ROMANIA ESTE SUB OCROTIREA DUHULUI SFANT !

                     

                                                    Dragii mei,

În această noapte, în timp ce mă rugam cu lacrimi la Dumnezeu şi la Maica Domnului  ,văd cu ochii liberi, adică, cu ei deschişi, văd în aer în faţa Sfintei Icoane cu Maica Domnului şi cu Pruncul în braţe, Harta  României ! 
Dragilor, Harta României era aproape toată roşie cu înscrisuri negre, înscrisuri mai rare !
                         ....
Dragii mei, închipuiţi-vă Harta României precum aceasta de mai sus, numai că ,era toată în roşu, excepţie făcând o mică parte din ea, mai bine spus, Brasov, Harghita,Covasna !
Aici ,în mijlocul roşului intens ,se făcuse o mică fereastră galbenă strălucitoare, tot cu înscrisuri negre. 
                                         ..
                                              ---

Excludeţi cu ochii minţii dragilor, culorile portocaliu şi verde din HARTĂ, şi înlocuiţi-le cu roşu intens.
Apoi ,coborâţi spre zona Harghita,Covasna şi coloraţi cu galben strălucitor această zonă.
Aceasta era tot ce vedeam în timpul Rugaciunii mele.
Când m-am apucat fraţilor ca sa scriu, nu stiam ce Titlu să pun.
Am scris primul cuvânt România, după care, aud un glas care continuă aşa :
                       "Sub ocrotirea Duhului Sfânt .
  ROMÂNIA sub ocrotirea  Duhului Sfânt !" 

Culoarea Duhului Sfânt fratilor, Puterea Sa este in Roşu in mod expres!
De unde ştiu ?Cititi aici :
Într-o noapte mă culcasem pe un aşternut roşu!
Brusc, aud un glas si era după mizeul nopţii, un glas care strigă tare la mine aşa :
           Dă-te jos din pat de pe culoarea roşie a Duhului Sfânt !"
Uimită, uluită, mă dau jos din pat şi cu lacrimi îmi cer iertare de la Duhul Cel Prea Sfânt ,şi mi-am schimbat lenjeria de pe pat în orice alta culoare, numai în roşu sa nu mai fie.  
Aşa cum am mai scris dragii mei, România va fi Viitorul al Doilea Nou Ierusalim! Multi dintre voi,poate nu mă credeţi ! Dar vă implor ca să credeţi, nu în mine, ci în Cuvantul Lui Dumnezeu,in Graiul Duhului Sfant,deoarece,  numai El mi le spune toate,iar eu roaba Sa le scriu. 

De ce le scriu ? Asa am primit Poruncă de la Mântuitorul Hristos ca să le scriu ,pentru a fi spre întărirea în Credinţă a Semenilor nostri şi spre îndreptarea tuturor.   

Să nu vă îndoiţi fraţilor, sa nu va indoiti nicio clipă de toate câte scriu ! Eu sunt doar condeiul Cuvântului Lui Dumnezeu, aici pe Pământ !
Tocmai din acest motiv ,vă spun vouă ca să nu mai staţi departe de Dumnezeu, de Maica Domnului, de Credinţă în general!
Ci din dragoste şi cu dragoste împliniţi Poruncile Domnului şi veti dobândi mântuirea sufletului !

Rugaciunea dragii mei, Rugaciunea care este graita cu sufletul si cu inima,nu numai cu buzele, ajunge direct in urechile Lui Dumnezeu,ale Prea Sfintei Treimi.

Cuvintele din rugaciunile noastre rostite cu sufletul, iau forma de cerculete aurii si sunt atrase ca de un magnet de Dumnezeu Tatal, de Dumnezeu Fiul si de Prea Sfantul  Duh,facandu-se punte de lumina alba -aurie intre Dumnezeu si cel care se roaga fierbinte,adica, cu lacrimi, cu inima si cu sufletul.

Este Sfantul si Marele Post ale PASTILOR sfinte,al PATIMIRILOR Mantuitorului Hristos, si se cuvine ca sa -ncercam sa fim mai buni,mai milostivi si mai iubitori.Sa-ncercam sa ne infranam limba de la clevetire, inima de la rautate si sufletul de intunecatul diavol care umbla si racneste cat il tin rarucnchii ,ca sa ne inghita,ca sa ne prinda in ghearele sale pentru vesnicie.

Sa ne imprejmuim trupul ,inima si sufletul, cugetul si toata fiinta noastra,cu iubire, cu Credinta , cu dragoste si cu nadejde in Bunul Dumnezeu si in Maicuta Domnului cu Sfintii Sai,Carora Li se cuvine toata cinstea,slava si inchinarea,Amin!
                                    Cu dragoste şi preţuire,
                                                          Maria.

CUM A RAMAS PREA CURATA SI PREA SFANTA FECIOARA MARIA INSARCINATA ,SI CUM A AVUT LOC NASTEREA PRUNCUTULUI IISUS !

                                                               7 Mai 2006,ora 23,10 !

                                                            Dragii mei, 

În aceasta noapte târzie,o noapte frumoasa de mai, în timp ce mă rugam la Bunul Dumnezeu si la Măicuţa Domnului  ,aud dragilor un glas care spune aşa :

  "Gata ! 

    Iata ,spre mulţimea linistilor tale !
   Şi era Fecioara însărcinată cu Iisus .
    Fecioara Maria, era însărcinată cu Iisus !"

Clipă în care dragii mei, O văd pe Fecioara MARIA îmbracata în vesminte rosii catifelate stând pe marginea unui pat.
Prea Curata Fecioara Maria avea burtica mare si rotundă. si purta în pântecele Ei prea sfant si prea curat, pe Mântuitorul Lumii întregi,pe Pruncutul Iisus Hristos.
Pururea Prea Curata Fecioara MARIA, avea burtica mare la partea de sus a abdomenului ,imediat sub stomac.
Măicuţa Domnului mă priveste fericita ,punându-şi Mâinile-I prea Sfinte la partea de jos a burticii Sale şi apasa pe burtică. 

Moment in care, vad ca BURTICA -I este goala la partea de sub ombilic.
Aici, sub ombilic, Burtica Maicii Domnului era precum un burete,adică ,moale ,goala,nu era Pruncul Iisus acolo in uter..
La partea de sus, deasupra ombilicului, Burtica Prea Curatei Fecioarei MARIA era plina, aici PRUNCUTUL Iisus crestea. 
Prea Curata Fecioara MARIA apasa si aici cu Mâinile-I prea curate si prea sfinte, si-mi arata mie roabei Sale faptul că ,acolo sălăşluieste Pruncuţul Iisus , pe Tronul cel mai înalt din Burtica Ei  si nicidecum în uter, asa cum prind viata pruncii nostri, rezultati din legatura trupeasca dintre un barbat si o femeie.
 Cum a rămas Prea  Curata Fecioara Maria însarcinată ?
                            Fratilor !

Asa cum intra Soarele în casa si încalzeste si lumineaza toate,  tot asa ,prin PUTEREA  DUHULUI  SFÂNT a fost zămislit si Pruncutul IISUS Soarele Dreptăţii ,urmând ca să iese din trupul MAICII SALE după 9 luni de zile, la fel precum a fost zămislit.
Adică, prin burtica Maicii Prea Curate Fecioarei MARIA, tot la fel precum a fost si zămislit, si nicidecum printr-o nastere fireasca, precum nastem noi femeile de pe Pământ.

DUHUL  CEL  PREA SFÂNT a adumbrit-O, a acoperit pe Prea Curata Fecioara Maria ,a revarsat asupra Sa Lumina SA aurie,orbitor de stralucitoare, a revarsat Puterea SA care a intrat în Trupul Fecioarei, asa cum intra lumina zilei prin ferestre.
Când a venit clipa ca să nască, Sfânta Fecioară MARIA nu a nascut cum nastem noi femeile. Ci asa precum a intrat Lumina si Puterea Duhului Sfant, la fel a si iesit Pruncuţul Iisus, prin partea de sus a burticii Mamei Sale, care s-a desfacut in doua,asa precum este si aici:
                                            
A intrat ca Duh Sfânt, a iesit ca Duh Sfant din trupul MAICII  SALE,după care, a luat din nou Trup de carne.

Fecioara Maria n-a avut absolut nicio durere la nasterea Pruncului Iisus! 

Burtica Maicii Prea Curate s-a desfacut in doua la partea de sus, iar de acolo,vad cum iese un Soare alb,orbitor de stralucitor,un Soare cu multe raze ce izvorau din el.

In clipa cand Soarele a iesit din burtica Maicii,o mare Minune avea loc.

In locul Soarelui ce a iesit dinTrupul Prea Curat al Maicii, vad un Prunc al Carui chip si trup stralucea precum Soarele ce tocmai iesise din Trupul Maicii.

Pe bratul Său stang,Maica Prea Curata Fecioara Maria tinea pe Fiul Lui Dumnezeu,pe Pruncutul Iisus Hristos!
De aici se spune că : 

"FECIOARA  a fost Maica Sfanta si FECIOARA  a ramas şi după nastere".
Dragii mei, ştim cu totii faptul că ,IISUS  HRISTOS trecea atât prin ziduri cât si prin usile încuiate .
Iisus  Hristos ajungea în orice clipă în orice loc de pe Pământ, oriunde ar fi dorit.
Iisus  Hristos era OM si DUMNEZEU în acelasi timp si putea face absolut orice dorea, numai cu Puterea gandului Său. 
Ca PRUNC, a fost cuminte si ascultator, cinstind pe Iosif tatăl  SĂU lumesc si pe Maria Maica  Sa care L-a purtat în pântece timp de 9 luni de zile, şi L-a crescut si educat asa cum era lumesc.
Desi IISUS ca  PRUNC , apoi, copil mai mare si adult le stia pe toate, că doar era FIUL  LUI  DUMNEZEU  TATĂL,EL nu S-a arătat oamenilor că poate face Minuni . 
Abia la maturitate IISUS  HRISTOS  S - a arătat ca OM, dar si ca FIU  al LUI  DUMNEZEU.
Iisus Hristos a voit ca sa traiasca ca OM printre oamenii pe care ,DUMNEZEU  TATĂL I-a dat în grija SA. 
Dragii mei, asa s-a petrecut TAINA  luării în pântece de către FECIOARA  MARIA pe Pruncutul Iisus Hristos, prin adumbrirea Ei de către DUHUL  CEL  PREA  SFÂNT.
 Şi tot asa, precum v-am relatat, a avut loc si Nasterea Pruncului Iisus în Ieslea prea curata si prea sfanta, Taină stiuta numai de MAICA  PREA  CURATA FECIOARA MARIA si de DUHUL  CEL  PREA  SFÂNT.
Dragii mei,  PREA  CURATA FECIOARA  MARIA a voit ca să-mi arate mie roabei Sale, aceasta nestiuta TAINĂ de către oamenii din acea vreme, dar si de noi cei de acum care,incercam sa talcuim cum a ramas FECIOARA  MARIA insarcinata ,precum si faptul ca ,a ramas Fecioara si dupa nastere. 
Sa nu va indoiti Prieteni dragi de cele scrise de mine si graite de PREA CURATA FECIOARA MARIA.
Cine poate sa ne spuna noua ADEVARUL ADEVARAT,mai mult decat PREA CURATA FECIOARA MARIA?
 Eu cu dragoste si cu dumnezeiasca bucurie v-am împărtăşit vouă semenilor mei, aceasta Mare TAINA, cu Voia PREA  SFINTEI  NĂSCĂTOARE  de DUMNEZEU, precum si cu Voia DUHULUI  CELUI  PREA  SFANT si a MÂNTUITORULUI  nostru IISUS HRISTOS, Cărora Li se cuvine, toata cinstea ,slava si inchinarea ,Amin.
                                          Cu dragoste, Maria.

AM VAZUT CUM ARHANGHELUL GAVRIIL, BINEVESTESTE FECIOAREI MARIA CA VA NASTE FIU DUMNEZEIESC, CARUIA II VA PUNE NUMELE IISUS !

                                                Dragii mei, 
            

                                                                               
În aceasta dimineață mare si Sfântă, mă trezeste un glas care spune asa:

                ” Astazi ,Buna Vestire!

Moment in care, m-am trezit si vedeam sub plafonul camerei mele, deasupra patului in care eram, vedeam un dreptunghi care stralucea precum argintul în soare.
Acest dreptunghi mare cât o palma de adult, respira,pulsa încontinuu. Inchid pleoapele,pentru a vedea ce se află în spatele acelui dreptunghi pe care-l vedeam cu ochii firesti, si astfel, vad cu ochii inchisi ,văd ceva dumnezeiesc.
Imi aud propriul glas, fara ca eu sa deschid gura mea, era glasul sufletului meu, care spunea asa:
                 Eu Te iubesc Dumnezeul meu, 
                           si Măicuța mea!   
Și văd dragii mei, pe Arhanghelul Gavriil cu o floare alba în mâna Sa stângă,părea a fi un Crin;  iar  dreapta Sa  o întinde până aproape de umărul Sfintei Fecioare Maria. 
Arhanghelul Gavriil Îi spune Prea curatei Fecioare așa:

"Bucura-Te Prea Curată Fecioară MARIA, că vei naste pe Fiul  LUI DUMNEZEU.
Domnul este cu Tine !"

Așa ca in imaginea de mai sus,vedeam eu cu ochii închisi. Un alt glas dragilor, spune :
                 Să cânte Psalmi! Sâ cânte Psalmi !”
Și continui sa vad dumnezeiasca arătare a Arhanghelului Gavriil in camera Prea Curatei Fecioara Maria, totul era aievea si nu doar imagine. Maica Domnului vorbea,Arhanghelul Gavriil de asemenea. Era multa lumină si multa stralucire divină.  
Arhanghelul GAVRIIL dragilor, după cum stim cu totii din Cartile Bisericesti ,s -a adresat PREA CURATEI FECIOARE  asa: 
                ”Bucura-Te ceea ce esti plină de HAR,Domnul este cu Tine. Binecuvântată esti tu intre femei.
Iar Prea Curata Fecioară,a raspuns Îngerului:
                       Iată roaba Domnului !Fie mie după Cuvântul Tău!”
Iar toata stralucirea divina a disparut precum se topeste un fulg de nea in palma noastra.
Acum insa, mie mi s-a aratat si-am auzit aceste Cuvinte:
"Bucura-Te Prea Curată Fecioară MARIA, că vei naste pe Fiul  LUI DUMNEZEU.

Domnul este cu Tine !"
Dragii mei, fiecare dintre noi poate trai asemenea MINUNI, de va avea Credință măcar cât un graunte de mustar.   
Să ne plecam genunchii fratilor în Fața Prea Sfintei Treimi si a Prea Curatei Fecioare Maria, care ne -a adus mântuirea noastra a tuturor,prin nasterea Domnului si Mântuitorului nostru IISUS HRISTOS,Căruia I se cuvine toata cinstea ,slava si inchinarea Amin !   
                                 Cu dragoste,Maria.

PREDICA PĂRINTELUI CLEOPA, LA SFANTA SI MAREA SARBATOARE A BUNEIVESTIRI !

                                                               

                     La 25 Martie , 

Predica  Sfântului Părinte Cleopa, 

la Marea  si  Sfânta  Sărbătoare a Bunei  Vestiri

               a Maicii  Lui Dumnezeu !

Iata, vei lua in pintece si vei naste Fiu si vei chema numele lui Iisus (Luca 1, 31)

                                   
                           Iubiti credinciosi,
Astazi rasuna glas de bucurie in tot pamintul. Astazi Arhanghelul Gavriil ii vesteste Fecioarei Maria ca va lua in pintece si va naste in lume pe Fiul lui Dumnezeu, mintuirea intregului neam omenesc. Ziua de astazi este mai sfinta si mai veselitoare decit toate zilele veacurilor, caci aduce bucurie si vesteste mintuirea in toata lumea. Astazi, Dumnezeu a cautat cu mila si cu indurare din cer spre pamint si a auzit  suspinele stramosilor nostri si plingerea tuturor celor ce se chinuiau in iad de la inceputul lumii.
Atit de adinca este taina dumnezeiescului praznic, incit nici mintile serafimilor si ale heruvimilor nu o pot patrunde. Aceasta parere nu este a mea, ci a Bisericii lui Hristos care cinta: Taina cea din veac ascunsa si de ingeri nestiuta. Dar oare a fost cu totul ascunsa de ingeri si de oameni aceasta taina a intruparii lui Dumnezeu Cuvintul? Nu! Caci a fost cunoscuta de ingeri si revelata prin prooroci, insa in chip cu totul umbros. Caci ingerii au vestit-o patriarhilor, iar sfintii prooroci cu mult inainte prin tainice profetii mesianice au descoperit venirea Mintuitorului pe pamint. Dar ceea ce nici de ingeri, nici de oameni nu s-a stiut, a fost chipul zamislirii lui Dumnezeu din Fecioara. Aceasta o adevereste iarasi Biserica prin cintarea: Iar minunea nasterii Tale, a o spune limba nu poate (Axion).
Dar sa arat mai intii cum a luat fiinta acest minunat praznic al Bunei Vestiri. Sfinta Evanghelie de la Luca ne spune: In luna a sasea – adica in luna martie, caci la evrei anul incepe la 1 septembrie, – a fost trimis Arhanghelul Gavriil de la Dumnezeu, intr-o cetate din Galileea, al carei nume era Nazaret, catre o fecioara logodita cu un barbat care se numea Iosif, din casa lui David; iar numele Fecioarei era Maria. Si intrind ingerul la ea, a zis: “Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine. Binecuvintata esti tu intre femei… (Luca 1, 26-28). Dar fecioara s-a spaimintat si s-a tulburat la vederea ingerului si mai ales la auzirea cuvintelor lui, si cugeta intru sine: Ce fel de inchinaciune poate sa fie aceasta? Iar ingerul Domnului, vazind-o pe dinsa asa de tulburata, i-a linistit sufletul cu aceste cuvinte: Nu te teme, Marie, caci ai aflat har la Dumnezeu si, iata, vei lua in pintece si vei naste Fiu si vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare si Fiul Celui Preainalt Se va chema (Luca 1, 30-32).
Fecioara Maria, aducindu-si aminte cum sarpele a inselat pe Eva si pe Adam in rai, gindea intru sine: “Oare ce este lucrul acesta, ce mi se arata? Vreo nalucire sau ispita? Sa nu fie cumva vreo inselaciune de la diavolul!” Apoi a zis catre inger: “Vad chipul tau ca te arati mie ca un om, dar graiul si portul tau nu sint din lumea aceasta. Mie imi spui lucruri mari si minunate pe care nu le pricep cum ar putea sa fie. Tu zici ca Dumnezeu Se va salaslui in mine, dar cum poate sa incapa in mine Dumnezeu Care a creat toata zidirea si pe Care nici o faptura nu-L poate incapea? In ce chip sint cuvintele acestea de care eu ma mir si ma minunez?
Iar arhanghelul, voind a-i lamuri minunea cea mai presus de fire care va fi cu ea, i-a adus aminte de alte mari si preaslavite minuni ale lui Dumnezeu din vechime si ii zise: “Adu-ti aminte, preafericita fecioara, ca la Dumnezeu nici un lucru nu este cu neputinta (Luca 1, 37). Adu-ti aminte cum toiagul lui Aaron, uscat fiind, a odraslit (Numerii 17, 8). Adu-ti aminte cum Sarra, femeia lui Avraam, stearpa si batrina, a nascut pe Isaac (Facere 21, 2-3). Adu-ti aminte cum Ana, mama ta, stearpa si ea fiind, te-a nascut pe tine. Apoi, cum rugul, pe care l-a vazut Moise proorocul in muntele Sinai arzind cu para de foc, nu se mistuia (Iesire 3, 2). Asa si tu vei lua intru tine focul dumnezeiesc si nu te vei arde. Duhul Sfint se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri (Luca 1, 35). De vrei sa te incredintezi si de alta minune mai noua, du-te la rudenia ta, Elisabeta si vei vedea ca si ea, fiind stearpa, este acum in a sasea luna de cind a zamislit” (Luca 1, 36).
Ascultind cu mare atentie cuvintele dumnezeiescului arhanghel si intelegind ce fel de chemare are ea de la Dumnezeu, Sfinta Fecioara Maria a primit cuvintele lui si hotarind din toata inima sa asculte porunca lui Dumnezeu cea trimisa ei prin ingerul Gavriil, cu mare smerenie a zis: Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvintul tau! (Luca 1, 38). In clipa aceea, cind Fecioara a acceptat porunca si a rostit cuvintul Fie mie dupa cuvintul tau!, S-a si zamislit Iisus Hristos in preacuratul ei pintece. Iata deci, cum a inceput prealuminatul praznic al Bunei Vestiri, pe care astazi il praznuim. Odata cu inceputul acestui dumnezeiesc praznic s-a inceput si plinirea planului lui Dumnezeu pentru mintuirea neamului omenesc si al descoperirii tainei celei din veac ascunse si de ingeri nestiuta.
Acest inceput al mintuirii noastre dupa toata dreptatea il praznuieste Biserica lui Hristos astazi, cintind: “Astazi este incepatura mintuirii noastre si aflarea tainei celei din veac”. Si iarasi: “Astazi se binevesteste pamintului o mare bucurie”. Cu adevarat, fratilor, astazi este ziua din luna a sasea in care prin Arhanghelul Gavriil, s-a adus bucuria cea mare a rascumpararii neamului omenesc. Arhanghelul a fericit-o pe Fecioara Maria, spunindu-i mai intii “Bucura-te!” si apoi “Ceea ce esti plina de har, ca prin tine vine bucuria la toata lumea si intristarea neamurilor se risipeste”. Preacurata si Preasfinta Fecioara Maria este cu adevarat plina de har caci este comoara si vistieria tuturor darurilor Sfintului Duh; iar pentru a va da seama de acest lucru si adevar am sa folosesc o asemanare intre cetele ingeresti si Maica Domnului.
Sfintii Maxim Marturisitorul, Grigorie Cuvintatorul de Dumnezeu, Grigorie de Nissa, Vasile cel Mare, Dionisie Areopagitul, ca si Sfintul Nicodim Aghioritul spun ca ingerii au luat de la Dumnezeu o deosebita  vrednicie si negraite daruri dumnezeiesti. Si daca aceste preasfinte cete ingeresti au o mare felurime de calitati si daruri firesti si spirituale si vrednicii date lor de Dumnezeu, apoi Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria pe toate aceste cete ingeresti le covirseste cu vrednicia, cu slava si cu darul (Luca 1, 28).
Ingerii, ceata cea mai de jos din cereasca ierarhie, au de la Dumnezeu darul si vrednicia de a sluji si ajuta la mintuirea sufletelor omenesti si de a povatui pe oameni la vietuirea crestineasca si cu fapte bune, pentru a indeplini astfel voia lui Dumnezeu (Evrei 1, 7-14), iar Preasfinta si Preacurata Fecioara Maria, prin harul dat ei de la Dumnezeu, mai mult decit toti ingerii se roaga si povatuieste pe cei credinciosi pe calea mintuirii, spune Sfintul Ioan Damaschin.
Arhanghelii, ca binevestitori, au darul de a descoperi tainele proorocilor si a face cunoscuta voia lui Dumnezeu oamenilor. Dar Preasfinta Fecioara Maria inca din acest veac a luat de la Dumnezeu darul proorociei. Astfel, proorocind prin Duhul Sfint, mai intii a aratat slava ei viitoare, zicind: Iata, de acum ma vor ferici toate neamurile (Luca 1, 48). Iar dupa ce a nascut pe Mintuitorul, a covirsit cu sfintenia si cu darul toate cetele arhanghelilor. Ingerii din ceata sfintelor incepatorii sint mai mari peste cetele cele de jos si slujesc la indreptarea a toata lumea si la pazirea tuturor conducatorilor, a tarilor, cetatilor si a tuturor tinuturilor.
Apoi Preasfinta Fecioara Maria, fiind imparateasa tuturor cetelor ingeresti, cu sfintele si preaputernicile ei rugaciuni lucreaza mai mult decit oricare ceata de ingeri la indreptarea si mintuirea oamenilor si pazeste prin rugaciunile ei toate popoarele lumii. Daca ingerii din ceata sfintelor stapinii au stapinire asupra diavolilor si cu putere ii opresc si-i potolesc de a nu vatama pe cineva din oameni cit ar voi ei, apoi cita stapinire nu are Preasfinta Fecioara Maria asupra diavolilor, care ispitesc pe oameni, oprind puterea lor de a face rau celor binecredinciosi care o lauda si se inchina ei cu credinta si umilinta?
Ingerii din ceata sfintelor puteri din cer, prin harul cel dat lor de Dumnezeu, pot sa reverse darul facator de minuni celor placuti ai lui Dumnezeu si sa intareasca pe oameni cu rabdare si tarie de suflet in necazurile si suferintele lor. Apoi cit dar si putere de facere de minuni nu are Maica Domnului si cit intareste si imbarbateaza in necazuri pe toti cei ce au dreapta credinta si o cheama pe ea din inima spre ajutor? Ingerii din ceata Domniilor au darul si puterea de la Dumnezeu de a domni peste ceilalti ingeri, care sint mai jos decit ei, de a invata pe oameni, de a stapini simturile si patimile lor si a se face domni peste voile lor cele patimase. Apoi cita putere nu are imparateasa tuturor ingerilor si doamna lumii, Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu, de a domni si imparati lumea aceasta, de a povatui tot sufletul cel binecredincios si a stapini simturile si poftele cele patimase pentru a ajunge, prin harul lui Dumnezeu, domni si imparati peste toate patimile si voile lor cele rele?
Ceata fericitelor tronuri, mai mult decit alte cete din cer, are darul de a se odihni si a purta pe Dumnezeu, dupa har, nu dupa fiinta, caci dupa fiinta este necuprins. Apoi care dintre ingeri si dintre oameni a odihnit si a purtat pe Dumnezeu mai mult decit Preasfinta Fecioara Maria, care a purtat in pintecele si in bratele ei pe Dumnezeu-Cuvintul, facindu-se prin aceasta scaun insufletit si cuvintator al Imparatului slavei? Despre aceasta si Biserica lui Dumnezeu adevereste, zicind: Ca mitrasul tau, scaun l-a facut si pintecele tau mai desfatat decit toate cerurile l-a lucrat.
Ceata sfintilor si inteleptilor heruvimi mai mult decit alte cete ingeresti care stau mai jos decit dinsii, pururea stralucesc cu lumina intelegerii si cu revarsarea intelepciunii si cunostintei dumnezeiesti si sint luminati in chip covirsitor de Dumnezeu spre a intelege marea adincime a tainelor Sale si au putere a lumina pe ingerii cei mai de jos cu intelegerea celor dumnezeiesti. Apoi cita intelegere duhovniceasca si cita adincime de taine dumnezeiesti nu poarta intru sine Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu, care s-a facut pe sine salas al intelepciunii lui Dumnezeu.
Dumnezeiestii serafimi sint prea infierbintati de dragostea lui Dumnezeu si au indoita putere dumnezeiasca si indoita putere de inaltare si slavoslovie, mai mult decit toate celelalte cete ingeresti care stau mai jos decit ei (Psalm 44, 11). Apoi cita fierbinte si dumnezeiasca dragoste nu are Preasfinta si Preacurata Fecioara Maria, care L-a purtat in pintece pe Hristos, izvorul cel fara de margine al dragostei si L-a nascut mai presus de legile firii? Si de cita vedere dumnezeiasca nu este plina Maica Domnului, care sta de-a pururea de-a dreapta Preasfintei Treimi, ca o imparateasa a cerului si a pamintului in haina aurita si cu toata stralucirea frumusetilor duhovnicesti impodobita si preainfrumusetata? (Psalm 44, 15). Si daca Dumnezeu se imbraca in haina de lumina, (Psalm 103, 2), apoi de cita slava si inaltare duhovniceasca nu s-a invrednicit Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu, incit toata Biserica lui Hristos o numeste pe ea Maica Luminii.
Iata, dar, iubitii mei frati, pentru care pricina am zis ca Maica Domnului este comoara si vistieria tuturor darurilor Sfintului Duh. Iata pentru care pricina Biserica lui Hristos cinta Preasfintei Maicii lui Dumnezeu, zicind: “Ceea ce esti mai cinstita decit heruvimii si mai slavita fara de asemanare decit serafimii”… Aceasta cintare este sfinta, pentru ca, asa cum am mai aratat, Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria covirseste pe toate cetele ingeresti cu vrednicia, cu cinstea si cu toate darurile duhovnicesti cu care a impodobit-o Duhul Sfint. Aceasta o adevereste si dumnezeiescul parinte Ioan Damaschin in una din cele mai alese si multe laude pe care le-a alcatuit in cinstea Maicii Domnului, zicind: “Infrumusetatu-te-ai mai mult decit toata cuviinta ingerilor, ceea ce ai nascut pe Facatorul lor”.
Pina aici, dupa a mea slaba putere, v-am aratat in ce chip Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu a fost si este comoara si vistieria tuturor darurilor Sfintului Duh si pentru care pricina Biserica lui Hristos o numeste pe ea “Mai cinstita decit heruvimii si mai slavita fara de asemanare decit serafimii”.
In cele ce urmeaza vreau sa va arat care din darurile Preasfintei Fecioare Maria a atras cel mai mult asupra ei harul Duhului Sfint si indurarea lui Dumnezeu. Fecioara Maria a fost impodobita de Dumnezeu cu toate darurile Preasfintului Duh. Insa cel mai mare dar care a invrednicit-o sa fie Nascatoare de Dumnezeu si i-a adus negraita cinste si slava a fost, nu fecioria, ci darul smereniei. Fara acest dar toate celelalte nu i-ar fi fost de folos. Smerenia a fost adevarata pricina de slava si de cinste Preacuratei Fecioarei, mai mult decit toate darurile pe care le avea. Pentru smerenia ei, dupa marturia Sfintului Duh, a cautat Domnul spre smerenia roabei Sale (Luca 1, 48) si a ridicat-o pe ea la atita slava si cinste, spre a fi laudata in cer de toti sfintii si de ostile ceresti, iar pe pamint, fericita de “toate neamurile”.
Smerenia a fost cea dintii pricina si slava pentru toti sfintii lui Dumnezeu. Smerenia l-a inaltat pe Avraam si l-a facut prieten al lui Dumnezeu si tata al multor neamuri (Facere 17, 4), caci se socotea pe sine a fi pamint si cenusa. Smerenia l-a inaltat pe Iosif si l-a facut mai mare peste tara Egiptului (Facere 41, 40-41). Smerenia l-a facut pe Moise cel gingav la limba povatuitor si legiuitor peste tot poporul lui Israel, caci se socotea pe sine nevrednic de aceasta slujba si ruga pe Dumnezeu sa trimita pe altul la scoaterea poporului din robia Egiptului (Iesire 4, 10, 13). Smerenia l-a aratat pe David a fi “dupa inima lui Dumnezeu”, caci se socotea pe sine vierme si nu om (Psalm 21, 6).
Cu smerenia au stralucit marele Daniil proorocul, cei trei tineri din cuptorul Babilonului, marele prooroc Isaia si, mai mult decit toti, dumnezeiescul Ioan Botezatorul care nu se socotea pe sine vrednic a dezlega cureaua incaltamintei lui Hristos (Matei 3, 11). Pentru adincimea smereniei lui s-a invrednicit a fi martorul cel mai vazator al Preasfintei Treimi la Iordan (Matei 3, 17) si s-a numit de Insusi Hristos cel mai mare om nascut din femeie (Luca 7, 28). Iar daca acesti sfinti mari ai lui Dumnezeu au aratat atit de mare smerenie, apoi cine poate intelege adincimea smereniei care a fost in inima Preasfintei Fecioare Maria? Ca ea, auzind si intelegind de la arhanghelul Gavriil ca va zamisli de la Duhul Sfint si va naste pe Fiul lui Dumnezeu, nu s-a inaltat cu inima, ci cu mare smerenie socotindu-se pe sine o simpla roaba, a zis: Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvintul tau! (Luca 1, 38).
Aici, cu adevarat, s-a implinit cuvintul Sfintei Evanghelii, care zice: Cine se va smeri pe sine, se va inalta (Matei 23, 12). Iar Sfintul Efrem Sirul zice: “In inima adinca se va inalta Dumnezeu”. Deci daca, dupa marturia acestui sfint parinte, toate lucrurile cele mai inalte pe cele smerite se reazama, apoi si la Preasfinta Fecioara Maria, toate darurile cele mai inalte si duhovnicesti cu care a fost impodobita de Dumnezeu s-au rezemat si au avut drept temelie vesnica smerenia ei.
Spre a deslusi mai luminat cele amintite despre smerenia Maicii Domnului, o sa va spun o istorioara. Se zice ca pe vremuri un vestit sculptor, Apeles, a facut, pe linga alte statui vrednice de lauda si de mirare si un minunat spic de griu de care atirna un porumbel. Toti se minunau de aceasta mare maiestrie in sculptura, deoarece se parea ca in ea mesterul nu urmeaza firii, ci o depaseste chiar. Dar aici era o taina de nedezlegat. Cum un spic de griu sa poarte pe el greutatea unui porumbel fara sa se fringa?
Dezlegarea tainei insa arata si inchipuieste pe Preacurata Fecioara Maria, prin spicul de griu, iar porumbelul era chipul Sfintului Duh, care se odihnea peste dinsa, aratind prin simbol smerenia cea mare a Preacuratei Fecioare Maria, care s-a aplecat cu multa dragoste si smerenie atunci cind Duhul Sfint a venit peste ea si a invrednicit-o, mai presus de mintea noastra, sa nasca in lume pe Fiul lui Dumnezeu (Luca 1, 35). Asadar, fratilor, dupa cum ati auzit, smerenia a fost pricina de lauda si de cinste si de inaltare la toti sfintii lui Dumnezeu si cu atit mai mult la Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria.
Dar sa stiti si sa intelegeti ca mai presus de toate a fost smerenia cea nemasurata a Domnului si Dumnezeului si Mintuitorului nostru Iisus Hristos, Care S-a smerit pe Sine, ascultator facindu-se pina la moarte, si inca moarte de cruce (Filipeni 2, 8). Insa aceasta nemasurata smerenie a Domnului I-a adus Lui nemasurata slava si cinste. Pentru aceea si Dumnezeu L-a preainaltat si I-a dat Lui nume care este mai presus de tot numele, ca intru numele lui Iisus tot genunchiul sa se plece, al celor ceresti, al celor pamintesti si al celor de dedesubt (Filipeni 2, 9-10).
Iar de va intreba cineva: “ce este smerenia?”, la aceasta voi raspunde, nu cu cuvintele mele, ci cu ale Sfintului Isaac Sirul care zice: “Smerenia este haina dumnezeirii, pentru ca cu aceasta S-a imbracat Dumnezeu cind a binevoit a veni in lume si S-a imbracat in firea noastra cea smerita”. Iar daca dorim sa stim din ce fapte bune se naste ea, auzim pe Sfintul Ioan Scararul zicind ca smerenia se naste din ascultare si din taierea voii. Si iarasi, de se intreaba cineva: “Pentru care motiv smerenia este atit de mare?” Raspundem impreuna cu Sfintii Parinti: “Pentru ca numai ea poate ucide cel mai mare pacat care este mindria!” Caci prin acest cumplit pacat ingerii au cazut din cer, iar stramosii nostri Adam si Eva au cazut din rai; caci ascultind de sarpele diavol, li s-a nalucit a se face ca niste dumnezei (Facere 3, 5).
Astazi Fecioara Maria a zamislit in pintece da la Duhul Sfint pe Iisus Hristos, Mintuitorul lumii. Astazi Arhanghelul Gavriil aduce Fecioarei si intregii omeniri cea mai mare bunavestire de la intemeierea lumii, adica venirea pe pamint a Fiului lui Dumnezeu, ca sa ne rascumpere din robia pacatului, sa ne scape de moarte si sa ne faca din nou fii ai lui Dumnezeu dupa har. Pentru aceasta este atit de mare si necuprinsa cu mintea sarbatoarea de astazi. Ea se praznuieste primavara, in luna Martie, care este luna creatiei, pentru ca prin venirea lui Hristos in lume omenirea se reinnoieste, se naste din nou prin credinta, prin botez si fapte bune. Sa laudam deci pe Preacurata Fecioara Maria ca s-a invrednicit sa zamisleasca in trup pe Mesia cel mult asteptat. Sa laudam si pe Gavriil arhanghelul ca a adus pe pamint cea mai sfinta si mintuitoare veste buna. Apoi sa ne silim a urma exemplul Maicii Domnului si a imita virtutile ei care au facut-o vrednica sa fie Maica si Nascatoare de Dumnezeu. Adica fecioria, rugaciunea, smerenia si ascultarea ei.
Tinerii si fecioarele sa imite fecioria ingereasca a Preasfintei Fecioare Maria. Sotiile crestine sa fie ascultatoare de sotii lor, precum Fecioara de batrinul Iosif, cu care era logodita. Mamele crestine sa urmeze Maicii Domnului, care a primit sa nasca pe Hristos prin Duhul Sfint si sa nu-si paraseasca datoria de a naste copii, pentru care au o mare raspundere. Preotii si calugarii sa se roage mult, cit mai mult lui Dumnezeu, pentru lume, pentru mintuirea oamenilor si pentru pace pe pamint. La fel si fratiile voastre sa va rugati mai mult, ca numai prin rugaciune putem vorbi cu Dumnezeu, ne impacam cu toti oamenii, ne intarim in credinta si sporim in fapte bune, fara de care nu ne putem mintui. Sa nu uitam ca si Fecioara Maria a primit bunavestire de la inger, in casa ei din Nazaret pe cind se ruga. Caci atunci cind ne rugam, sintem asemenea ingerilor, cintam si laudam impreuna pe Dumnezeu si cu rugaciunea ardem pe diavoli. Mai ales Acatistul Bunei Vestiri, cel mai vechi acatist din Biserica noastra, ca si Paraclisul ei sa nu ne ramina necitite in fiecare zi si sarbatoare.
Pe linga acestea, sa avem smerenie si dragoste catre toti oamenii, stiind ca fara smerenie, fara iubire si credinta dreapta nimeni nu se poate mintui. Am cazut din rai prin mindrie. Sa ne urcam din nou la Dumnezeu prin smerenie. La toate faptele bune sa adaugam si postul. Iata, sintem in Sfintul si Marele Post. Sa ne silim sa postim dupa putere, ca mare putere are rugaciunea unita cu postul. Nu uitati sa va spovediti toti din timp, cu evlavie si cainta, ca sa ne ierte Dumnezeu pacatele si sa ne facem vrednici de Sfinta Impartasanie si de lumina si bucuria cea mintuitoare a Sfintelor Pasti.
Va indemnam iarasi, fratilor, sa aparati sfinta si dreapta credinta ortodoxa printr-o viata crestineasca exemplara. Iubiti Sfinta Biserica si ascultati de pastorii pe care vi i-a rinduit Dumnezeu. Feriti-va de adunarile rele, de crestinii dezbinati si de sectanti, caci ei s-au rupt de Biserica lui Hristos si hulesc si defaima Sfinta Cruce, sfintele icoane si pe Maica Domnului. Amin.
                                          Cu dragoste,Maria.

SFANTA EVANGHELIE DIN ZIUA BUNEIVESTIRI !

               25  Martie 2023,

  La Utrenie ,Sfanta Evanghelie de la LUCA :

                        (I , 39-49, 56 )

În zilele acelea,sculându-se Maria, s-a dus în grabă la munte, într-un oraş al lui Iuda, şi a intrat în casa lui Zaharia, şi s-a închinat Elisabetei. Iar când a auzit Elisabeta închinăciunea Mariei, a săltat pruncul în pântecele ei;şi Elisabeta s-a umplut de DUHUL  SFÂNT şi a strigat cu glas mare şi a zis : binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău. Şi de unde cinstea aceasta pentru mine, ca să vină la mine MAICA  DOMNULUI meu? Căci iată, cum a ajuns glasul închinării tale în urechile mele, a săltat pruncul de bucurie în pântecele meu. Şi fericită este aceea care a crezut că vor fi împlinite întocmai cele spuse ei de la DOMNUL. Atunci a zis Maria: măreşte sufletul meu pe DOMNUL şi se bucură duhul meu de DUMNEZEU MÂNTUITORUL  meu, pentru că a căutat spre smerenia roabei Sale. Iată, de acum , mă vor ferici toate neamurile, pentru că mi-a făcut mie, mărire Cel puternic şi sfânt este numele Lui. Şi a rămas Maria împreună cu Elisabeta , ca la trei luni. Apoi s-a înapoiat la casa sa.

                      Slavă ŢIE Doamne, Slavă ŢIE ! 

                 La Sfânta si Dumnezeiasca Liturghie ,Sfanta Evanghelie  de la LUCA !

                               (I , 24 - 38 )

                              

Sfanta Evanghelie dupa Luca cap 1:24-38

24. Iar dupa aceste zile, Elisabeta, femeia lui, a zamislit si cinci luni s-a tainuit pe sine, zicand: 25. Ca asa mi-a facut mie Domnul in zilele in care a socotit sa ridice dintre oameni ocara mea. 26. Iar in a sasea luna a fost trimis ingerul Gavriil de la Dumnezeu, intr-o cetate din Galileea, al carei nume era Nazaret, 27. Catre o fecioara logodita cu un barbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. 28. Si intrand ingerul la ea, a zis: Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei. 29. Iar ea, vazandu-l, s-a tulburat de cuvantul lui si cugeta in sine: Ce fel de inchinaciune poate sa fie aceasta? 30. Si ingerul i-a zis: Nu te teme, Marie, caci ai aflat har la Dumnezeu. 31. Si iata vei lua in pantece si vei naste fiu si vei chema numele lui Iisus. 32. Acesta va fi mare si Fiul Celui Preainalt se va chema si Domnul Dumnezeu Ii va da Lui tronul lui David, parintele Sau. 33. Si va imparati peste casa lui Iacov in veci si imparatia Lui nu va avea sfarsit. 34. Si a zis Maria catre inger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat? 35. Si raspunzand, ingerul i-a zis: Duhul Sfant Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri; pentru aceea si Sfantul care Se va naste din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. 36. Si iata Elisabeta, rudenia ta, a zamislit si ea fiu la batranetea ei si aceasta este a sasea luna pentru ea, cea numita stearpa. 37. Ca la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta. 38. Si a zis Maria: Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvantul tau! Si ingerul a plecat de la ea.

              Slavă  Ţie Doamne, Slavă Ţie !

     Dar si aceste doua Sfinte Evanghelii a Duminicii a V a din Sfantul Post al PASTILOR:
            

          Sfânta Evanghelie  de la Marcu !

                                 (X, 32 - 45 )  

                  

În vremea aceea, luând pe cei doisprezece ucenici ai Săi , Iisus a început să le spună cele ce aveau să I se întâmple , zicând: iată ne ducem sus în Ierusalim şi Fiul Omului va fi dat căpeteniilor Preotilor şi cărturarilor;şi-L vor osândi la moarte şi-L vor da în mâna păgânilor ,  care-L vor batjocori ;şi-L vor bate şi-L vor scuipa şi-L vor omorâ, dar a treia zi va învia.

              

 Atunci au venit la Dânsul , Iacob şi Ioan , fiii lui Zevedeu şi I-au zis : Învăţătorule , voim să ne faci ceea ce vom cere de la Tine. Şi Iisus i-a întrebat : ce voiţi să vă fac ? Iar ei au spus :dă-ne nouă să şedem unul de-a dreapta Ta şi altul de-a stânga Ta, în slava Ta.Dar Iisus le-a răspuns : nu ştiţi ce cereţi. Puteţi să beţi paharul pe care îl beau Eu şi să vă botezati cu botezul cu care Mă botez Eu ? Iar ei au zis :putem.

Iisus le-a zis atunci :paharul pe care Eu îl beau , cu adevărat îl veţi bea , şi cu botezul cu care Eu mă botez , vă veţi boteza ;dar a şedea de-a dreapta şi de-a stânga mea , nu-Mi este îngăduit să dau decât acelora pentru care s-a rânduit.Când au auzit ceilalţi zece , au început să fie mânioşi pe Iacob şi pe Ioan ;iar Iisus , chemându-i la Sine , le-a zis : ştiţi că cei ce se socotesc cârmuitori ai neamurilor , domnesc peste ele ,şi cei mai mari ai lor le stăpânesc ; dar între voi nu trebuie sa fie aşa , ci care dintre voi va vrea să fie mai mare să fie slujitorul vostru ; şi care va vrea să fie cel dintâi între voi , să fie slujitorul tuturor, pentru că şi Fiul Omului n-a venit să I se slujească , ci ca El să slujească şi să-şi dea viaţa preţ de răscumpărare pentru mulţi.

Slavă Ţie Doamne, Slavă Ţie !Amin !

Tot astăzi , se cuvine ca să citim si Sfânta Evanghelie a  Cuvioasei Maria Egipteanca.

             Sfânta Evanghelie de  la Luca ! 

                        (VII, 36-50 )

În vremea aceea unul din farisei L-a rugat pe Iisus să mănânce la el. Iisus a intrat în casa fariseului şi a şezut la masă. Şi iată o femeie din oraş , care era păcătoasă , aflând că prânzeste în casa fariseului , a adus un vas de alabastru cu mir şi , stând înapoi lângă picioarele Lui şi plângând , a început să-I ude cu lacrimi picioarele şi cu părul capului ei să le şteargă ;şi săruta picioarele Lui şi le ungea cu mir. Dar văzând aceasta, fariseul care-L chemase a zis întru sine : omul Acesta , dacă ar fi prooroc , ar şti cine şi ce fel de femeie este aceasta care se atinge de El, ar şti că este păcătoasă. Atunci Iisus, răspunzând, a zis către el : Simone , am să-ţi spun ceva . Învăţătorule , spune, a zis el . 

Un cămătar avea doi datornici . Unul era dator cu cinci sute de dinari , iar celălalt cu cincizeci;dar, neavând ei cu ce să plătească , i-a iertat pe amândoi . Deci , spune-Mi : care dintre ei, îl va iubi mai mult ? Simon, răspunzând, a zis : gândesc că aceluia căruia i-a fost iertat mai mult.Iar Iisus i-a răspuns : drept ai judecat. Apoi  întorcându-se către femeie , i-a zis lui Simon : vezi pe femeia aceasta ?                            

Am intrat la tine în casă : apă de spălat pe picioare tu nu Mi-ai dat , ea însă Mi-a udat picioarele cu lacrimi , şi le-a şters

cu părul capului ei ;sărutare nu mi-ai dat ,ea însă, de când am intrat , n-a contenit să-Mi sărute picioarele ;cu untdelemn capul Meu tu nu l-ai uns , ea însă cu mir Mi-a uns

 picioarele. Pentru aceea îţi spun : iertate îi sunt păcatele ei cele multe , căci mult a iubit. Iar cel căruia se iartă puţin, puţin iubeşte . Şi a zis către ea : iertate îţi sunt păcatele !                         

Atunci au început cei care şedeau cu Dânsul la masă să se întrebe în gândul lor :cine este Acesta care iartă şi păcatele ? Dar Iisus a zis femeii : Credinţa ta te-a mântuit , mergi în pace.

           Slavă Ţie Doamne, Slavă Ţie !

                                Amin !     

                         Dragii mei, 

Să nu staţi acasa Duminica !

Mergeţi la Sfânta Biserică, unde vă veţi umple sufletul cu Duhul Sfânt, stând la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, când Cetele Îngerilor coboara si se aseaza pe umărul fiecaruia din cei prezenţi in Sfanta Biserica. 

Lăsaţi toate deoparte si mergeţi în Casa Domnului, nu o lăsaţi goala şi nu vă lăsati înşelaţi de cumplitul diavol care va tot sopteste că mai aveti timp! Timp nu este niciodata! 

Dar daca ÎL iubim pe Hristos Domnul si Dumnezeul nostru, atunci ÎL vom urma si noi precum cei 12 Ucenici si Apostoli : 

                                       

              .

Dacă iubim pe Maica Lui Dumnezeu, atunci vom merge si vom vărsa si noi o lacrimă pentru durerea Ei, la vederea Fiului mult Prea Iubit, rastignit si batjocorit pe Sfanta Cruce.

                                   Cu dragoste, Maria.

                                                          25 Martie 2023,

                         Acatistul Buneivestiri !

                    

   Acatistul Buneivestiri .

Acatistul Bunei Vestiri - YouTube

▶ 1:16:21

https://www.youtube.com/watch?v=KCxzTXdLRHk

Apr 26, 2017 - Uploaded by Trinitas TV

Comments are disabled for this video. Autoplay When autoplay is enabled, a suggested video will automatically ...

Mareste imaginea.

 Acatistul Buneivestiri

Dupa obisnuitul inceput, se zic:

Condacele si Icoasele

Condacul 1, glasul al 8-lea

Aparatoare Doamna, pentru biruinta, multumiri, izbavindu-ne din nevoi, aducem tie, Nascatoare de Dumnezeu, noi, robii tai. Ci, ca ceea ce ai stapanire nebiruita, slobozeste-ne din toate nevoile, ca sa strigam tie: Bucura-te, Mireasa, pururea fecioara!

Icosul 1:

Ingerul cel mai intaistatator, din cer a fost trimis sa zica Nascatoarei de Dumnezeu: Bucura-te! Si impreuna cu glasul cel netrupesc, vazandu-Te pe Tine, Doamne, intrupat, s-a spaimantat si a stat, strigand catre dansa unele ca acestea:
Bucura-te, cea prin care rasare bucuria;
Bucura-te, cea prin care piere blestemul;
Bucura-te, chemarea lui Adam celui cazut;
Bucura-te, izbavirea lacrimilor Evei;
Bucura-te, inaltime, intru care anevoie se suie gandurile omenesti;
Bucura-te, adancime, care nu te poti vedea lesne cu ochii ingeresti;
Bucura-te, ca esti scaun imparatului;
Bucura-te, ca porti pe Cel ce poarta toate;
Bucura-te, steaua, care arati Soarele;
Bucura-te, pantecele dumnezeiestii intrupari;
Bucura-te, cea prin care se innoieste faptura;
Bucura-te, cea prin care prunc se face Facatorul;
Bucura-te, Mireasa, pururea fecioara!

Condacul al 2-lea

Vazandu-se pe sine Sfanta intru curatie, a zis lui Gavriil cu indraznire: glasul tau preamarit se arata a fi cu anevoie primit sufletului meu; cum vestesti mie nastere cu zamislire fara samanta? Strigand: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Intelesul cel greu de patruns cautand Fecioara sa-L inteleaga, a strigat catre cel ce slujea: Din pantece curat, cum este cu putinta sa se nasca fiu, spune-mi? Iar el a zis catre ea, cu frica, strigand asa:
Bucura-te, tainuitoarea sfatului celui nespus;
Bucura-te, incredintarea celor ce au trebuinta de tacere;
Bucura-te, incepatura minunilor lui Hristos;
Bucura-te, capul poruncilor Lui;
Bucura-te, scara cerului, pe care S-a pogorat Dumnezeu;
Bucura-te, pod, care treci la cer pe cei de pe pamant;
Bucura-te, minune, care de ingeri esti mult slavita;
Bucura-te, ceea ce esti rana de mult plans a diavolilor;
Bucura-te, ceea ce ai nascut lumina cea neapusa;
Bucura-te, ceea ce n-ai invatat pe nici unul in ce chip a fost;
Bucura-te, ceea ce covarsesti mintea celor intelepti;
Bucura-te, ceea ce luminezi gandurile celor credinciosi;
Bucura-te, Mireasa, pururea fecioara!

Condacul al 3-lea

Puterea Celui de sus a umbrit atunci, spre zamislire, pe ceea ce nu stia de nunta, si pantecele ei cel cu buna roada, ca o tarina dulce, l-a aratat tuturor celor ce vor sa secere mantuire, cand vor striga asa: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Avand Fecioara primit in pantece pe Dumnezeu, a alergat la Elisabeta; iar pruncul aceleia, indata cunoscand inchinarea ei, s-a bucurat, si cu saltarile in pantece, ca prin niste cantari, a strigat catre Nascatoarea de Dumnezeu:
Bucura-te, vita mladitei celei nevestejite;
Bucura-te, castigarea rodului celui fara de moarte;
Bucura-te, ceea ce ai lucrat pe Lucratorul cel iubitor de oameni;
Bucura-te, ceea ce ai nascut pe Saditorul vietii noastre;
Bucura-te, brazda, care ai crescut inmultirea milelor;
Bucura-te, masa, care porti indestularea milostivilor;
Bucura-te, ceea ce infloresti raiul desfatarii;
Bucura-te, ceea ce gatesti adapostire sufletelor;
Bucura-te, tamaia rugaciunii celei primite;
Bucura-te, curatia a toata lumea;
Bucura-te, voia cea buna a lui Dumnezeu catre noi, cei muritori;
Bucura-te, indraznirea celor muritori catre Dumnezeu;
Bucura-te, Mireasa, pururea fecioara!

Condacul al 4-lea

Vifor de ganduri necuviincioase avand in sine, inteleptul Iosif s-a tulburat, uitandu-se spre tine cea neamestecata cu nunta, gandind ca esti furata de nunta, ceea esti fara de prihana; iar daca a cunoscut ca zamislirea ta este de la Duhul Sfant, a zis: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Au auzit pastorii pe ingeri laudand venirea lui Hristos in trup si, alergand ca la un pastor, L-au vazut pe Acesta ca pe un Miel fara de prihana in bratele Mariei, pe care laudand-o au zis:
Bucura-te, Maica Mielului si a Pastorului;
Bucura-te, staulul oilor cuvantatoare;
Bucura-te, ceea ce esti muncire pentru vrajmasii cei nevazuti;
Bucura-te, ceea ce deschizi usile raiului;
Bucura-te, ca cele ceresti se bucura cu cele pamantesti;
Bucura-te, ca cele pamantesti dantuiesc impreuna cu cele ceresti;
Bucura-te, gura Apostolilor cea fara de tacere;
Bucura-te, indraznirea cea nebiruita a purtatorilor de chinuri;
Bucura-te, temeiul cel tare al credintei;
Bucura-te, cunostinta harului cea luminoasa;
Bucura-te, cea prin care s-a golit iadul;
Bucura-te, cea prin care noi ne-am imbracat cu slava;
Bucura-te, Mireasa, pururea fecioara!

Condacul al 5-lea

Steaua cea cu dumnezeiasca mergere vazand-o magii, au mers pe urma luminii ei; si, tinand-o ca pe o faclie, cu dansa cautau pe imparatul cel tare; si, ajungand pe Cel neajuns, s-au bucurat strigandu-I: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Au vazut pruncii haldeilor in mainile Fecioarei pe Cel ce a zidit pe oameni cu mana; si, cunoscandu-L a fi Stapan, macar de a si luat chip de rob, s-au grabit cu daruri a-I sluji Lui si a striga celei binecuvantate:
Bucura-te, Maica stelei celei neapuse;
Bucura-te, raza zilei celei de taina;
Bucura-te, ceea ce ai stins cuptorul inselaciunii;
Bucura-te, ceea ce luminezi pe tainuitorii Treimii;
Bucura-te, ceea ce ai lepadat dintru dregatorie pe tiranul cel fara de omenie;
Bucura-te, ceea ce ai aratat pe Domnul Hristos iubitorul de oameni;
Bucura-te, ceea ce ne-ai izbavit din slujirea cea idoleasca;
Bucura-te, ceea ce ne curatesti de lucrurile cele intinate;
Bucura-te, ceea ce ai stins inchinaciunea focului;
Bucura-te, ceea ce ne-ai izbavit de vapaia patimilor;
Bucura-te, indreptatoarea intelepciunii celor credinciosi;
Bucura-te, veselia tuturor neamurilor;
Bucura-te, Mireasa, pururea fecioara!

Condacul al 6-lea

Vestitori purtatori de Dumnezeu facandu-se magii, s-au intors in Babilon, savarsind proorocia Ta; si, marturisindu-Te pe Tine, Hristoase, tuturor au lasat pe Irod ca pe un mincinos, ca nu stia sa cante: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Stralucind Tu in Egipt lumina adevarului, ai izgonit intunericul minciunii; ca idolii lui, Mantuitorule, nerabdand taria Ta, au cazut; iar cei ce s-au izbavit de dansii strigau catre Nascatoarea de Dumnezeu:
Bucura-te, indreptarea oamenilor;
Bucura-te, caderea diavolilor;
Bucura-te, ceea ce ai calcat ratacirea inselaciunii;
Bucura-te, ceea ce ai vadit inselaciunea idoleasca;
Bucura-te, mare, care ai inecat pe faraonul cel netrupesc;
Bucura-te, piatra, care ai adapat pe cei insetati de viata;
Bucura-te, stalp de foc, care povatuiesti pe cei dintru intuneric;
Bucura-te, acoperamantul lumii, cel mai lat decat norul;
Bucura-te, hrana cea in loc de mana;
Bucura-te, slujitoarea desfatarii celei sfinte;
Bucura-te, pamantul fagaduintei;
Bucura-te, cea dintru care curge miere si lapte;
Bucura-te, Mireasa, pururea fecioara!

Condacul al 7-lea

Vrand Simeon sa se mute din acest veac inselator de acum, Te-ai dat lui ca un prunc, dar Te-ai facut cunoscut lui si ca Dumnezeu desavarsit; pentru aceea s-a mirat de intelepciunea Ta cea nespusa, strigand: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Aratat-a faptura noua, aratandu-Se Facatorul noua, celor ce santem facuti de Dansul, rasarind din pantecele cel fara de samanta si pazindu-l intreg, precum a fost, ca, vazand minunea, sa o laudam pe dansa, strigand:
Bucura-te, floarea nestricaciunii;
Bucura-te, cununa infranarii;
Bucura-te, ceea ce ai stralucit chipul invierii;
Bucura-te, ceea ce ai aratat viata ingereasca;
Bucura-te, pomul cel cu luminoasa roada, din care se hranesc credinciosii;
Bucura-te, copacul cel infrunzit cu buna umbra, sub care multi se acopera;
Bucura-te, ceea ce ai purtat in pantece pe Povatuitorul celor rataciti;
Bucura-te, ceea ce ai nascut pe Izbavitorul celor robiti;
Bucura-te, imblanzirea Judecatorului celui drept;
Bucura-te, iertarea a multor gresiti;
Bucura-te, haina celor goi de indrazneala;
Bucura-te, dragostea care biruieste toata dorirea;
Bucura-te, Mireasa, pururea fecioara!

Condacul al 8-leaa

Vazand nastere straina sa ne instrainam din lume, mutandu-ne mintea la cer; ca pentru aceasta Dumnezeu cel preaanalt pe pamant S-a aratat om plecat, vrand sa traga la inaltime pe cei ce striga Lui: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cu totul a fost intre cei de jos, iar de cei de sus, nicicum nu S-a departat Cuvantul cel necuprins; ca dumnezeiasca pogorare a fost, iar nu mutare din loc, si nastere din Fecioara primitoare de Dumnezeu, care aude acestea:
Bucura-te, incaperea lui Dumnezeu celui neancaput;
Bucura-te, usa tainei celei de cinste;
Bucura-te, auzirea cea cu nepricepere a celor necredinciosi;
Bucura-te, lauda cea fara de indoire a celor credinciosi;
Bucura-te, caruta cea preasfanta a Celui ce este pe heruvimi;
Bucura-te, salasul cel preaslavit al Celui ce este pe serafimi;
Bucura-te, cea care ai adunat cele potrivnice intru una;
Bucura-te, ceea ce ai impreunat fecioria si nasterea;
Bucura-te, cea prin care s-a dezlegat calcarea poruncii;
Bucura-te, cea prin care s-a deschis raiul;
Bucura-te, cheia imparatiei lui Hristos;
Bucura-te, nadejdea bunatatilor celor vesnice;
Bucura-te, Mireasa, pururea fecioara!

Condacul al 9-lea

Toata firea ingereasca s-a minunat de lucrul cel mare al intruparii Tale; ca pe Cel neapropiat, ca Dumnezeu, L-a vazut om apropiat tuturor, petrecand impreuna cu noi si auzind de la toti: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Pe ritorii cei mult vorbitori ii vedem tacand ca niste pesti fara de glas, despre tine, Nascatoare de Dumnezeu; ca nu se pricep sa spuna in ce chip si fecioara ai ramas si ai putut naste. Iar noi, minunandu-ne de o minune ca aceasta, cu credinta strigam:
Bucura-te, salasul intelepciunii lui Dumnezeu;
Bucura-te, comoara randuielii Lui;
Bucura-te, ceea ce arati pe filosofi neantelepti;
Bucura-te, ceea ce ai vadit pe cei mesteri la cuvant a fi necuvantatori;
Bucura-te, ca au innebunit intrebatorii cei cumpliti;
Bucura-te, ca s-au vestejit facatorii de basme;
Bucura-te, ceea ce ai rupt vorbele cele incurcate ale atenienilor;
Bucura-te, ceea ce ai umplut mrejele pescarilor;
Bucura-te, ceea ce ne-ai tras din adancul necunostintei;
Bucura-te, ceea ce pe multi i-ai luminat la minte;
Bucura-te, corabia celor ce vor sa se mantuiasca;
Bucura-te, limanul celor ce umbla cu corabiile acestei vieti;
Bucura-te, Mireasa, pururea fecioara!

Condacul al 10-lea

Vrand sa mantuiasca lumea, impodobitorul tuturor a venit la ea, asa cum insusi fagaduise; si, pastor fiind, ca Dumnezeu, pentru noi S-a aratat om ca noi; caci cu asemanarea chemand pe cel asemenea, ca un Dumnezeu, aude: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Zid esti fecioarelor, Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, si tuturor celor ce alearga la tine; ca Facatorul cerului si al pamantului te-a gatit pe tine, Curata, salasluindu-Se in pantecele tau si invatand pe toti sa strige:
Bucura-te, turnul fecioriei;
Bucura-te, usa mantuirii;
Bucura-te, incepatoarea prefacerii celei intelegatoare;
Bucura-te, datatoarea bunatatii celei dumnezeiesti;
Bucura-te, ca tu ai innoit pe cei zamisliti cu rusinea;
Bucura-te, ca tu ai invatat pe cei furati de minte;
Bucura-te, ceea ce ai stricat pe stricatorul gandurilor;
Bucura-te, ceea ce ai nascut pe Semanatorul curatiei;
Bucura-te, camara nuntii celei fara de samanta;
Bucura-te, ceea ce ai impreunat cu Domnul pe cei credinciosi;
Bucura-te, ceea ce intre fecioare singura ai fost buna hranitoare de prunc;
Bucura-te, camara cea impodobita a sufletelor sfintilor;
Bucura-te, Mireasa, pururea fecioara!

Condacul al 11-lea

imparate sfinte, de ti-am aduce cantari si psalmi la numar intocmai ca nisipul, nimic nu plinim cum se cuvine, caci se biruieste toata cantarea care se indreapta catre multimea milelor Tale celor multe, pe care le-ai dat celor ce-ti striga tie: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Faclie primitoare de lumina, aratata celor ce sant intru intuneric, o vedem pe Preasfanta Fecioara; ca, aprinzand in sine Focul cel netrupesc, indrepteaza spre cunostinta cea dumnezeiasca pe toti, si lumineaza mintea cu raza si cu chemarea se cinsteste cu acestea:
Bucura-te, raza Soarelui celui intelegator;
Bucura-te, raza Luminii celei neapuse;
Bucura-te, fulgerul care luminezi sufletele; Bucura-te ceea ce ingrozesti pe vrajmasi ca un tunet;
Bucura-te, ca dintru tine a rasarit stralucirea cea cu multa lumina;
Bucura-te, ca ai izvorat raul care curge cu ape multe;
Bucura-te, ceea ce ai zugravit chipul colimvitrei;
Bucura-te, ceea ce curatesti intinaciunea pacatului;
Bucura-te, baie, care speli constiinta;
Bucura-te, paharul, care dregi bucuria;
Bucura-te, mireasma mirosului celui bun al lui Hristos;
Bucura-te, viata veseliei celei de taina;
Bucura-te, mireasa, pururea fecioara!

Condacul al 12-lea

Vrand sa dea har datoriilor celor de demult, dezlegatorul tuturor datoriilor omenesti a venit singur la cei ce se departasera de harul Lui, si, spargand zapisul, aude de la toti: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cantand nasterea ta, te laudam toti, ca pe o Biserica insufletita, Nascatoare de Dumnezeu; ca, locuind in pantecele tau, Domnul, Care tine toate cu mana, a sfintit, a slavit si a invatat pe toti sa strige catre tine:
Bucura-te, locasul lui Dumnezeu-Cuvantul;
Bucura-te, sfanta, ceea ce esti mai mare decat sfintii;
Bucura-te, chivot poleit cu Duhul;
Bucura-te, comoara vietii cea neamputinata;
Bucura-te, coroana cea scumpa a imparatilor celor credinciosi;
Bucura-te, lauda cea de cinste a preotilor celor cuviosi;
Bucura-te, stalpul Bisericii cel neclintit;
Bucura-te, zidul imparatiei cel nebiruit;
Bucura-te, cea prin care se inalta biruintele;
Bucura-te, cea prin care cad vrajmasii;
Bucura-te, tamaduirea trupului meu;
Bucura-te, izbavirea sufletului meu;
Bucura-te, Mireasa, pururea fecioara!

Condacul al 13-lea

O, Maica prealaudata, care ai nascut pe Cuvantul, Cel ce este mai sfant decat toti sfintii, primind acest dar de acum, izbaveste de toata ispita si scoate din munca ce va sa fie, pe toti cei ce-ti canta: Aliluia! (acest Condac se zice de trei ori)

Dupa aceasta se zice iarasi Icosul intai: ingerul cel mai intaistatator... si Condacul intai: Aparatoare Doamna... si apoi aceasta

Rugaciune catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu

Preacurata Doamna, Stapana de Dumnezeu Nascatoare Fecioara, care poti face tot binele, primeste aceste daruri, care se cuvin numai tie, de la noi, nevrednicii robii tai, ceea ce esti aleasa din toate neamurile, si te-ai aratat mai inalta decat toate fapturile ceresti si pamantesti. Caci pentru tine a fost cu noi Domnul puterilor; si prin tine am cunoscut pe Fiul lui Dumnezeu, si ne-am invrednicit Sfantului Lui Trup si Preacuratului Lui Sange. Pentru aceea fericita esti intru neamurile neamurilor, ceea ce esti de Dumnezeu fericita, mai luminata decat Heruvimii si mai cinstita decat Serafimii fiind.

Si acum, Preasfanta Stapana de Dumnezeu Nascatoare Fecioara intru tot cantata, nu inceta a te ruga pentru noi, nevrednicii robii tai, ca sa ne izbavim de tot sfatul celui inselator, si de toata primejdia si sa fim paziti nevatamati de toata lovirea cea inveninata a diavolului; ci pana la sfarsit cu rugaciunile tale, pazeste-ne pe noi neosanditi. Ca intru paza si cu ajutorul tau fiind mantuiti, slava, lauda, multumita si inchinaciune, pentru toate sa inaltam unuia in Treime Dumnezeu, Ziditorul tuturor, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Acatistul Buneivestiri AUDI