lui Iisus, apostolii deschid mormantul. Inauntru nu se mai gaseste trupul, care fusese purtat la cer de ingeri, ci numai giulgiul. Mormantul din satul Ghetsimani a ramas loc de vesnica inchinare.

Scena Adormirii Maicii Domnului este zugravita, in bisericile ortodoxe pe peretele de apus al naosului, dupa o iconografie stabilita de erminii (manuale de pictura bisericeasca). In centrul compozitiei se afla patul pe care este intinsa Fecioara, cu mainile incrucisate pe piept. Langa pat, in mandorla (inscris cu totul in aura) apare Iisus, purtand in maini sufletul Fecioarei. Incaperea este plina de sfinti ierarhi marturisitori, imbracati in vesmantul brodat cu multe cruci (polistavrion). La capetele patului sunt figurati Sfintii Petru si Pavel, iar in planul indepartat se distinge un grup de bocitoare. In unele imagini, in prim-plan apare, de dimensiuni reduse, un personaj cu mainile taiate. Este Jehonias, evreul fanatic care a vrut sa rastoarne patul in drum spre mormant. Scena este marginita de doua cladiri.

In Romania foarte multe biserici si manastiri au hramul Adormirea Maicii Domnului. La unele dintre manastiri, cunoscute fie pentru icoane facatoare de minuni, fie pentru alt fel de miracole petrecute acolo, se fac cu prilejul Praznicului de Sfanta Maria Mare pelerinaje. Slujbele incep inca din seara zilei de 14 august, tinand uneori toata noaptea, ca un priveghi, si continua a doua zi dimineata. Pentru noaptea dinaintea praznicului a fost compusa cantarea "Prohodul Maicii Domnului", iar in unele zone, mai ales in Transilvania, sunt cantate si pricesne, imnuri extra-liturgice, de sorginte populara.

Tot in aceasta zona au loc pelerinajele la Manastirea Adormirea Maicii Domnului de la Nicula, judetul Cluj, unde exista icoana facatoare de minuni a "Maicii Domnului Indrumatoarea", care, potrivit legendei, a lacrimat timp de o luna in primavara anului 1699, donatie a nobilului roman Ioan Lupsa, la Manastirea Bodrog, numita si "Gradina Maicii Domnului", si la Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus. La Bodrog vin si pelerini din Ungaria, ritualul de aici urmand modelul Patriarhiei Ortodoxe de la Ierusalim. Li se adauga Manastirea Rohia, de langa Targu Lapus, unde se gaseste icoana "Maicii Domnului Indurerata", considerata facatoare de minuni din 1927, cand a scapat neatinsa dintr-un incendiu. Intre 1980 si 1989 a trait aici ca monah criticul literar, eseistul si publicistul Nicolae Steinhardt.

In Oltenia doua lacasuri de cult sunt asaltate de credinciosi in 15 august: Biserica "Madona Dudu" din Craiova, in care se afla o icoana facatoare de minuni a Sfintei Fecioare, iar in Gorj, Manastirea Tismana, care are hramul in aceasta zi. In Dolj, de la biserica, oamenii merg la cimitir, apoi la vestitele targuri de Sfanta Marie. La Tismana, ceremonialul religios se desfasoara in curtea manastirii, ca urmare a numarului mare de credinciosi, iar marele balci al Santamariei incepe dis-de-dimineata,

Zeci de mii de oameni sunt asteptati in fiecare an la Manastirea Putna, la cea armeneasca de la Hagigadar, cu biserica implinirii tuturor dorintelor celor care o inconjoara de trei ori in genunchi, si la Basilica Minor din Cacica, lacas de cult catolic, care gazduieste icoana Maicii Domnului "Madona Neagra de la Czestochowa" din secolul al XVII-lea, investita cu puteri miraculoase.

In mai multe regiuni ale tarii Sfanta Maria Mare este considerata praznic. Se fac pomeni, se imparte mancare pentru sufletul mortilor si pentru vii. Sunt nelipsite din vasele de pomana strugurii si prunele, fructe ale toamnei, care in multe sate nu sunt nici macar gustate pana la aceasta sarbatoare. Aici, nimeni nu-si serbeaza onomastica pe 15 august, ci de Sfanta Maria Mica, ziua Nasterii Fecioarei.

Ziua Adormirii Maicii Domnului ritmeaza si o parte a vietii satului. Acum coboara oile de la munte, oamenii nu mai dorm pe prispa caselor, palaria este inlocuita de caciula. Se tocmesc pandarii pentru vii, iar trandafirii sunt urmariti atent. Daca infloresc, e semn de toamna lunga. Si tot data de 15 august deschide perioada nuntilor ce dureaza pana la postul Craciunului. Fetele poarta navalnic ca sa aiba petitori, babele aduna ultimele ierburi de leac, gospodarii se pregatesc de semanatul de toamna.

Din acest an, Sfanta Marie Marie, care este si patroana marinarilor, 15 august fiind declarata Ziua Marinei, a fost consfintita prin lege sarbatoare oficiala.