duminică, 26 aprilie 2026

Acatistul Sfintelor Mironosiţe, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena.

                             DUMINICA Femilor Mironosite!

                                         26 Aprilie 2026!

Poți asculta aici Acatistul Sfintei Mironosiţe, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena.

Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist

Condacul 1

Lui Hristos al tău, pe Care duhovniceşte L-ai iubit, I-ai urmat, cea pregătită de Domnul spre propovăduire, Sfântă Maria Magdalena; pentru aceasta cu dragoste te lăudăm în cântări şi te rugăm pe tine, ca ceea ce ai mare îndrăzneală către Domnul, din toate nevoile cu rugăciunile tale să ne izbăveşti, ca pururea bucurându-ne să strigăm ţie: Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească L-ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Icosul 1

Făcătorul îngerilor şi Domnul puterilor mai înainte cunoscând voinţa ta cea bună, Sfântă Mironosiţă, te-a ales din cetatea Magdalei, din laţurile diavoleşti slobozindu-te; pentru aceasta te-ai arătat credincioasă slujitoare a Domnului, sârguindu-te a-L preaslăvi pe El cu viaţa şi cu osteneala. Iar noi, minunându-ne de aşa purtare de grijă a lui Dumnezeu pentru tine, întru umilinţa inimilor strigăm către tine:
Bucură-te, cea chemată de Fiul lui Dumnezeu dintru întunericul diavolesc la minunată lumina Sa;
Bucură-te, că în curăţie cu trupul şi cu duhul până la sfârşit ai petrecut cu darul Lui;
Bucură-te, că prin curăţia inimii, sărăcia cu duhul până la sfârşit o ai păzit;
Bucură-te, că înaintea tuturor te-ai învrednicit a vedea pe Hristos Cel înviat;
Bucură-te, că puterea vrăjmaşului bine ai biruit;
Bucură-te, că ai strălucit cu credinţa cea tare şi cu dragostea cea caldă către Hristos Dumnezeu;
Bucură-te, că L-ai iubit şi L-ai propovăduit pe Mântuitorul Hristos cu toată inima ta;
Bucură-te, că până şi la moarte Aceluia drept ai slujit;
Bucură-te, că prin dar cu sufletul te-ai înnoit;
Bucură-te, că Evanghelia ai propovăduit şi întru vistieria inimii tale o ai încăput;
Bucură-te, că Învierea Domnului apostolilor ai vestit;
Bucură-te, că şi a vorbi cu îngerii te-ai învrednicit;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 2-lea

Văzându-se pe sine Maria Magdalena de şapte demoni izbăvită, cu toată inima s-a lipit de Hristos Dumnezeu, biruitorul iadului, învăţând pe toţi oamenii că nu numai cu gura, ci şi cu toată viaţa să slujească lui Dumnezeu, cântându-I Lui: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Mintea omenească, cugetând, nu pricepe cum dintru aşa tulburare, cu darul lui Hristos, te-ai suit la înălţimea vieţii celei asemenea îngerilor, vrednică de laudă, Maria Magdalena. Pentru aceea şi noi, avându-te pe tine mijlocitoare bună, cu căldură ne rugăm să ceri de la Domnul şi pentru noi izbăvire din adâncul păcatului, ca să strigăm ţie cu dragoste unele ca acestea:
Bucură-te, că ai scăpat din cumplita robie a demonilor;
Bucură-te, că aievea ai mustrat înşelăciunea viclenilor demoni;
Bucură-te, că pe toţi îi înveţi ca în ispitele de la vrăjmaşul la Hristos să alerge;
Bucură-te, că îndemni ca nimeni în necazul cel mare pentru păcate să nu deznădăjduiască;
Bucură-te, a tuturor păcătoşilor călăuzitoare pe calea sfinţeniei;
Bucură-te, că ai cunoscut tăria cea atotputernică a darului lui Hristos;
Bucură-te, povăţuitoare bună a mulţumirii celei cuvenite lui Dumnezeu;
Bucură-te, dreaptă învăţătoare a laudei lui Dumnezeu celei adevărate;
Bucură-te, că ne-ai arătat cu viaţa ta calea cea dreaptă a vieţii pământeşti;
Bucură-te, apărătoare bună a tuturor păcătoşilor înaintea lui Dumnezeu;
Bucură-te, păzitoarea sufletelor noastre de vicleşugul satanei;
Bucură-te, mijlocitoarea noastră cea caldă către Hristos întru toate necazurile;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 3-lea

Cu puterea dumnezeiescului dar, dimpreună şi cu a ta bunăvoinţă, fără şovăire, precum Avraam de demult ai lăsat casa părintelui tău şi cu bucurie ai urmat lui Hristos Dumnezeu. Deci rugămu-te pe tine, ucenică a lui Hristos, slăvită Maria Magdalena, luminează prin rugăciunile tale şi inimile noastre cu dragostea cea către Dumnezeu, ca şi acum şi pururea să-I strigăm Lui: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având puterea înţelepciunii dăruită ţie de Dumnezeu, Maria Magdalena, bărbăteşte ai lepădat cele frumoase ale lumii acesteia şi, ca o ucenică bună, cu dreptate ai slujit Cuvântului, Care pentru multă milostivirea Sa a sărăcit pentru noi. Pentru acestea cu umilinţă strigăm ţie:
Bucură-te, ucenica lui Hristos cea bună;
Bucură-te, învăţătoarea dragostei celei adevărate către Dumnezeu;
Bucură-te, că deşertăciunea lumii acesteia bine o ai cunoscut;
Bucură-te, că bucuria lumii bărbăteşti o ai lepădat;
Bucură-te, că frumuseţea lumească întru nimica o ai socotit;
Bucură-te, că cinului călugăresc calea vieţii celei bune mai înainte ai arătat;
Bucură-te, că pe toţi îi povăţuieşti pe calea către Hristos Dumnezeu;
Bucură-te, că pentru lucrările milostivirii casa cea pământească o ai lăsat;
Bucură-te, că mila lui Hristos şi aici şi în cer o ai aflat;
Bucură-te, că prin ea la fericirea cea veşnică ai ajuns;
Bucură-te, mieluşea înţeleaptă, că de la lupii cei răi către Hristos Păstorul cel Bun ai alergat;
Bucură-te, că în staulul cuvântătoarelor Sale oi ai intrat;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 4-lea

Viforul urgiei demonilor cu putere pe mare s-a ridicat asupra casei sufletului tău, Sfântă Maria Magdalena, dar a o surpa pe aceasta până în sfârşit nu a putut, că ai aflat mântuire pe piatra cea tare a credinţei în Hristos, şi pe aceasta tu, preaînţeleaptă femeie, stând neclintită, îi înveţi pe toţi ca Preabunului Dumnezeu să-I cânte cântare: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzind noi, de Dumnezeu înţelepţită Marie, că urmând lui Hristos ai aflat veselia cea adevărată a inimii, dreptatea, pacea şi bucuria întru Duhul Sfânt, ne sârguim să ne aflăm în ceata părtaşilor la Împărăţia lui Dumnezeu. Iar ţie, ca uneia ce te veseleşti în această împărăţie arătându-ne şi nouă calea spre ea, îţi zicem cu toţii aşa:
Bucură-te, că dulceaţa cerească a lui Iisus o ai iubit;
Bucură-te, că viaţa cea adevărată ai aflat;
Bucură-te, că şi nouă chipul acestei vieţi ne-ai arătat;
Bucură-te, că întru bucuria cerească pururea acum petreci;
Bucură-te, că dintru a raiului hrană pururea guşti;
Bucură-te, că focul dragostei către Dumnezeu în inima ta ai aprins;
Bucură-te, cea iubită duhovniceşte de Hristos Dumnezeu ca o roabă dreaptă a Sa;
Bucură-te, fierbinte rugătoare pentru noi către Dumnezeu;
Bucură-te, ajutătoare întru nevoile noastre;
Bucură-te, învăţătoarea noastră cea bună şi blândă;
Bucură-te, sălaş preacinstit al Duhului Sfânt;
Bucură-te, Sfântă întocmai cu Apostolii;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 5-lea

Ca o stea cu dumnezeiască mergere urmând lui Hristos, slăvită Maria Magdalena, te-ai arătat între mironosiţe. Împreună cu acelea stând acum şi pururea înaintea Sfintei Treimi, adu-ne şi pe noi împreună cu cetele cele sfinţite, prin rugăciunile tale, luminându-ne calea cea întunecată a vieţii noastre, pentru a-I striga cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând, Sfântă Maria Magdalena, pe Hristos Dumnezeu pe cruce răstignindu-Se, minunată bărbăţie ai arătat; că mulţi dintre ucenici au lăsat pe Învăţătorul lor, iar tu, cu dumnezeieştile Lui învăţături neîncetat aprinzându-ţi sufletul şi cugetul, ai biruit neputinţa firii femeieşti şi aşa ai fost părtaşă pătimirii celei mântuitoare a lui Hristos. Pentru aceasta şi noi, la atâta vitejie bărbătească a ta privind, strigăm ţie:
Bucură-te, podoaba şi îmbunătăţirea femeilor celor înţelepte;
Bucură-te, veselia cea bună a tuturor creştinilor;
Bucură-te, cea împreună-pătimitoare cu Hristos Dumnezeu, fiind El pe Cruce răstignit;
Bucură-te, că ne-ai arătat nebiruita cale a dragostei pentru El;
Bucură-te, că mare îndrăznire ai luat către Dumnezeu, cu dragoste rugându-te pentru noi;
Bucură-te, podoaba şi lauda femeilor;
Bucură-te, adăpostirea cea tare a creştinilor;
Bucură-te, că decât bărbaţii cei tari mai puternică eşti;
Bucură-te, că decât înţelepţii acestei lumi mai înţeleaptă eşti;
Bucură-te, că cele ascunse ale înţelepciunii Sale ţi-a arătat Dumnezeu;
Bucură-te, că propovăduirea cea adevărată Însuşi Dumnezeu-Cuvântul te-a învăţat;
Bucură-te, că pe Hristos Dumnezeu mai mult decât viaţa ta L-ai iubit;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 6-lea

Cu darul Tău, Hristoase Împărate, cele neputincioase se vindecă şi vasele cele slabe se fac tari. Că mironosiţele femei lângă Crucea Ta cu bărbăţie stau şi darul Crucii fără de frică tuturor îl vestesc; şi iară cete de femei înţelepte, sârguindu-se a se asemăna cetelor îngereşti, cu trezvie de-a pururea strigă Sfintei Treimi: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Căutând a te lumina cu lumina cunoştinţei de Dumnezeu celei adevărate, când ai văzut pe Dumnezeu pe cruce răstignit, minunată Marie, lăcrimând ziceai: „Cum Viaţa acum de voie moarte primeşte?”. Noi dar, ştiind slăvită luminarea ta prin darul Sfântului Duh, strigăm ţie acestea:
Bucură-te, că pe Hristos Cel răstignit din adâncul sufletului L-ai plâns;
Bucură-te, că veselia cea veşnică în lăcaşurile cereşti ai aflat;
Bucură-te, că şi nouă chipul plângerii celei bune ne-ai arătat;
Bucură-te, că tu eşti bucuria noastră cea neîncetată;
Bucură-te, a tuturor necăjiţilor mângâiere nemincinoasă;
Bucură-te, că pe pământ ai pătimit cu Hristos, pentru El;
Bucură-te, că împreună cu Domnul, în ceruri, te proslăveşti întru El;
Bucură-te, a tuturor vrăjmaşilor noştri tare biruitoare;
Bucură-te, în toate necazurile noastre grabnică ajutătoare;
Bucură-te, că tuturor creştinilor aducerea aminte de tine preadulce le este;
Bucură-te, că în toată Biserica lui Hristos numele tău e cinstit;
Bucură-te, mlădiţa cea adevărată a viei lui Hristos;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 7-lea

Voind a cunoaşte puterea cea atotbiruitoare a Crucii, până la sfârşitul pătimirilor lui Hristos ai stat lângă Crucea Mântuitorului, dimpreună cu alte femei, preaslăvită Maria. Iar durerea împreună pătimind cu Maica Domnului, cu nedumerire strigai: „Ce minune străină este aceasta? Cel ce ţine toată făptura a voit a pătimi”. Deci noi, Celui ce de voie pe Cruce S-a înălţat, de-viaţă-purtătoare făcând-o, cu dragoste Îi strigăm: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Minunată femeie te-ai arătat tu, fericită Marie, cu dragostea ta pentru Hristos pe care ai arătat-o cu tânguirile cele amare, căzând către Cel luat de pe Cruce şi cu lacrimi spălând preacinstitele Lui răni. Încă şi lui Iosif cel cu bun chip şi lui Nicodim cel iubitor de dreptate urmând, la mormântul Mântuitorului cu celelalte sfinte femei ai alergat şi, plângând, şi pe cea nevinovată Maica Lui, care nemângâiat plângea, ai mângâiat-o, că sabia cea cumplită sufletul ei pătrunsese. Iar noi, această vrednicie a ta ştiind, cu smerenie strigăm ţie:
Bucură-te, că ai spălat cu lacrimi preacuratele răni ale lui Hristos;
Bucură-te, că împreună ai pătimit cu Maica Lui cea preanevinovată;
Bucură-te, că pe Hristos până la mormânt L-ai petrecut;
Bucură-te, că ai privit cu nedumerire la Viaţa ce Se punea în mormânt;
Bucură-te, a lacrimilor de pocăinţă învăţătoarea noastră cea bună;
Bucură-te, că a ne spăla cu lacrimi întinăciunea păcatelor ne povăţuieşti;
Bucură-te, că ne îndemni ca inimile noastre cele împietrite prin aceleaşi lacrimi să le înmuiem;
Bucură-te, că ne-ai arătat nouă chipul înţelepciunii celei adevărate;
Bucură-te, că ne înveţi să ţinem minte pururea pătimirile lui Hristos;
Bucură-te, slăvită Maria, că dimpreună cu Preanevinovata Fecioară Maria eşti adevărată mijlocitoare pentru noi;
Bucură-te, sluga cea bună a lui Hristos;
Bucură-te, că nu voia oamenilor, ci voia Domnului ai urmat;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 8-lea

De necuprins cu cugetul, de Dumnezeu înţelepţită Maria, ţi s-a părut ţie îngroparea Celui ce dă viaţă tuturor, dar rănită fiind cu dragostea Aceluia, încă de cu noapte ai adus mir la mormântul Lui şi lacrimi ai vărsat în loc de aromate. Pentru aceasta şi petreci acum în lăcaşurile cele bine mirositoare ale raiului, cu cetele îngereşti strigând pururea lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Toată dulceaţa, bucuria şi viaţa ţi-a fost ţie Iisus, Sfântă Maria Magdalena, pentru aceasta, văzând piatra cea grea luată de pe mormânt şi pe El neaflându-L, plângând ai alergat la Simon-Petru şi la celălalt ucenic pe care îl iubea Iisus, cu durere vestindu-le lor că au luat pe Domnul din mormânt şi nu ştii unde L-au pus. Acum, slobodă fiind de suferinţa aceea, veşnic în ceruri cu Hristos te veseleşti, iar noi, pe pământ, nădăjduim ca prin rugăciunile tale să intrăm întru aceeaşi bucurie, cu umilinţă strigând ţie aşa:
Bucură-te, că întunericul nopţii ai biruit cu strălucirea dragostei tale pentru Hristos;
Bucură-te, că la privegherea cea de noapte întru rugăciune a sta ne-ai învăţat;
Bucură-te, că eşti strălucită cu lumină veşnică în cer;
Bucură-te, că Împărăţia Cerurilor cu sărăcia duhovnicească ai cumpărat;
Bucură-te, că după durerea pentru pătimirile lui Hristos deplină mângâiere ai aflat;
Bucură-te, că prin blândeţe ai ajuns moştenitoare a pământului în raiul cel ceresc;
Bucură-te, că flămânzind şi însetând de dreptatea lui Hristos, acum te saturi la cina cea împărătească;
Bucură-te, că mila Stăpânului aflând, ca o milostivă, Îl rogi ca şi pe noi să ne miluiască;
Bucură-te, cea curată cu inima, că acum vezi pe Dumnezeu faţă către faţă;
Bucură-te, că te-ai învrednicit mai înaintea tuturor a vedea Învierea lui Hristos, pacea cea veşnică;
Bucură-te, cea prigonită pentru dreptatea lui Hristos, că a ta este Împărăţia lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai aflat veşnică veselie şi plată multă în ceruri;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 9-lea

Tot soborul îngeresc s-a mirat, Hristoase Împărate, de taina cea mare a slăvitei Învierii Tale; iadul s-a cutremurat, văzând că Te-ai pogorât, Hristoase, în cele mai de jos ale pământului şi ai sfărâmat încuietorile cele veşnice, care îi ţineau pe cei legaţi; iar noi, cu bucuria femeilor mironosiţe dimpreună bucurându-ne, cu veselie strigăm: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Ritorii cei mult vorbitori nu pot de ajuns să spună durerea ta cea mare, slăvită Maria, când şedeai plângând lângă mormânt. Că ce cuvânt ar putea spune durerea sufletului tău, când nu L-ai aflat în groapă pe Domnul, Cel decât viaţa ta mai iubit ţie? În inima ta cea plină de durere nici strălucirea, nici mângâierea îngerilor nu a putut să încapă. Marea ta suferinţă înţelegând-o, cu umilinţă îţi cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, că în groapă te-ai plecat, ca să-L vezi pe Iisus;
Bucură-te, că acum Îl vezi pe tronul slavei şezând;
Bucură-te, că încă fiind pe pământ ai văzut pe vieţuitorii cei luminaţi ai cerului;
Bucură-te, că Învierea lui Hristos cu glas de bucurie ţi-au vestit;
Bucură-te, că împreună cu ei în bucuria cea veşnică eşti;
Bucură-te, că din dragoste mir lui Hristos I-ai adus;
Bucură-te, că la mireasma cea bine mirositoare a mirului lui Hristos cu dulceaţă ai alergat;
Bucură-te, că de amărăciunea dulceţilor lumii celei păcătoase te-ai lepădat;
Bucură-te, că ai iubit dulceaţa lui Iisus cea cerească;
Bucură-te, vlăstar bine crescut al grădinii lui Iisus;
Bucură-te, viţă bine roditoare a viei lui Dumnezeu;
Bucură-te, că te-ai arătat lăcaş împodobit al Sfântului Duh;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 10-lea

Vrând să miluieşti lumea, în mormânt Te-ai pogorât, Cel ce eşti fără de moarte, puterea iadului ai sfărâmat şi ai înviat, ca un biruitor, Hristoase Dumnezeule, zicând femeilor mironosiţe: „Bucuraţi-vă!”. Cu acestea şi noi cântare de bucurie acum Îţi aducem, zicând: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Decât zidul de piatră mai tare a fost dragostea ta pentru Hristos, Cel ce te-a iubit pe tine, slăvită mironosiţă Maria Magdalena. Pentru aceasta, când Cel ce este Viaţa noastră S-a sculat din mormânt, tu L-ai văzut cea dintâi şi, gândind că este grădinarul, ai uitat a firii neputinţă zicând către El: „Dacă Tu L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus şi eu Îl voi ridica”. Dar preadulcele glas ţi-a arătat pe Învăţătorul, iar pe noi ne-a învăţat să-ţi zicem aşa:
Bucură-te, că pe Grădinarul Ceresc înviat din mormânt cea dintâi L-ai văzut;
Bucură-te, că în grădina Sa cea din ceruri te-ai sălăşluit;
Bucură-te, că acum cu strugurii darului lui Dumnezeu în veci te hrăneşti;
Bucură-te, că pururi cu vinul dulceţurilor raiului te veseleşti;
Bucură-te, că dragostea ta pentru Dumnezeu firea a biruit;
Bucură-te, că prin ea şi pe noi râvna spre Dumnezeu ne-ai învăţat;
Bucură-te, că din gura lui Hristos vestea Învierii mai întâi tu ai primit;
Bucură-te, că Apostolilor graiurile cele de bucurie tu mai întâi le-ai vestit;
Bucură-te, că bucuria cea veşnică în cer ai aflat;
Bucură-te, că şi pe noi la aceeaşi bucurie prin tine ne chemi;
Bucură-te, că pentru aceasta totdeauna la Dumnezeu mijloceşti;
Bucură-te, că Aceluia rugăciuni fierbinţi aduci pentru noi;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 11-lea

Nici un cuvânt nu este de ajuns spre a lăuda după vrednicie bucuria cea dumnezeiască a Învierii lui Hristos, pe care tu, preaslăvită Maria, cu alte femei o ai vestit Apostolilor întru această numită şi sfântă zi, al praznicelor praznic şi sărbătoare a sărbătorilor. Pentru aceasta, Hristoase Împărate, înaintea măririi milelor Tale celor negrăite ce au fost spre noi închinându-ne cu smerenie şi cu dragoste, strigăm Ţie: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Stea preastrălucitoare te-ai arătat lumii celei păcătoase, Maria Magdalena, când, după preaslăvita Înălţare a Mântuitorului, umblând prin oraşe şi sate şi cuvântul Evangheliei pretutindeni vestind, pe mulţi ai plecat sub jugul cel bun al lui Hristos. Şi ajungând până la Roma cea veche, bărbăteşte ai stat înaintea cezarului Tiberiu şi prin chipul oului roşu şi cu înţelepte cuvinte i-ai lămurit puterea purtătoare-de-viaţă a lui Hristos, iar pe necugetatul Pilat şi pe arhiereul cel fără de Dumnezeu i-ai înfruntat, ca nelegiuitele lor fapte să primească cele vrednice. De aşa nevoinţă a mărturisirii tale minunându-ne, cu bucurie strigăm ţie:
Bucură-te, a învăţăturii lui Hristos slăvită binevestitoare;
Bucură-te, a întunericului păgânesc luminată izgonitoare;
Bucură-te, că pe mulţi de legăturile păcatelor ai dezlegat;
Bucură-te, că înţelepciunea lui Hristos pe toţi ai învăţat;
Bucură-te, că pe mulţi dintru întunericul necunoştinţei la lumina cea minunată a lui Hristos ai adus;
Bucură-te, că în dreptatea lui Hristos a sta cu tărie ne-ai arătat;
Bucură-te, că mântuirea sufletelor păcătoşilor mai mult decât viaţa ta ai iubit;
Bucură-te, că poruncile lui Hristos bine le-ai înţeles;
Bucură-te, că acelora drept le-ai urmat;
Bucură-te, că întunericul păgânătăţii cu îndrăznire l-ai înfruntat;
Bucură-te, că de mânia cezarului nu te-ai înspăimântat;
Bucură-te, că aceluia răutatea şi viclenia vrăjmaşilor lui Hristos i-ai dovedit;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 12-lea

Cu îndestulare plină fiind de darul lui Dumnezeu, slăvită Maria, mulţime de suflete ai adus la Hristos, iar după aceea ai venit la Efes, unde cu dragoste apostolească dimpreună cu Apostolul dragostei mântuirii oamenilor slujind, întru fericita adormire către Domnul te-ai mutat, cântându-I împreună cu mulţimea cântăreţilor cereşti: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cântând viaţa ta cea vrednică de laudă de pe pământ şi slava ta cea din cer, cu bucurie slăvim, cântăm şi mărim pe Împăratul Ceresc cel minunat întru sfinţii Săi, că nu numai tu, Sfântă Maria Magdalena, cu darul Aceluia dănţuieşti acum în lăcaşurile drepţilor, ci şi pe noi pe pământ ne veseleşti, lăsându-ne mirul cel de mult preţ al moaştelor tale, pe care Leon, împăratul cel înţelept, din Efes în cetatea lui Constantin a poruncit a le aduce. Pe acelea şi noi, ca pe cele ce izvorăsc dar neîmpuţinat tuturor celor ce aleargă cu credinţă şi cu dragoste sărutându-le, cu umilinţă îţi cântăm ţie acestea:
Bucură-te, că pe pământ ardeai de dragostea pentru Hristos;
Bucură-te, că în cer în sălaşurile Tatălui Său te-ai sălăşluit;
Bucură-te, apărare tare a credincioşilor;
Bucură-te, mirul cel cu bun miros, care Biserica o bineînmiresmezi;
Bucură-te, cădelniţă de aur ce pururea aduci lui Dumnezeu tămâia rugăciunii pentru noi;
Bucură-te, izvorul vindecărilor cel nesecat;
Bucură-te, comoara darului lui Dumnezeu cea necheltuită;
Bucură-te, adevărată părtaşă cu cetele îngereşti;
Bucură-te, slăvită vieţuitoare în cămările cereşti;
Bucură-te, că plata ta multă este în ceruri;
Bucură-te, că bucuria ta este veşnică în lăcaşurile sfinţilor;
Bucură-te, că tu totdeauna mijloceşti ca şi nouă să ni se dea bucuria darului şi slava;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul al 13-lea

O, preaminunată şi de mirare podoabă a femeilor şi tuturor creştinilor laudă şi bucurie, care întocmai cu Apostolii te-ai arătat, slăvită Mironosiţă Maria Magdalena, primind rugăciunea noastră cea de acum, dintru toate nevoile şi durerile sufleteşti şi trupeşti şi de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi ce vin asupra noastră pe noi ne izbăveşte şi către Împărăţia Cerurilor cu mijlocirea ta îndreptează-ne pe noi, cei ce cu umilinţă şi cu dragoste cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Făcătorul îngerilor şi Domnul puterilor…, Condacul 1: Lui Hristos al tău, pe Care duhovniceşte L-ai iubit…,

Icosul 1

Făcătorul îngerilor şi Domnul puterilor mai înainte cunoscând voinţa ta cea bună, Sfântă Mironosiţă, te-a ales din cetatea Magdalei, din laţurile diavoleşti slobozindu-te; pentru aceasta te-ai arătat credincioasă slujitoare a Domnului, sârguindu-te a-L preaslăvi pe El cu viaţa şi cu osteneala. Iar noi, minunându-ne de aşa purtare de grijă a lui Dumnezeu pentru tine, întru umilinţa inimilor strigăm către tine:
Bucură-te, cea chemată de Fiul lui Dumnezeu dintru întunericul diavolesc la minunată lumina Sa;
Bucură-te, că în curăţie cu trupul şi cu duhul până la sfârşit ai petrecut cu darul Lui;
Bucură-te, că prin curăţia inimii, sărăcia cu duhul până la sfârşit o ai păzit;
Bucură-te, că înaintea tuturor te-ai învrednicit a vedea pe Hristos Cel înviat;
Bucură-te, că puterea vrăjmaşului bine ai biruit;
Bucură-te, că ai strălucit cu credinţa cea tare şi cu dragostea cea caldă către Hristos Dumnezeu;
Bucură-te, că L-ai iubit şi L-ai propovăduit pe Mântuitorul Hristos cu toată inima ta;
Bucură-te, că până şi la moarte Aceluia drept ai slujit;
Bucură-te, că prin dar cu sufletul te-ai înnoit;
Bucură-te, că Evanghelia ai propovăduit şi întru vistieria inimii tale o ai încăput;
Bucură-te, că Învierea Domnului apostolilor ai vestit;
Bucură-te, că şi a vorbi cu îngerii te-ai învrednicit;
Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

Condacul 1

Lui Hristos al tău, pe Care duhovniceşte L-ai iubit, I-ai urmat, cea pregătită de Domnul spre propovăduire, Sfântă Maria Magdalena; pentru aceasta cu dragoste te lăudăm în cântări şi te rugăm pe tine, ca ceea ce ai mare îndrăzneală către Domnul, din toate nevoile cu rugăciunile tale să ne izbăveşti, ca pururea bucurându-ne să strigăm ţie: Bucură-te, Sfântă Maria Magdalena, care cu credinţă apostolească L-ai propovăduit pe Preadulcele Iisus!

şi aceste rugăciuni:

Rugăciunea întâi către Sfânta Mironosiţă, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena

O, Sfântă şi prealăudată Mironosiţă, cea întocmai cu Apostolii, ucenică a lui Hristos, Maria Magdalena! Către tine, adevărată şi puternică mijlocitoare pentru noi la Dumnezeu, acum noi, păcătoşii şi nevrednicii, cu osârdie alergăm şi cu inima înfrântă ne rugăm. Tu, care în viaţa ta de înfricoşătoare curse diavoleşti ai fost ispitită, dar cu darul lui Dumnezeu de acelea ai scăpat, şi pe noi din mrejele vrăjmaşului cu rugăciunile tale ne izbăveşte, ca totdeauna în toată viaţa noastră cu lucrul, cu cuvântul, cu gândul şi cu cugetele cele tainice ale inimilor noastre să slujim cu dragoste Unuia Sfântului Stăpân şi Dumnezeu, precum ne-am făgăduit Lui. Tu mai mult decât toate bunătăţile pământeşti pe Preadulcele Domn Iisus ai iubit şi Aceluia în toată viaţa ta bine ai urmat, hrănind cu darul şi cu dumnezeiasca Lui învăţătură nu numai sufletul tău, ci şi mulţime de oameni de la întunericul păgânătăţii la lumina lui Hristos cea minunată aducând. Aceasta ştiind, te rugăm pe tine, cere nouă de la Hristos Dumnezeu darul cel luminător şi sfinţitor, ca fiind umbriţi cu acela să sporim în credinţă şi în vieţuire curată, în lupta dragostei şi a lepădării de sine, ca fără lenevire să ne silim a sluji aproapelui nostru întru nevoile lui cele duhovniceşti şi trupeşti, ţinând minte pilda iubirii tale de oameni.

Tu, Sfântă Maria Magdalena, ceea ce vitejeşte cu darul lui Dumnezeu ai petrecut viaţa ta pe pământ şi cu pace te-ai dus în lăcaşurile cereşti, roagă pe Hristos Dumnezeu Mântuitorul ca prin rugăciunile tale să ne învrednicească şi pe noi fără de împiedicare să săvârşim călătoria noastră întru această vale a plângerii şi în pace şi întru pocăinţă să ne sfârşim viaţa, întru sfinţenie pe pământ vieţuind, de veşnica şi fericita viaţă în ceruri să ne învrednicim, şi acolo cu tine şi cu toţi sfinţii dimpreună totdeauna să lăudăm Treimea cea nedespărţită, să cântăm dumnezeirea Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a doua către Sfânta Mironosiţă, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena

O, Sfântă Mironosiţă, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena, tu, cu căldura dragostei tale pentru Hristos Dumnezeu, ai călcat sub picioare măiestriile cele rele ale vrăjmaşului şi L-ai aflat pe Hristos, Mărgăritarul cel fără de preţ, şi ai dobândit Împărăţia Cerurilor. Pentru aceasta cădem către tine şi cu suflet umilit şi cu inima înfrântă strigăm ţie noi, nevrednicii: Caută dintru înălţimea cerului spre noi, cei ce suntem în luptă cu ispitele păcatelor; vezi cu cât de multe păcate şi nevoi vrăjmaşul în toată ziua ne împiedică, căutând pieirea noastră. Slăvită şi întru tot lăudată ucenică a lui Hristos Maria Magdalena, roagă-L pe Cel iubit de tine, Cel ce şi El pe tine te-a iubit, pe Hristos Dumnezeu, ca să ne dăruiască lăsarea greşelilor noastre celor multe, să ne întărească cu darul Său, cu trezvie şi vitejeşte să umblăm pe calea sfintelor Lui porunci şi să ne facă pe noi lăcaş binemirositor al Sfântului Duh, ca aşa, în pace, neruşinaţi să sfârşim viaţa noastră cea cu multe osteneli pe pământ şi să ne sălăşluim în lăcaşurile raiului ceresc cele luminate şi fericite, unde cu toţi sfinţii totdeauna cu bucurie preamăreşti Treimea cea de o fiinţă, pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh. Amin.

Şi se face otpustul.

VIDEO !TECUCI ! LA 30 MAI 2026, HRAMUL SFINTEI TROIȚE A MAICII DOMNULUI - POTIRUL NESECAT ȘI A SFINȚILOR ARHANGHELI ȘI VOIEVOZI MIHAIL ȘI GAVRIIL!

      





                                Dragii mei, 
Asa cum deja ne-am obisnuit, in fiecare an, în Sâmbata Moșilor de vară,la dorinta MAICII DOMNULUI ,ne adunam sub Sfântul Acoperământ al Prea Sfintei Nascatoarei de Dumnezeu si sub Aripile ocrotitoare ale Sfintilor Voievozi MIHAIL si GAVRIIL, în Tecuci,Judetul Galati ,la SFANTA TROITA  Facatoare de Minuni a MAICII DOMNULUI -POTIRUL NESECAT si a Sfintilor Arhangheli Mihaail si Gavriil.
Sfânta Troită dragilor, a fost ridicata cu ajutorul vostru,al cititorilor,intre anii 2020-2021, la PORUNCA Maicii Lui DUMNEZEU si va multumesc din inima dragilor.
Maicuta Domnului m-a îndrumat pas cu pas, cum sa-I fie ridicată aceasta Sfână Troită Facatoare de Minuni, cum s-o împodobim si ce Hram v-a purta Sfânta Troita,adica,Hramul POTIRUL NESECAT al MAICII DOMNULUI si al SFINTILOR ARHANGHELI MIHAIL si GAVRIIL.
Daca in anul 2021 a avut loc o primă Sfintire , Maicuta Domnului a dorit ca SFANTA TROITA a Sa,sa fie sfintită încă de două ori,ca sa fie trei sfintiri în numele Prea Sfintei Treimi.
Anul 2022 trecuse fara incă o sfintire,dar in 2023 Maica Lui Dumnezeu mi-a grait și mi-a spus că ,trebuie sa mai aiba loc inca două sfintiri.
Iar în 2023, în 2024 în Sâmbata Mosilor de Vara,Sfanta Troita a mai fost sfintitta de câte un Sobor de Preoti,deci,de incă două ori ,si astfel, Dorința Maicii Domnului s-a împlinit. 
Tot in 2024, Maicuta Domnului  mi-a grait așa :
"Hramul SFINTEI TROITE sa fie sarbatorit in fiecare an,numai în Sâmbăta Moșilor de Vara."
Iar eu m-am supus Voii si Dorinței Maicii Domnului,iar in 2025 a fost savârsită prima Slujbă a Hramului Sfintei Troite ,în Sâmbata Mosilor de Vara din 7 iunie 2025.
Anul acesta 2026, Sâmbăta Mosilor de Vară este în ziua de 30 Mai.
Așadar dragii mei, vă asteptam cu multa dragoste sufleteasca in ziua de 30 Mai-Sâmbăta Mosilor de Vară,în Tecuci,Judetul Galati, unde nevom hrani inima si sufletul cu Slujba sfântă a Hramului,Slujbă săvârsită de un Sobor de Preoti.
După Slujba sfânta, vom intra cu totii in curtea casei mele(a casei Lui Dumnezeu si a Maicii Domnului ),unde, vom sta la masă împreuna cu Soborul de Preoti.
Vom gusta din bucatele alese si sfintite, pregatite in casa atât de mine ,cât si de ajutoarele mele de suflet.
PREOTII prezenti, vor citi in fața SFINTEI TROITE Pomelnicele pentru cei vii,iar la masă,vor citi Pomelnicele pentru cei Adormiti, că doar, e Pomenirea mortilor,este Sâmbata Mosilor de Vară.
Pentru ca toate sa fie pregatite cu dragoste si cu multa Credinta si iubire sufleteasaca, pentru ca MAICUTA DOMNULUI si SFINTII ARHANGHELI MIHAIL si GAVRIIL  sa se bucure atât in Cer cât si pe pămant,avem nevoie de ajutorul voastru de suflet, pentru a putea cumpara toate cele de trebuinta la sfantul Hram al Sfintei Troite.
Ca intotdeauna, atunci cand doriti sa aduceti o mică Jertfa de suflet, pentru MAICUȚA DOMNULUI si pentru SFINTII VOIEVOZI MIHAIL si GAVRIIL ,ma puteti suna dragii mei la cele doua numere de telefon, la care raspund doar eu personal, si nimeni altcineva, ca sa fiti convinsi de faptul că, DARUL vostru divin,ajunge la mine si nu in conturi false,deschise de escroci in numele meu.
Iata dragii mei, si cele doua numere de telefon:
0747226236 si 0726183450 !
Acesta este dragii mei,si singurul Cont bancar in care puteti ajuta la HRAMUL SFINTEI TROITE a MAICII DOMNULUI -POTIRUL NESECAT:

RAIFFEISEN BANK  -  Maria Ghiorghiu ,

 Cod IBAN:

 RO71 RZBR 0000 0600 1504 7307.       
Dragii mei, aici,mai jos,veti gasi toate Evenimentele divine, asa cum s-au petrecut pe fiecare an in parte.
2021- Sfințirea Troitei Facatoare de Minuni,a Maicii Domnului -Potirul Nesecat si a Sfinților Voievozi si Arhangheli Mihail si Gavriil!
.
 2023- Sfințirea Troitei Facatoare de Minuni,a Maicii Domnului -Potirul Nesecat si a Sfinților Voievozi si Arhangheli Mihail si Gavriil!

                                
.

 2024- Sfințirea Troitei Facatoare de Minuni,a Maicii Domnului -Potirul Nesecat si a Sfinților Voievozi si Arhangheli Mihail si Gavriil!
                                        
.
 2025- Hramul Sfintei Troite Facatoare de Minuni,a Maicii Domnului -Potirul Nesecat si a Sfinților Voievozi si Arhangheli Mihail si Gavriil!
                                       
.
Urmeaza 30 Mai 2026,ora 12 !
Prieteni dragi, imi doresc din toata inima,ca anul acesta 2026,sa fim atat de multi, cat am fost in cei 4 ani de pana acum.
Nu uitati dragilor, puneti-va o dorinta in inima si-n suflet, si o lasati aici,in SFANTA TROITA la SFANTA ICOANA a MAICII DOMNULUI -POTIRUL NESECAT in ziua de 30 Mai 2026, si veti vedea ca Rugaciunea voastra,dorinta voastra se va implini daca veti păși in SFÂNTA TROITĂ a MAICII DOMNULUI -POTIRUL NESECAT si a SFINTILOR VOIEVOZI MIHAAIL si GAVRIIL din TECUCI,judetul GALATI.
Vă voi astepta cu inima si cu bratele deschise si vă voi îmbrățisa cu dragoste si cu multa bucurie, pe fiecare in parte dintre voi.
                                                      Cu dragoste si cu recunostinta,Maria

PREDICA PĂRINTELUI CLEOPA ,DIN DUMINICA A TREIA DUPĂ PAŞTI !

 

                             Predica Părintelui Cleopa,

                     din Duminica a treia după PAŞTI !
                                                        Image result for parintele cleopa
         

De va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat (Matei 6, 22)

Iubiti credinciosi,

Auzim pe Mintuitorul zicind: Daca lumina care este in tine este intuneric, dar intunericul cu cit mai mult? (Matei 6, 23). Sa intelegem ca aceasta lumina este mintea noastra, caci dupa multi Sfinti Parinti mintea este ochiul sufletului. Cind mintea noastra se va intuneca de pacate, atunci toata asezarea si simturile trupului vor fi intunecate. Caci daca mintea noastra, pe care ne-a dat-o Dumnezeu spre luminare si povatuire la toata fapta buna, va fi intunecata de cele rele, atunci cu cit mai intunecate vor fi poftele trupului nostru, care pururea si prea lesne se pleaca la pacate.
Cind cirmaciul corabiei sau al unui mijloc de calatorie se imbata si se intuneca la minte, atunci cei ce sint in corabie, in avion sau in orice masina cu care calatorim sint in primejdie de moarte. Tot asa cind mintea noastra este intunecata de pacate si de pofte, sufletul nostru este pururea in primejdie sa moara prin pacat. Daca ochiul sufletului nostru, adica mintea va fi curata si fara rautate, atunci si asezarile si lucrarile trupului si ale sufletului nostru vor fi luminate si bine placute lui Dumnezeu. De aceea sfintii au avut mare grija sa fie treji si veghetori cu mintea in toata vremea, pazind-o curata de pacate si de rautate.
Dar nu numai ei se sileau sa aiba aceasta lucrare, adica paza mintii, ci si pe noi ne invatau amanuntit aceasta lucrare. Iata ce zice sfintul Isihie Sinaitul: "Paza mintii este calea a toata virtutea si porunca lui Dumnezeu" (Filocalia IV, 1947, p. 42). Auzim si pe Cuviosul Pimen Egipteanul, zicind: "Nu avem nevoie de nimic, numai de minte treaza" (Patericul egiptean, 1930, p. 186). Avva Agaton a fost intrebat: "Ce este mai mare, osteneala trupeasca, sau pazirea cea dinauntru?", si a zis batrinul: "Asemenea este omul ca un pom, osteneala trupeasca este frunza, iar paza celor dinauntru este rodul" (Ibidem, p. 27).
Paza mintii este de mai multe feluri. Intii trebuie sa ne pazim mintea de inchipuri patimase. Al doilea, sa ne pazim mintea de orice gind pacatos. Al treilea, sa chemam neincetat numele Domnului nostru Iisus Hristos in ajutor. Al patrulea, sa ne aducem aminte neincetat de moarte, spre a nu gresi inaintea lui Dumnezeu (Filocalia IV, op. cit. p. 45). Nimeni nu-si poate pazi mintea de ginduri rele si de inchipuiri patimase de nu va avea pururea in mintea sa rugaciunea neincetata. Despre aceasta zice Sfintul Isihie Sinaitul: "Paza mintii si rugaciunea se sustin una pe alta. Caci paza mintii vine din rugaciunea neincetata, iar rugaciunea, din paza mintii si din atentia cea mare".
Toti sfintii si dumnezeiestii Parinti se sileau pururea la pazirea mintii, caci stiau ca fara aceasta sfinta lucrare nimic nu poate spori omul pe calea poruncilor lui Dumnezeu. De aceea, iubitii mei frati, se cade noua a ne pazi mintea de ginduri si imaginatii rele, aducindu-ne aminte de Mintuitorul nostru Iisus Hristos care zice: Privegheati in toata vremea, rugindu-va (Luca 21, 36). Si iarasi: Privegheati, caci nu stiti ziua, nici ceasul cind vine Fiul Omului (Matei 25, 13). La fel Sfintul Apostol Petru ne indeamna la trezvie si la paza mintii, zicind: Fiti treji, privegheati. Potrivnicul vostru, diavolul, umbla racnind ca un leu, cautind pe cine sa inghita (I Petru 5, 8).
Sa trecem cu cuvintul si la alta invatatura despre care am amintit la inceputul predicii noastre, ce se cuprinde in Sfinta Evanghelie de azi. Este vorba de pronia sau, cum ii mai zicem noi, purtarea de grija a lui Dumnezeu pentru intreaga lume. Ati auzit pe Mintuitorul vorbind in Sfinta Evanghelie de azi: Nu va ingrijiti pentru viata voastra ce veti minca, nici pentru trupul vostru cu ce veti imbraca (Matei 6, 25). Apoi, ca sa ne arate bunatatea Sa negraita si purtarea Sa de grija fata de noi si de toate fapturile Sale, ne trimite cu mintea la pasarile cerului, zicind: Cautati la pasarile cerului, ca nu seamana nici nu secera, nici nu aduna in jitnite si Tatal vostru Cel ceresc le hraneste (Matei, 6, 26).
Ca sa va puteti da seama cit de mare este purtarea de grija a lui Dumnezeu pentru pasarile cerului care sint atit de neinsemnate fata de om, voi folosi un exemplu de la Sfintul Vasile cel mare, despre o pasare de mare ce se cheama alcion. Pentru aceasta pasare Dumnezeu tine marea in liniste paisprezece zile pentru a nu-i strica cuibul facut in nisipul marii si a ineca puisorii acestei pasari minunate.
Iata istorisirea Sfintului Vasile: "Aceasta pasare, alcionul, are obiceiul a-si scoate puii la marginea marii. Ea isi pune ouale in nisip linga apa marii si le cloceste pe la mijlocul iernii, cind se pornesc pe mare vinturi si furtuni care cu pornire mare izbesc valurile sale de maluri. Dar toate valurile si furtunile se potolesc si se alina, cind alcionul sade pe oua in cele sapte zile, dupa care ies puisorii din gaoace. Fiindca si de hrana au trebuinta, Datatorul Cel Mare, Dumnezeu, a mai daruit acestei pasari, inca sapte zile pentru cresterea puilor sai. In sapte zile puii acestei pasari pot zbura spre a scapa de apele marii. Aceste lucruri le stiu corabierii de prin aceste locuri si numesc aceste zile "zilele alcionului".
Corabierii cu corabiile incarcate de marfuri, asteapta sa vina zilele alcionului, spre a porni in largul marii. Ei stiu ca atunci Dumnezeu tine marea in loc, sa nu se tulbure pentru ouale si puisorii alcionului".
Apoi zice marele Vasile: "Aceasta ti-am pus inainte ca o lege, omule, despre purtarea de grija a lui Dumnezeu catre cele necuvintatoare, spre indemnare, ca sa ceri de la Dumnezeu cele spre mintuirea ta, caci daca pentru o pasare este atita purtare de grija, apoi ce nu s-ar fi facut pentru tine, pe care te-a facut dupa chipul lui Dumnezeu" (Sfintul Vasile cel mare, Omilii la Hexaimeron, Bucuresti, 1986. p. 164).
Sa vedem si purtarea de grija la ariciul de mare. Acesta este o vietate prea mica si nevrednica de bagat in seama. De multe ori se face invatator corabierilor, aratindu-le cind are sa se tulbure marea si cind au sa vina furtuni mari si primejdioase pentru corabii. Aricii cunoscind mai inainte tulburarea marii de furtuni, se vira sub o lespede mica, de care se prind cu piciorusele lor stind in vremea furtunilor. Cind valurile mari ii clatina ei se tin de greutatea lespedei si astfel scapa de a fi aruncati de valuri. Cind vad acest semn, corabierii cunosc din timp pornirea furtunii mari care are sa fie. Si nu pleaca cu corabiile in largul marii, pentru a nu se primejdui. Nici un astrolog, nici un meteorolog nu stie asa de bine despre tulburarile pamintului si ale vazduhului, schimbarea vremii, ca ariciul de mare, caci pe el nici filozofii, nici astronomii si nici meteorologii nu l-au invatat aceasta, ci Domnul marii si al vinturilor. In aceasta vietate mica, a pus urma intelepciunii Sale celei mari si negraite.
Acestea aratindu-le dumnezeiescul ierarh Vasile cel Mare, zice;  "Nimic nu este lipsit de purtarea de grija a lui Dumnezeu, nimic nu este trecut cu vederea de El. Toate le priveste cu luare aminte ochiul cel neadormit al Lui. Linga toti este de fata cu mare indestulare, daruind fiecaruia mintuirea. Daca n-a lasat Dumnezeu pe ariciul de mare afara de cercetarea Sa, pe ale tale nu le va cerceta? (Ibidem, p. 164). Inca si ariciul de uscat este mare filosof si meteorolog, fiindca din doua rasuflari isi face vizuina. Cind sufla crivatul de miazanoapte el astupa gaura din partea aceea, din care simte ca vine crivatul. Cind are sa se  schimbe vremea si are sa vina austrul, vintul de miazazi, se muta la rasuflatoarea dinspre miazanoapte. Prin aceasta ne arata noua oamenilor tainuit, nu numai ca prin toate trece si strabate purtarea de grija a Aceluia ce ne-a zidit, ci si faptul ca in cele necuvintatoare este orecare simtire a lucrului, ce are sa se faca mai pe urma in vremea viitoare. Stim ca cele necuvintatoare au stiinta de mai inainte de la Dumnezeu, referitoare la schimbarea ce are sa fie in aer, pricepere care ma covirseste" (Ibidem, p. 173).
Inca vedem purtarea de grija a lui Dumnezeu, nu numai asupra oamenilor ci si a altor vietuitoare de pe pamint. Caci ursul cind este greu ranit de alte fiare, are stiinta sa se vindece singur cu floarea ce se cheama luminarica. Iar vulpea cind este ranita are pricepere si stie sa se vindece cu lacrima de rasina a molidului. Si la furnica pronia lui Dumnezeu se vede in chip luminat caci i-a dat ei pricepere Preainduratul Dumnezeu ca vara sa-si gateasca si sa-si adune hrana peste iarna, mai inainte de a veni peste ea asprimea iernii. Ca fara lenevire isi cheltuieste vremea si cu mare sirguinta se intinde la lucru, pina  ce hrana cea indestulata pentru iarna ajunge in camari si asezata cu multa sirguinta si pricepere rara acolo, ca multa vreme sa nu se strice. Ca taie si spinteca cu ale ei unghii partea cea din mijloc a roadelor ca nu incoltind, netrebnice sa-i fie spre hrana. Dupa ce le-a scos partea incoltitoare, le usuca daca simte ca se umezesc si nu le scoate afara pe acestea in fiecare vreme, ci numai cind vremea este buna si seceta, ca sa nu le umezeasca. Intr-adevar, nu vei putea sa vezi nor sau ploaie curgind cind furnicile scot afara griul sa-l usuce.
Acest cuvint va ajunge spre a spune minunile Prea Vesnicului Ziditor, care se vad in zidirile Sale si purtarea Lui de grija spre toate cele mici si cele mari din zidirea Sa. Acestea intelegindu-le sa zicem si noi cu proorocul: Cit s-au marit lucrurile Tale, Doamne. Toate intru intelepciune le-ai facut (Psalm 103, 25) (Ibidem, p. 173-174). Deci sa intelegem ca pronia lui Dumnezeu este ingrijirea neintrerupta a Lui fata de toate fapturile Sale. Si precum aerul inveleste lucrurile din el si apa acopere lucrurile care sint in ea, asa pronia cea prea buna si sfinta a Induratului si Atotputernicului Dumnezeu pe toate le cuprinde si le ingrijeste, ca un adevarat parinte si purtator de grija a toate (II Regi 16, 9; Psalm 32, 13-15; 113, 10). De aceea, aratind dumnezeiasca Scriptura purtarea de grija cea vesnica a lui Dumnezeu asupra lumii, zice: "In toate zilele pamintului semanatul si secerisul, frigul si caldura, vara si iarna, ziua si noaptea, nu vor mai inceta" (Facere 8, 21).
Despre puterea si purtarea de grija a lui Dumnezeu fata de toate lucrurile Sale vedem si din cele vorbite de El catre Iov: Incinge ca un barbat mijlocul tau si Eu te voi intreba, iar tu sa-Mi raspunzi. Unde ai fost cind am intemeiat pamintul? Spune-mi de ai cunostinta? Cine a pus masurile lui de stii, sau cine este cel ce a pus funie de masurat peste dinsul? Pe ce s-au intarit stilpii lui si cine este acela ce a pus peste dinsul piatra cea din marginea unghiului? Cind s-au facut stelele, laudatu-M-au cu glas mare toti ingerii Mei. Am ocolit marea cu ingradituri cind se revarsa afara si cind iesea din pintecele maicii ei si am pus imbracamintea ei nor si am infasurat-o pe ea cu negura si am pus ei hotar inconjurind-o cu incuietori si porti si i-am zis: Pina aici sa vii si sa nu treci mai departe, ci intru tine sa se sfarime trufia valurilor tale. Oare in zilele tale am tocmit lumina cea de dimineata si luceafarul si-a vazut rindul sau? Apucatu-te-ai de aripile pamintului ca sa scuturi pe cei necredinciosi de pe dinsul. Oare tu ai luat din pamint lut si l-ai facut vietuitor si l-ai pus pe el, ca sa poata cuvinta pe pamint? Oare tu ai luat de la cei necredinciosi lumina si bratul mindrilor tu l-ai sfarimat? Oare venit-ai la izvoarele marilor si umbrele adincului le-ai umblat?
Deschisu-ti-au tie de frica portile mortii si portarii iadului vazindu-te pe tine s-au inspaimintat? Ai aflat si latimea cea de sub cer? Spune-mi dar cum este si cit este? In ce pamint locuieste lumina si intunericul ce loc are? De ma voi duce la hotarele lor, stii cararile lor? Stii cind aveai sa te nasti si cit de mult este numarul anilor tai? Ai venit la visteriile zapezii si visteriile grindinei le-ai vazut? Oare tu porti grija de ceasul vrajmasului sau de ziua razboiului si a bataii? De unde iese bruma si de unde se risipeste austrul sub cer si cine a gatit ploi iuti, curgeri de ape si calea fulgerului si a tunetului, ca sa ploaie pe pamint unde nu este barbat si in pustie unde nu este om (Iov 38, 3-26).
Am insemnat aici putine din cartea dumnezeiescului Iov caruia  Preainduratul si Atotputernicul Dumnezeu a binevoit a-i arata multe despre minunile cele preamari si despre purtarea Sa de grija fata de toate zidirile Sale.
Din toate acestea intelegem ca intreaga creatie, cerul si pamintul, ingerii si oamenii se afla in purtarea de grija a lui Dumnezeu, Cel ce ne-a zidit si are mila de toata faptura.
Iubiti credinciosi,
Concluzia Evangheliei de astazi este cuprinsa intr-o singura fraza: Cautati mai intii Imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate acestea se vor adauga voua (Matei 6, 33). Zadarnic ne ostenim zi si noapte pentru cele trecatoare. In zadar alergam fara rost dupa lucruri nefolositoare care pier odata cu noi. Ba uneori nici somn nu avem, nici sfintele sarbatori nu le mai tinem, nici la biserica nu gasim timp sa mergem, nici acasa nu ne rugam, nici carti sfinte nu citim, nici pe cei bolnavi nu-i cercetam, nici de moartea cea grabnica si de judecata lui Dumnezeu nu ne mai aducem aminte. Toti dorim cit mai multe. Toti visam averi, cinste, sanatate si viata fericita. Dar de faptele crestinesti, de rugaciune, de iertare, de pocainta si de Dumnezeu aproape toti uitam.
De aceea este in lume atita suferinta si sint atitea boli si certuri in familie, pentru ca am uitat de Dumnezeu. Am uitat de poruncile Lui, de dragostea Lui, de Biserica Lui, de mintuitoarele invataturi ale Sfintei Evanghelii, punind nadejdea numai in miinile, in mintea si in mindria noastra. Poate de aceea multi crestini nu au adevarata pace si multumire sufleteasca.
Sa ne intoarcem din nou la Dumnezeu, la rugaciune, la lucrarea faptelor bune. Dumnezeu ne asteapta. Sa nu ne mai mindrim cu mintea noastra, sa nu ne punem nadejdea in miinile noastre, nici in viata aceasta trecatoare. Ci numai in Dumnezeu sa credem, in El sa nadajduim, Lui numai sa I ne inchinam, la Biserica lui Hristos sa mergem cit mai des si prin pocainta si viata crestineasca sa lucram ogorul mintuirii noastre.
In toate cele bune sa fim intii. Si la lucrul miinilor si la biserica  si la milostenie si la post si la rugaciune. Cu miinile sa lucram, dar cu mintea sa ne rugam. Cu picioarele sa calatorim pe calea vietii, dar cu limba sa laudam pe Dumnezeu si sa dam sfaturi duhovnicesti. Sa crestem copiii in frica de Dumnezeu, sa traim in pace cu iubitorii de pace, iar de cei rai, razvratitori, eretici si robiti de patimi sa ne ferim, ca sa nu cadem in cursele lor. Sa nu ne biruim nici de mindria hainelor, nici de laudele sau ocara oamenilor, nici de betie sau cumplita desfrinare sau de multimea grijilor pamintesti care stapinesc astazi toata lumea.
De vom face asa, vom duce aici viata linistita, vom avea timp mai mult de rugaciune, si vom fi fericiti si pe pamint si in cer. Atunci vom putea cinta impreuna cu proorocul David: Bogatii au saracit si au flaminzit, iar cei ce-L cauta pe Domnul nu se vor lipsi de tot binele (Psalm 33, 10). Amin.

APOSTOLUL SI SFÂNTA EVANGHELIE , DIN DUMINICA A TREIA DUPĂ PASTI !


Duminica Mironositelor !

Ap. Fapte 6, 1-7.

În zilele acelea, înmulțindu-se ucenicii, eleniștii murmurau împotriva evreilor, pentru că văduvele lor erau trecute cu vederea la slujirea cea de fiecare zi. Și, chemând cei doisprezece mulțimea ucenicilor, au zis: Nu este drept ca noi, lăsând de o parte cuvântul lui Dumnezeu, să slujim la mese. Drept aceea, fraților, căutați șapte bărbați dintre voi cu nume bun, plini de Duh Sfânt și de înțelepciune, pe care noi să-i rânduim la această slujbă. Iar noi vom stărui în rugăciune și în slujirea cuvântului. Și a plăcut cuvântul înaintea întregii mulțimi; și au ales pe Ștefan, bărbat plin de credință și de Duh Sfânt, și pe Filip, și pe Prohor, și pe Nicanor, și pe Timon, și pe Parmena, și pe Nicolae, prozelit din Antiohia, pe care i-au pus înaintea apostolilor, iar aceștia, rugându-se, și-au pus mâinile peste ei. Și cuvântul lui Dumnezeu creștea și se înmulțea foarte numărul ucenicilor în Ierusalim, încă și mulțime de preoți se supunea credinței.


                             Duminica  a III-a după Paşti  !

                             La Utrenie , 

       Sfânta Evanghelie de la Marcu ! 

          Evanghelia  a  doua  a Învierii !
                             (XVI, 1-8 )
 În vremea aceea , după ce a trecut ziua sâmbetei ,Maria Magdalena şi Maria mama lui Iacob şi Salomeea au cumpărat miresme, ca să meargă să ungă Trupul Lui Iisus. Şi dis-de-dimineaţă , în prima zi a săptămânii , pe când răsărea soarele, au venit la mormânt zicând una căte alta : cine ne va prăvăli nouă piatra de la uşa mormântului ? 
Dar, ridicându-şi ochii , au văzut că piatra , care era foarte mare , fusese răsturnată. Şi intrând în mormânt au văzut un tânăr , şezând în partea dreaptă , îmbrăcat în veşmânt alb şi s -au înspăimântat. El însă le-a zis : nu vă înspăimântaţi ! Căutaţi pe Iisus Nazarineanul cel răstignit ? A înviat;nu este aici;iată locul unde-L puseseră.
 Ci duceţi-vă de spuneţi ucenicilor Lui şi Lui Petru , că El merge în Galileea mai înainte de voi. Acolo îl veţi vedea , după cum v-a spus vouă . Dar ele, ieşind din mormânt , au fugit de acolo , căci erau cuprinse de cutremur şi de spaimă, şi n-au spus nimănui nimic , căci se temeau.
SLAVĂ  ŢIE  DOAMNE, SLAVĂ ŢIE !
                                        AMIN !

                         Duminica a III-a dupa Pasti, a Femeilor Mironosite
              La Sfânta  şi Dumnezeiasca Liturghie,
  Sfânta  Evanghelie  de la Marcu !

           (XV, 43-47 ;XVI, 1 -8 )

În vremea aceea a venit Iosif cel din Arimateia , sfetnic cu bun nume , care aştepta şi el Împărăţia Lui Dumnezeu, şi, îndrăznind, a intrat la Pilat şi a cerut Trupul Lui Iisus . Iar Pilat s-a mirat că Iisus a murit aşa curând;şi chemând pe sutaş l-a întrebat dacă a murit de mult ;şi aflând de la sutaş , Pilat a dăruit lui Iosif Trupul mort. Atunci Iosif, cumpărând giulgiu de in şi pogorând pe Iisus de pe Cruce , L-a înfăşurat în giulgiu şi L-a pus într-un mormânt care era săpat în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră la uşa mormântului. Iar Maria Magdalena şi Maria Lui Iosie priveau unde L-au pus. Iar după ce a trecut ziua sâmbetei , Maria Magdalena şi Maria mama lui Iacob şi Salomeea au cumpărat miresme, ca să meargă să ungă Trupul Lui Iisus. Şi dis-de-dimineaţă , în prima zi a săptămânii , pe când răsărea soarele, au venit la mormânt zicând una căte alta : cine ne va prăvăli nouă piatra de la uşa mormântului ? Dar, ridicându-şi ochii , au văzut că piatra , care era foarte mare , fusese răsturnată. Şi intrând în mormânt au văzut un tânăr , şezând în partea dreaptă , îmbrăcat în veşmânt alb şi s -au înspăimântat. El însă le-a zis : nu vă înspăimântaţi ! Căutaţi pe Iisus Nazarineanul cel răstignit ? A înviat;nu este aici;iată locul  unde-L puseseră . Ci duceţi-vă de spuneţi ucenicilor Lui şi Lui Petru , că El merge în Galileea mai înainte de voi. Acolo îl veţi vedea , după cum v-a spus vouă . Dar ele, ieşind din mormânt , au fugit de acolo , căci erau cuprinse de cutremur şi de spaimă, şi n-au spus nimănui nimic , căci se temeau.
SLAVĂ  ŢIE  DOAMNE, SLAVĂ ŢIE !
                                       AMIN !

Dragii mei, oriunde vă aflaţi ,trebuie să vă faceţi timp si pentru suflet. Mergeţi la Sfânta Biserică si vă hrăniţi inima , trupul şi sufletul cu Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, si astfel ,veţi fi mai sănătosi sufleteste si trupeste.
                         Cu dragoste,Maria.