18 Noiembrie 2001 zori de zi !
Dormeam dragilor, la ora 4 dimineaţa ! Şi totuşi UN GLAS, ce răsună de peste tot spune aşa :
"ÎI RUGĂM PE OAMENII DE BUNĂ CREDINŢĂ, SĂ CREADĂ ÎN DUMNEZEU..."!
Clipă în care văd cu ochii închişi, Un Cer de noapte, şi ca din CER, văd UN COPAC, ce-ţi revarsă ramurile sale elastice , până la Pământ.
Coaja tulpinii de copac, era gri-roşiatecă,iar florile ramurile ce nu mai conteneau a se revărasa pe pământ, aveau culoarea albă.
Aşa cum curg fulgii de nea pe Pământ, tot aşa curgeau ramurile copacului din Cer, cu flori albe, în jos spre pământ.
Aud din nou Glas, care spune aşa :
"OCROTEŞTE DOAMNE, SUFLETELE NOASTRE '!
ACESTA , ESTE LAGĂRUL IUDEILOR !
A VENIT REGELE IUDEILOR !
CU TOT DINADINSUL DINSPRE APUS !
APUSUL , ERA IAR APUS "!
Clipă în care , văd cu ochii închişi, un câmp mare şi gol, pământul gol goluţ.şi în mijlocul câmpului, văd un tânăr stând în genunchi şi cu faţa la Răsărit,rugându-se acolo singur cu toată fiinţa sa.
Pe CER, scrise cu litere grecesti străluceau multe cuvinte, în albastru violet cu auriu, cuvinte pe care nu le înţelegeam,
Dragii mei, să spunem şi noi cu toţii, OCROTEŞTE-NE DOAMNE ŞI NE MILUIEŞTE PE NOI PĂCĂTOŞII "!
Cu dragoste, Maria.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu