vineri, 20 noiembrie 2015

ACATISTUL INTRARII MAICII DOMNULUI , ÎN BISERICĂ !

La 21 Noiembrie 2015, Marea si Sfanta Sărbătoare, a Intrării Maicii Domnului în Biserică:

                      Acatistul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului!

Intrarea in Biserica a Maicii Domnului comemoreaza aducerea Fecioarei Maria la
Templu de catre parintii ei, Sfintii Ioachim si Ana. Arhiereul Zaharia a inchinat-o pe Maica Domnului in Sfanta Sfintelor, locul cel mai sfant din Templu, unde numai arhiereul intra o singura data pe an. Fecioara Maria a stat in Templu, timp de 12 ani.

In traditia populara, Intrarea in Biserica a Maicii Domnului este cunoscuta si sub denumirea de Sarbatoarea Luminii.

Desi nu instituita oficial, sarbatoarea a existat inainte de sec. al VI-lea. Exista astfel o mentiune a ei din sec. al IV-lea, facuta de Sf. Grigorie de Nyssa.

Se pare ca data de 21 noiembrie reprezinta data sfintirii unei biserici cu acest hram in 543 (biserica ridicata de Iustinian cel Mare langa zidul ruinat al Templului).

Biserica a randuit ca pe 21 noiembrie sa fie dezlegare la peste.


Intrarea Maicii Domnului este cinstita in fiecare an, pe 21 Noiembrie.
Este sarbatoarea in amintirea zilei in care, Sfintii Ioachim si Ana au adus-o pe fiica lor Maria, in varsta de trei ani, la templu. Aici a fost intampinata de marele preot Zaharia, tatal Sfantului Ioan Botezatorul, care a dus-o in cea mai sfanta incapere din acest loc, in Sfanta Sfintelor, unde va ramane pana la varsta de 15 ani. Desi sunt persoane care sustin ca lucrul acesta era cu neputinta, totusi Biserica, in cantarile ei afirma: "Ceea ce s-a hranit in Sfanta Sfintelor, celei imbracate cu credinta si cu intelepciune si cu neintinata feciorie, mai marele Gavriil i-a adus din ceruri inchinaciune". Informatii despre acest eveniment din viata Maicii Domnului avem in "Evanghelia dupa Iacov" sau "Protoevanghelia", o scriere apocrifa din secolul al II-lea. Precizam ca dintre sarbatorile inchinate Maicii Domnului, numai "Bunavestire" are la baza un eveniment istoric consemnat in Sfanta Scriptura (Luca I, 26-38). Despre celelalte sarbatori, evangheliile canonice nu ne dau marturii, informatiile provenind din Sfanta Traditie si din evangheliile necanonice (apocrife).

Parintele profesor Ene Braniste afirma ca aceasta sarbatoare a luat nastere in secolul VI. "La 20 noiembrie 543, Justinian a zidit la Ierusalim, langa ruinele templului, o biserica inchinata Sfintei Fecioare, care, spre deosebire de una mai veche, a fost numita biserica Sfanta Maria "cea noua". Conform obiceiului, a doua zi dupa sfintire, adica la 21 noiembrie, a inceput sa fie serbat hramul (patronul) bisericii, adica insasi Sfanta Fecioara, serbarea fiind consacrata aducerii ei la templu".

In Apus, sarbatoarea a fost adoptata de papa Grigorie XI-lea, care a cinstit-o pentru prima data in anul 1374, la Avignon.

Pentru ca bucuria sarbatorii sa nu fie umbrita de post, Biserica a randuit ca pe 21 Noiembrie sa fie dezlegare la peste.

Incepand cu data de 21 Noiembrie, in cadrul slujbei Utreniei, se canta Catavasiile: "Hristos Se naste, slaviti-L!..." Este o sarbatoare care ne pregateste si pe noi sa-L facem pe Hristos sa Se nasca tainic in noi.

Nu este de ajuns sa stim ca Fecioara Maria a fost dusa la Templu si a stat pana la varsta de 15 ani. Important este sa patrundem in intelesul profund al evenimentului istoric si sa descoperim ca prezenta ei in Sfanta Sfintelor, e roditoare: face ca Fiul lui Dumnezeu sa Se nasca din ea. Deci, Hristos Se va naste, va muri si va invia tainic cu tot omul care vietuieste in Biserica.

In aceasta zi, copiii pun crengi de mar in vase cu apa. Acestea, tinute in lumina si caldura, inmuguresc si infloresc, si sunt folosite in noaptea de Anul Nou drept sorcove. Sa nu uitam ca in colindele romanesti se canta, in plina iarna, despre florile dalbe, flori de mar, sau despre marut, margaritar. Daca am fi cu luare aminte la colinde, nu am avea cum sa nu ne intrebam ce mar ar putea face in decembrie flori dalbe? Si de ce mar? Pentru ca stramosii nostri stiau de la batranii lor ca acea joarda a Sfantului Nicolae trebuie sa fie una de mar, iar daca aceea inflorea pana de Nasterea Domnului, inseamna ca sfantul a mijlocit pentru iertarea celui caruia i-a daruit crenguta, flori dalbe.

Adrian Cocosila
Acatistul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului
(21 Noiembrie)



Dupa obisnuitul inceput se zic: Condacele si Icoasele

Condacul 1:


Pe cea mai aleasa din toate, neamurile, pe Sfanta Prunca care se aduce astazi de Sfintii sai Parinti in Biserica Domnului si se aseaza in Sfanta Sfintelor, spre salasluirea Imparatului tuturor, cu cantari de lauda si cu multime de faclii sa o intampinam. Iar tu care ai milostivire nemarginita, slobozeste-ne din toate nevoile pe noi care iti cantam: Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururea Fecioara.


Icosul 1:


Ingerii lui Dumnezeu o inconjoara cu credinta, iar credinciosii o fericesc pururi si cu bucurie canta laudele acestea: Bucura-te, Sfanta Prunca, care astazi esti adusa in Sfanta Sfintelor;

Bucura-te, ca Sfintii tai Parinti astazi iau roada fagaduintei;

Bucura-te, ca ai fost binecuvantata de marele arhiereu Zaharia;

Bucura-te, ca el te-a asezat in Sfanta Sfintelor;

Bucura-te, ca Sfantul Zaharia aparand cinstea ta, de evrei a fost omorat;

Bucura-te, jertfa bineprimita de Dumnezeu

Bucura-te, ca in Sfanta Sfintelor se pregateste azi salasluirea ta;

Bucura-te, ca- tu incepi mantuirea noastra;

Bucura-te, ca de fecioare de varsta ta ai fost petrecuta;

Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururea Fecioara.


Condacul al 2-lea:


Veniti cetele crestinesti sa ne adunam la Sfanta Prunca, care lasand toate bucuriile din lume, se duce ca o jertfa in Biserica Domnului de catre Sfintii sai Parinti, pentru mantuirea noastra, si ca o multumire sa o cinstim cu cantari praznuind duhovniceste, iar lui Dumnezeu sa-i cantam: Aliluia!


Icosul al 2-lea:


In varsta de trei ani fiind Sfanta Prunca, iar mai tarziu Nascatoare de Dumnezeu i s-a adus Domnului, implinind fagaduinta Parintilor sai, si marele arhiereu Zaharia o primeste si o aseaza in Sfanta Sfintelor, pentru a noastra mantuire; pentru aceasta sa-i cantam:

Bucura-te, ca de fecioare cu faclii ai fost adusa,

Bucura-te, vasul ce! sfintit;

Bucura-te, biserica imparatului tuturor;

Bucura-te, fecioara de Dumnezeu aleasa:

Bucura-te, ca David mai inainte a proorocit despre Intrarea ta in Sfanta Sfintelor;

Bucura-te, paine cuvantatoare;

Bucura-te, camara Cuvantului lui Dumnezeu:

Bucura-te, ca ai fost hranita de Ingeri;

Bucura-te, ca ai fost aleasa de Dumnezeu pentru a fi Maica a Sa;

Bucura-te, cortul lui Dumnezeu;

Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururi Fecioara.


Condacul al 3-!ea:


David Proorocul te-a laudat de demult, Fiica a lui Dumnezeu numindu-te; iar tu nascand Prunc pe Hristos Domnul nostru, l-ai hranit cu lapte, ca o Maica Sfanta a Lui. Pentru aceasta mare taina esti adusa in Biserica Domnului si asezata in Sfanta Sfintelor, unde, neincetat ai cantat: Aliluia!


Icosul al 3-lea:


Ana cea neprihanita s-a bucurat ca implinind fagaduinta sa, aduce pe ceea ce s-a nascut din fagaduinta lui Dumnezeu, ca dar de mare pret, si Ioachim praznuieste luminat, iar noi te fericim, Sfanta Prunca, cu aceasta jertfa de cantare:

Bucura-te, singura binecuvantata intre-femei;

Bucura-te, propovaduirea proorocilor;

Bucura-te, slava. Apostolilor;

Bucura-te, lauda mucenicilor;

Bucura-te, innoirea lumii;

Bucura-te, impacarea lui Dumnezeu;

Bucura-te, scaunul Stapanului;

Bucura-te, salasluirea luminata a Mantuitorului;

Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururea Fecioara:

Condacul al 4 lea:


Impodobita de nunta se arata astazi Biserica, frumoasa camara, primind pe camara cea insufletita a lui Dumnezeu, pe cea curata si fara de prihana si mai luminata decat toata faptura, petrecand copilaria sa in Sfanta Sfintelor, si cu ingerii impreuna cantand: Aliluia!


Icosul al 4-lea:


Salta astazi toate ostirile ingeresti si multimea crestinilor, inaintea fetei tale, Preacurata Prunca, purtatorii de faclii alearga impreuna cantand si graind acestea:

Bucura-te, usa dinspre rasarituri;

Bucura-te, Sfanta Prunca, primita in Biserica cu mare cinste;

Bucura-te, usa Domnului;

Bucura-te, vistierie preacurata a intelepciunii;

Bucura-te, Izvorul darului;

Bucura-te, mielusea curata;

Bucura-te, porumbita neintinata;

Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururea Fecioara.


Condacul al 5-!ea:


Mieluseaua lui Dumnezeu, curata, porumbita neintinata, cortul lui Dumnezeu cel neincapator, sfintenia slavei, praznuind petrecerea ta, Sfanta Prunca, intru cele ce nimenea nu intra, astazi ne veselim cu fecioarele, care cu faclii aprinse te-au petrecut in Sfanta Sfintelor unde cu bucurie cantai: Aliluia!


Icosul al 5-lea:


Pe cea de trei ani cu trupul si de multi ani proorocita, pe cea, mai desfatata decat cerurile si mai inalta decat puterile cele de sus, cu cantari sa o laudam pe Dumnezeiasca Prunca:

Bucura-te, solitoarea mantuirii noastre;

Bucura-te, cea inconjurata de ingeri;

Bucura-te, cea cinstita de oamenii credinciosi;

Bucura-te, liman cu buna liniste;

Bucura-te, zid nesurpat;

Bucura-te, Maica luminii:

Bucura-te, mai inainte randuita a fi Maica lui Dumnezeu;

Bucura-te, Prunca cu trupul;

Bucura-te, desavarsita cu sufletul;

Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururi Fecioara.


Condacul al 6-lea:


Pe tine te-au propovaduit proorocii mai inainte, numindu-te sicriu sfintit, cadelnita de aur, sfesnic, masa, scara si turn, mielusea curata, camara neintinata; iar noi, ca pe un cort de Dumnezeu incapator, care ne-a mantuit pe noi, cantand strigam: Aliluia!


Icosul al 6-lea


Pe usa cea neumblata, casa lui Dumnezeu primind-o, astazi a incetat umbra legii, caci s-a aratat darul si adevarul, muntele ce! umbrit pe care mai inainte l-a vazut Avacum si a vestit pe Ceea ce a intrat inauntrul celor neumblate ale Bisericii, pentru care ii cantam:

Bucura-te, cea plina de lumina;

Bucura-te, mangaierea noastra in necaz;

Bucura-te, doctorul tuturor bolilor;

Bucura-te, sfaramarea mortii,

Bucura-te, rau de viata nedesertat;

Bucura-te, carte pecetluita cu Duhul;

Bucura-te, camara cea insufletita a lui Hristos Domnul;

Bucura-te, locul bucuriei;

Bucura-te, ca ai stricat blestemul Evei;

Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururea Fecioara.


Condacul al 7-lea:


Tot pamantul vede astazi lucruri straine si preamarite, cum Prunca fiind, asezata in Sfanta Sfintelor, primeste hrana de la ingeri, purtand chipul randuielii impreuna canta totdeauna: Aliluia!


Icosul al 7-lea:


Preaslavita sfintenie, sfintita daruire, astazi Preasfanta Prunca, punandu-se in Biserica lui Hristos, imparatul atoate, se pazeste a fi locas luminat celui ce a ales-o, pentru frumusetea-sufletului ei curat; iar noi cantam acestea:

Bucura-te, mantuirea noastra;

Bucura-te, bucuria robilor tai;

Bucura-te, chemarea noastra;

Bucura-te, Ceea ce ai nascut pe Imparatul tuturor;

Bucura-te, camara curatiei;

Bucura-te, crin cu dulce miros;

Bucura-te, mirul cel de mult pret;

Bucura-te, tamaie cu buna mireasma;

Bucura-te, ca intorci intristarile noastre in bucurie;

Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururi Fecioara.


Condacul al 8-lea:


Astazi ai stralucit in casa Domnului ca un sfesnic luminos, Sfanta Prunca, si ne luminezi cu cinstitele tale daruri ale milelor si minunilor tale, ca ele sunt mai presus de minte, straina este nasterea ta, strain este chipul nasterii tale, straine si preaslavite sunt toate ale taie, pentru care cantam lui Dumnezeu: Aliluia!


Icosul al 8-lea:


Cela ce poarta toate cu cuvantul a auzit rugaciunea dreptilor si starpiciunea a dezlegat-o, ca un indurat, si le-a daruit pricina bucuriei locuinta Harului, intru care sunt puse vistieriile tainelor, pentru care si noi cu multumita ii cantam:

Bucura-te, holda nearata;

Bucura-te, spic Dumnezeiesc;

Bucura-te, izvor nedesertat al apei celei vii;

Bucura-te, mieluseaua care ai nascut pe Mieluselul lui Dumnezeu;

Bucura-te, curatitoarea cea calda;

Bucura-te, luceafarul diminetii;

Bucura-te, ca ai purtat pe Soarele Hristos;

Bucura-te, locasul luminii;

Bucura-te, ca ai stricat intunericul;

Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururea Fecioara.

Condacul al 9 lea:


Pe tine, steaua cea imparateasca, primindu-te Biserica lui Dumnezeu, unde te-ai impartasit dulcetii celei nesfarsite si ia cele mai bune ai trecut, vazand in Fiul implinirea celor mai inainte zise; pentru acesta noi, cantand acest mare praznic, cantam lui Dumnezeu: Aliluia!


Icosul al 34-lea;


Astazi ne-a stralucit primavara vesela, luminand sufletele noastre, gandul si mintea, cu darul praznuirii Intrarii in Biserica a Sfintei Prunce, pentru un trai sfant, pregatindu-se a fi salas Imparatului Celui Ceresc, pentru aceasta primeste de la noi aceste laude:

Bucura-te, usa prin care a trecut Cuvantul;

Bucura-te, ca ai sfaramat usile iadului;

Bucura-te, ca ai alungat pe diavolii cei intunecati;

Bucura-te, cea cu totul laudata;

Bucura-te, curatirea lumii;

Bucura-te, scara care inalti pe cei de pe pamant la cer;

Bucura-te, pod care treci de la moarte la viata;

Bucura-te, ca fara de osteneala ai purtat in pantecele tau, pe Cel ce poarta toate;

Bucura-te, ca ai nascut pe datatorul legii;

Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururea Fecioara.


Condacul al 10-lea:


Daruri aduc azi cerul si pamantul Preasfintei Prunce, cetele ingeresti, multimea crestinilor si toata suflarea, caci legea a trecut ca umbra si razele Darului au stralucit, Intrand in Biserica Sfanta Prunca, pentru a slavi pe Dumnezeu cu viata sfanta si cu cantare ingereasca: Aliluia!


Icosul al 10-lea:


In Biserica aducand Ana pe Ceea ce avea sa fie casa Domnului, strigand, graia: „Prunca cea data mie de la Dumnezeu o aduc in Biserica Ziditorului, primeste-o, Sfinte Zaharia, si o aseaza unde o va primi .Dumnezeu si sa fie spre salasluirea Mantuitorului”. Iar noi minunandu-ne de acestea cantam asa:

Bucura-te, pazitoarea robilor tai;

Bucura-te, sfintita scapare a pacatosilor;

Bucura-te, minunarea oamenilor;

Bucura-te, bucuria ingerilor;

Bucura-te, grabnic ajutatoare a celor ce se roaga tie;

Bucura-te, adancul cel nemasurat;

Bucura-te, chemarea proorocilor,

Bucura-te, podoaba Apostolilor;

Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururi Fecioara,


Condacul al 11-lea:


„Roaba Domnului am fost eu", a spus Sfanta Ana, Sfantului Zaharia chemandu-L pe Dumnezeu cu credinta in post si in rugaciune ca sa iau rodul durerii mele si dupa nastere sa o aduc Celui ce mi-a dat-o. Pentru aceasta ma veselesc astazi, implinind fagaduinta mea, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!


Icosul al 11-lea:


Veseliti-va astazi luminat, Sfintilor Parinti ai Preacuratei Prunce, pe care o aduceti jertfa sfanta, caci a fost data voua din fagaduinta, pentru curatia vietii voastre pe pamant, cea plina de fapte bune, din care s-a nascut Mantuitorul nostru, care si-a ales-o cort insufletit, caruia ii cantam:

Bucura-te, intarirea Mucenicilor;

Bucura-te, scapare si linistea robilor tai;

Bucura-te, ca prin tine mostenim viata cea vesnica;

Bucura-te, ca ne imbraci cu haina nestricaciunii;

Bucura-te, ca prin tine am vazut lumina;

Bucura-te, ca ne ridici de la intuneric la lumina;

Bucura-te, ca ne ajuti a nu iubi desfatarile pamantesti;

Bucura-te, cea pururea binecuvantata de robii tai;

Bucura-te, stea neapusa;

Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururea Fecioara.


Condacul al 12-lea:


Prin Harul dat tie de la Dumnezeu. Sfanta Prunca, te-ai facut usa de mantuire, munte intelegator, scara insufletita, pe care proorocii te-au vestit de demult. Apostolii te-au propovaduit, Mucenicii te-au marturisit, cuviosii te-au slavit, ingerii si pamantenii slavoslovesc inaintea lui Dumnezeu pentru tine, cantand: Aliluia!


Icosul al 12-lea:


In Biserica te-au adus pe tine, dumnezeiasca Fiica, batranii tai parinti, cei ce te-au nascut, ca pe o jertfa curata si strain lucru, te salasluiesti intru cele neumblate, ca mai inainte sa gatesti locas lui Dumnezeu-Cuvantul, caruia inchinandu-ne, strigam tie: Bucura-te, ca ai nascut pe Cel Milostiv;

Bucura-te, ca ne-ai adus pe Soarele cel Mare;

Bucura-te, ca ai deschis raiul cel inchis;

Bucura-te, lauda Cuviosilor;

Bucura-te, cununa Mucenicilor;

Bucura-te, podoaba dreptilor;

Bucura-te, mantuirea credinciosilor;

Bucura-te, vasul mirului celui dumnezeiesc;

Bucura-te, folositoarea lumii;

Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururea fecioara.


Condacul al 13-lea:


O, cea mai cinstita si mai sfanta decat toti sfintii, dumnezeiasca Prunca, Fecioara si Maica Dumnezeului celui de sus, in ziua Intrarii tale in Sfanta Sfintelor, pe care o praznuim astazi cinstindu-te, primeste acest dar al nostru si ne izbaveste pe noi din toate nevoile, necazurile si primejdiile si ne invredniceste Imparatiei celei Ceresti, ca in totdeauna cu multumire sa cantam: Aliluia!

Acest condac se zice de trei ori.

Apoi se zice Icosul 1:

Ingerii lui Dumnezeu o inconjoara cu credinta, iar credinciosii o fericesc pururi si cu bucurie canta laudele acestea: Bucura-te, Sfanta Prunca, care astazi esti adusa in Sfanta Sfintelor;

Bucura-te, ca Sfintii tai Parinti astazi iau roada fagaduintei;

Bucura-te, ca ai fost binecuvantata de marele arhiereu Zaharia;

Bucura-te, ca el te-a asezat in Sfanta Sfintelor;

Bucura-te, ca Sfantul Zaharia aparand cinstea ta, de evrei a fost omorat;

Bucura-te, jertfa bineprimita de Dumnezeu

Bucura-te, ca in Sfanta Sfintelor se pregateste azi salasluirea ta;

Bucura-te, ca- tu incepi mantuirea noastra;

Bucura-te, ca de fecioare de varsta ta ai fost petrecuta;

Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururea Fecioara.

si

Condacul 1: Pe cea mai aleasa din toate, neamurile, pe Sfanta Prunca care se aduce astazi de Sfintii sai Parinti in Biserica Domnului si se aseaza in Sfanta Sfintelor, spre salasluirea Imparatului tuturor, cu cantari de lauda si cu multime de faclii sa o intampinam. Iar tu care ai milostivire nemarginita, slobozeste-ne din toate nevoile pe noi care iti cantam: Bucura-te, bucuria noastra, Sfanta Prunca, pururea Fecioara.

Rugaciune catre Doamna Nascatoare de Dumnezeu
Cand suntem suparati de ganduri rele


Preasfanta Stapana mea de Dumnezeu nascatoare, goneste de la mine, pacatosul si nevrednicul robul tau, trandavia, uitarea, necunostinta, lenevirea si toate gandurile cele rele, urate si hulitoare, alunga-le din ticaloasa si amarata mea inima, din sufletul meu cel intinat si din mintea mea cea intunecata. Stinge vapaia patimilor mele si ma miluieste si imi ajuta, caci neputincios si ticalos sunt eu. Izbaveste-ma de aducerile aminte si de pripelile fara judecata cele viclene care vin asupra mea si dezleaga-ma de toate faptele cele rele din noapte si din zi. Ca preabinecuvantata esti si slavit este numele Tau cel sfant, in vecii vecilor.Amin!

Rugaciune din cartea "Cele mai frumoase rugaciuni ale ortodoxiei"

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu