MARE MINUNE! SFINTII LUI DUMNEZEU AU VENIT JOS PE PAMANT ,PRINTR-O SFANTA ICOANA CU CINCI SFINTI !

                                            27 Iulie 2024, sarbatorim cu dragoste si cu multa iubire, pe Sfantul Mare Mucenic Pantelimon, Ocrotitorul Medicilor si al bolnavilor!

                                                  Dragii mei, 

In aceasta dimineata  in zori, m-a trezit o lumina alba si stralucitoare foarte,lumina ce-mi arata o Sfanta Icoana din casa mea ,de pe peretele din fata patului meu.  Aceasta sfanta Icoana,am gasit-o in podul casei soacrei mele, unde stau si acum, era aruncata printre tot felul de lucruri fara de folos.

Sfanta Icoana reprezinta cinci sfinti.

Iata ordinea lor din sfanta Icoana: stanga sus este Sfantul Mare Mucenic Pantelimon -Ocrotitorul bolnavilor si al medicilor, apoi, tot in stanga jos,in fata Sf. Pantelimon este Sf. Procopie,la mijloc Sf. Mare Mucenic Mina, in dreapta sus,este Sfantul Trifon ,iar jos in dreapta ,Sfantul Mare Mucenic Gheorghe.

Dragii mei, am facut aceasta descriere a Sfintei Icoane,deoarece, nu se mai vede bine numele Sfintilor pe care ii reprezinta.

Deci,vedeam sfanta Icoana aceasta,intr-o lumina ca de Soare.

Aureolele Sfintilor pulsau si erau rupte ca din Soare.

Brusc,Sfanta Icoana se desparte in doua de sus pana jos, apoi, vad cum prin aceasta Sfanta Icoana coboara in vesminte albe si stralucitoare foarte, sub forma de V la orizontala, cu partea deschisa inspre pamant, multime imensa de Sfinti ai Lui Dumnezeu si ai Maicii Domnului.

.

Toata Sfanta Icoana disparuse,iar acum,vedeam cum de-a stanga si de-a dreapta s-au asezat multime de Sfinti in vesminte albe si orbitor de stralucitoare.

.

Toti Sfintii lui Dumnezeu erau pe pamant si straluceau de lumina.Culoarul din mijlocul lor era plin de lumina alba si orbitor de stralucitoare  si parca asteptau pe Cineva sa coboare in mijlocul lor.Adica,pe IISUS HRISTOS Domnul si Dumnezeul nostru al tuturor,Mantuitorul lumii intregi.

Prieteni dragi, VENIREA MANTUITORULUI IISUS HRISTOS este mai aproape decat ne putem noi inchipui. Sfanta Icoana pe care eu am curatat-o si am pus-o de mai bine de 20 de ani la loc de cinste si ma inchin sfintilor, stiu ca este Facatoare de Minuni. Nu este prima oara cand, cu aceasta Sfanta Icoana se petrec adevarate Minuni.Intr-o alta traire a mea, vedeam pe toti Sfintii din Sfanta Icoana cu aripi mari,rupte ca din Soare,iar Sfintii toti erau vii.

Altadata,Sfintii din Sfanta Icoana mi-au spus ca sa-i duc in Sfanta Biserica,ca acolo e locul lor.

Am luat Sfanta Icoana intr-o Duminica ,cu multi ani in urma, si i-am povestit Parintelui de -atunci,cum am gasit in podul casei aceasta Sfanta Icoana si cum as vrea s-o las in Sfanta Biserica pentru totdeauna. Dar Parintele ,mi-a spus ca s-o aduc inapoi acasa si s-o pastrez.  Ceea ce am si facut,si au trecut peste 20 de ani de cand  sta la mine in casa si vad tot felul de Minuni care se petrec cu si prin aceasta Sfanta Icoana.

Si iata dragilor, acum inca o mare Minune prin aceasta Sfanta Icoana,si anume,VENIREA SFINTILOR din CERUL SFANT jos pe Pamant ,impreuna cu MANTUITORUL nostru IISUS HRISTOS in ROMANIA  ADEVARULUI DUHULUI SFANT.

Prieteni dragi, cand anume se va petrece aceasta Mare Minune,eu nu stiu a va spune.Dar stiu ca vom trai cu totii aceste zile sfinte si minunate.

Sa ne rugam Bunului Dumnezeu si Maicutei Domnului,Sfintilor din sfanta Icoana si tuturor Sfintilor, ca sa ne ajute sa fim sanatosi si sa ne bucuram de cei dragi inimii noastre si de toate aceste Minuni.

Cu dragoste,Maria.

Acatistul Sfantului Mucenic Pantelimon, Ocrotitorul Medicilor si al bolnavilor!

           .

Acatistul Sfantului     Pantelimon

Mareste imaginea.

Acatistul Sfantului Pantelimon

Pantelimon - Sfant Mare Mucenic si Doctor !

(27 iulie)

Condacul 1

Inaintea celui cu chip si nevinovatie ingereasca, a vrednicei slugi a Domnului nostru, care prin nestramutata credinta s-a invrednicit a sta alaturi de scaunul nemuritorului imparat, Pantelimon, ridicam rugaciunile noastre si cerem sa ne asculte durerile si cu puterea ce-i este data de la Dumnezeu ca un doctor fara de arginti, sa ne cerceteze degrab si sa inlature de la noi bolile sufletesti si trupesti, ca izbaviti cu platosa bunatatii sale, in tresaltari de bucurie, sa-i cantam: Bucura-te, Mare Mucenice si tamaduitorule Pantelimoane!

Icosul 1

Din pruncie ti-ai pastrat sufletul curat, mucenice, caci maica ta cu mare grija ti-a sadit in inima credinta in dulcele Iisus, pe care mai tarziu batranul Ermolae, stropind-o cu apa cea vie, pe care si el o avea de la imparatul nemuritor, ai parasit paganatatea si ti-ai deschis larg sufletul sa primesti pe Hristos; pentru care iti cantam:

Bucura-te, sfinte cu adanca judecata;

Bucura-te, ca dreapta ti-a fost credinta urmata;

Bucura-te, al pieritorilor zei dispretuitor;

Bucura-te, al blandului Iisus urmator;

Bucura-te, ca dupa Domnul ai insetat;

Bucura-te, ca dreapta rasplatire ai capatat;

Bucura-te, ca n-ai tinut la bogatii pamantesti;

Bucura-te, cel ce ti-ai adunat comori ceresti;

Bucura-te, cel ce stai intre cetele sfintilor;

Bucura-te, ajutatorul napastuitilor;

Bucura-te, podoaba crestinilor cea nepretuita;

Bucura-te, mangaierea noastra mult dorita;

Bucura-te, Mare Mucenice si tamaduitorule Pantelimoane!

Condacul 2:

De mic ramas fara mama, sfinte, ai fost dat de tatal tau la invatatura paganeasca si la mestesugul vindecarilor cu puterea zeilor; dar ca o trestie neinfranta ai ramas in mijlocul vanturilor vrajmase si nu ai gasit alinare pana ce n-ai aflat calea Dumnezeului celui adevarat, Caruia ii cantam: Aliluia!

Icosul 2:

Adanc fiind ranit de dragostea in Hristos, cand veneai de la Ermolae si ai intalnit pe copilul muscat de vipera, atunci intaia oara te-ai rugat in genunchi lui Dumnezeu, de la care a si venit mantuirea, caci copilul a inviat, vipera a murit, iar tu ai primit botezul si te-ai impartasit cu trupul si cu sangele Domnului; pentru care te laudam asa:

Bucura-te, tinerete inchinata lui Hristos;

Bucura-te, nadejdea bolnavilor cea cu folos;

Bucura-te, cel ce stii sa inalti la ceruri rugaciuni;

Bucura-te, cel ce peste noi reversi minuni;

Bucura-te, ca Domnul putere ti-a dat;

Bucura-te, cel ce copilul ai inviat;

Bucura-te, bucuria multor indurerati;

Bucura-te, uimirea multor invatati;

Bucura-te, ostas neinvins al lui Hristos;

Bucura-te, ca ai aprins credinta crestina in inimile multora;

Bucura-te, intoarcerea multor rataciti;

Bucura-te, mangaierea celor amarati;

Bucura-te, Mare Mucenice si tamaduitorule Pantelimoane!

Condacul 3:

Desi cu trup omenesc pe pamant, sufletul ti l-ai inaltat spre cer. Pentru aceasta, cu dreptate te privesc credinciosii ca pe o stea cereasca, de unde vine raza mantuirii in toate necazurile; drept care impreuna cu tine cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 3:

Ravna multa ai pus, sfinte, ca sa intorci de la inchinarea de idoli catre Domnul chiar pe tatal tau, dar el tot pagan a ramas, pana ce a vazut tamaduirea pe care ai dat-o, in numele lui Hristos, unui orb si atunci impreuna cu acela, a primit botezul. Pentru aceasta primeste de la noi lauda ca aceasta:

Bucura-te, cercetator al durerilor;

Bucura-te, vindecator ai orbilor;

Bucura-te, cel ce dai lumina ochilor trupesti si celor sufletesti;

Bucura-te, sfaramator al curselor diavolesti;

Bucura-te, al sufletului tau vanator;

Bucura-te, al doctorilor doctor;

Bucura-te, ca lucrezi cu puterea lui Dumnezeu;

Bucura-te, ca in tine nadajduim si noi;

Bucura-te, stavilar al potrivnicilor;

Bucura-te, lauda ingerilor;

Bucura-te, a paginilor mirare;

Bucura-te, bucuria mamei tale;

Bucura-te, Mare Mucenice si tamaduitorule Pantelimoane!

Condacul 4:

Ca norul ce umbrea pe evrei in pustie, astfel te-ai aratat Nicomidiei si apoi intregii lumi, caci oricine alearga la tine cu credinta gaseste alinare, fiind imputernicitul si alesul Domnului, Caruia pentru darul ce ti-a dat ii cantam: Aliluia!

Icosul 4:

Ca fulgerul s-a raspandit vestea bunatatii si a minunilor tale, sfinte, facand sa se ingrijoreze invatatorii pagini, care indata au cerut imparatului pierderea ta, ca a unuia ce esti partasul lui Hristos, iar tu neabatut ai ramas in credinta; pentru care iti cantam:

Bucura-te, cel ce ti-ai impartit mostenirea saracilor;

Bucura-te, cel ce prin case si inchisori milostenie si tamaduiri aduci celor necajiti;

Bucura-te, ingrozirea paganestilor conducatori;

Bucura-te, ca desertaciunea paganeasca vrei sa omori;

Bucura-te, cel ce imparatului ai fost impotrivitor;

Bucura-te, ca Hristos in lupta ti-a fost intaritor;

Bucura-te, ca multime de chinuri ti-au pregatit;

Bucura-te, cel ce cu rabdare chinurile ai suferit;

Bucura-te, ca multi, privindu-te, cu tine au crezut;

Bucura-te, cel ce Domnului noi mucenici ai facut;

Bucura-te, cel ce simti bucurie in chinuri;

Bucura-te, cel de la care mostenim frumoase pomeniri;

Bucura-te, Mare Mucenice si tamaduitorule Pantelimoane!

Condacul 5:

Cele ce pentru pagani erau de pret pentru tine erau fara de pret; si cele fara de pret la ei erau de mare pret la tine; caci ai dispretuit dregatoriile si bogatiile vremelnice cu care erai ispitit, pentru a castiga bunatatile nepieritoare de la Dumnezeu, Caruia ii cantam: Aliluia!

Icosul 5:

Neinduplecat vazandu-te, imparatul a poruncit sa fii spanzurat gol pe lemn, cu fiare sa fii sfasiat si cu facli ars, dar nepieritorul imparat neatins te-a pastrat, spre uimirea tuturor; de care lucru si noi minunandu-ne, cantam:

Bucura-te, ca ai dovedit imparatului puterea lui Dumnezeu;

Bucura-te, ca un vechi slabanog s-a tamaduit prin darul tau;

Bucura-te, ca paganatatea de rusine a ramas;

Bucura-te, ca vrajmasii ti-au cerut noi torturi intr-un glas;

Bucura-te, sfinte, care ti-ai pus trupul spre chinuri;

Bucura-te, cel patruns de credinta adanca;

Bucura-te, ca, gandindu-te la Domnul, te-ai mangaiat;

Bucura-te, ca, Hristos in chipul lui Ermolae ti s-a aratat;

Bucura-te, ca fiarele cu care erai sfasiat ca ceara s-au muiat;

Bucura-te, ca de pe lemnul chinurilor sanatos ai fost slobozit;

Bucura-te, ca facliile cu care erai ars s-au stins;

Bucura-te, ca infocata credinta in inimile multora ai aprins;

Bucura-te, Mare Mucenice si tamaduitorule Pantelimoane!

Condacul 6:

Pe ganduri ai pus pe cei ce te chinuiau, sfinte, si incruntati la fata si la suflet, se intrebau de unde ai atata putere si de ce zeii nu te pierd? Atunci au iscodit noi chinuri, pe care tu primindu-le increzator in puterea lui Dumnezeu, cantai. Aliluia!

Icosul 6:

Plumb mult intr-un cazan punand si sub limbile focului topindu-l, ai fost aruncat in aceasta vapaie cu nadejdea desarta ca acum se va sfarsi cu tine, dar tu, viteazule mucenic, iarasi nevatamat ai ramas, precum mai inainte Dumnezeu pazise pe maritul apostol loan. Pentru aceasta iti cantam:

Bucura-te, floarea nadejdilor catre Dumnezeu;

Bucura-te, in boli si in necazuri izbavitorul meu;

Bucura-te, pentru noi, pacatosii, al lui Dumnezeu imblanzitor;

Bucura-te, al rugaciunilor noastre catre Domnul purtator;

Bucura-te, tare sprijinitor al copiilor nostri;

Bucura-te, indestularea cea buna a caselor noastre;

Bucura-te, roua ce inimile racoresti;

Bucura-te, cel ce de asupriri ne izbavesti;

Bucura-te, vindecarea celor ce de la oameni nu-si gasesc alinare;

Bucura-te, ca din valurile deznadejdilor prin tine aflam izbavire;

Bucura-te, cel ce vapaia plumbului ai racorit;

Bucura-te, cel ce cununa nevestejita ti-ai pregatit;

Bucura-te, Mare Mucenice si tamaduitorule Pantelimoane!

Condacul 7:

Zile de-a randul ai fost chinuit, sfinte, dar acestea mai multa rasplatire ti-au adus si multumirea mai mult ti-a crescut, cand cu chinurile tale, dor mare ai aprins in inimile multora, sa paraseasca zeii si sa treaca la Hristos, cantandu-I; Aliluia!

Icosul 7:

Piatra ti-au legat de gat, Pantelimoane, si in mare ai fost aruncat, dar Stapanul marilor si pe tine si piatra a facut-o usoara si plutitoare, caci ai mers pe luciul apei, iesind la mal. Deci, bucurandu-ne si minunandu-ne, iti cantam:

Bucura-te, cel ce nu te infricosezi de chinuri, viteazule;

Bucura-te, cel inarmat cu barbatie si credinta, alesule;

Bucura-te, al puterii firii infrangator;

Bucura-te, al adancului marii stapanitor;

Bucura-te, plutitor deasupra apelor;

Bucura-te, vietuitor deasupra ispitelor;

Bucura-te, tinere plin de mireasma duhovniceasca;

Bucura-te, dobanditor de slava cereasca;

Bucura-te, liman al celor ingreuiati;

Bucura-te, multumirea celor indurerati;

Bucura-te, raspanditorule al credintei;

Bucura-te, iubitorule al umilintei;

Bucura-te, Mare Mucenice si tamaduitorule Pantelimoane!

Condacul 8:

Nici tineretea, nici nevinovatia si nici puterea minunilor tale, n-au schimbat inimile chinuitorilor, ci mai rau sporind in manie, iti iscodeau alte patimiri crezand ca pot pune lumina sub obroc; iar tu faclie mai luminoasa te aratai, spre bucuria lui Dumnezeu cantand: Aliluia!

Icosul 8:

Neincetat ai fost ispitit cu bunatati si cinstiri lumesti, dar ca pe niste curse in calea catre cer judecandu-le, ai fost aruncat in mijlocul leilor si nelinistiti te-au privit, dorind sa-ti vada trupul sfasiat; dar Stapanul tuturor gurile fiarelor a inchis; pentru care iti cantam:

Bucura-te, cel ce esti cu nevinovatie incununat;

Bucura-te, ca pentru nevinovatie la chinuri ai fost dat;

Bucura-te, ca lupta cea buna ai luptat;

Bucura-te, ca Dumnezeu minunat te-a aratat;

Bucura-te, lumina ce sub obroc nu s-a putut pune;

Bucura-te, vietuitor plin de fapte bune;

Bucura-te, cel ce bunatatile lumesti curse le socotesti;

Bucura-te, ca te-ai facut asemenea ostilor ceresti;

Bucura-te, noule Daniele, aruncat in mijlocul leilor;

Bucura-te, ca fiarele s-au facut asemenea mieilor;

Bucura-te, ca vrajmasii doreau sa te piarza;

Bucura-te, ca Hristos nevatamat te-a pazit;

Bucura-te, Mare Mucenice si tamaduitorule Pantelimoane!

Condacul 9:

Vazand taria ta, sfinte, multi din pigani au crezut in Hristos, pentru care lucru imparatul de manie a fost cuprins, iar tu, Pantelimoane, te veseleai pentru vanari de noi suflete, cu care si noi cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 9:

Si pe roata cu cuie ai fost chinuit, dar roata s-a sfaramat, lovind pe multi necredinciosi si fermecator socotindu-te, ai marit pe preotul Ermolae, dascalul tau. Atunci cu trei ostasi te-au insotit, sfinte, spre a-l aduce imparatului care si lui ii dorea sfarsitul. Deci pentru noua jertfa ce prin tine se pregateste graim:

Bucura-te, propovaduitorul dumnezeiestii credinte;

Bucura-te, cel ce infrunti maniile aprinse;

Bucura-te, ca pe roata ai fost strunjit;

Bucura-te, ca de crestinatate esti preamarit;

Bucura-te, cel ce ai fost socotit fermecator;

Bucura-te, caci cu Hristos te-ai aratat biruitor;

Bucura-te, al lui Ermolae de mucenicie vestitor;

Bucura-te, caci cu dascalul tau esti patimilor;

Bucura-te, ca ucenici ai lui Ermolae, Erimp si Ermocrat s-au aratat;

Bucura-te, ca la moartea lor, pamantul s-a cutremurat;

Bucura-te, cel ce Treimii pe pamant ai slujit;

Bucura-te, ca prin vindecari doctor al Domnului te-ai dovedit;

Bucura-te, Mare Mucenice si tamaduitorule Pantelimoane!

Condacul 10:

Zadarnice au fost chinurile paganilor, sfinte, caci drumul ti-a fost drept catre Hristos; pentru aceasta te-ai invrednicit de darul tamaduirilor ce-l versi tuturor celor ce cu credinta vin la tine cu rugaciuni si cu care canti lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 10:

Cine nu te va lauda, vazandu-te cu ochii mintii, ca ai fost impins si izbit ca un raufacator, spre marginea Nicomidiei, unde ti se hotarase taierea capului si tu mai linistit si mai vesel te-ai aratat. Pentru aceasta din nou primeste aceasta lauda:

Bucura-te, cel ce loviri ca Domnul ai primit;

Bucura-te, ca pentru Iisus toate ai suferit;

Bucura-te, ca in chinuri Domnului slava dadeai;

Bucura-te, ca imparatia cereasca cu dor o cautai;

Bucura-te, ca numele din Pandoleon ti-a fost schimbat;

Bucura-te, ca glas din cer Pantelimon te-a chemat;

Bucura-te, ca dupa nume esti mult-miluitor;

Bucura-te, ca dupa fapte esti mult-indurator;

Bucura-te, ca fata ca de inger ti s-a facut;

Bucura-te, ca chinuitorii in laturi s-au abatut;

Bucura-te, ca spre lovire calaii ai indemnat;

Bucura-te, ca abia indraznind capul ti-au taiat;

Bucura-te, Mare Mucenice si tamaduitorule Pantelimoane!

Condacul 11:

Cu durere dreptcredinciosii au privit sfarsitul tau, Pantelimoane; caci tu le-ai fost flacara nestinsa a dreptei credinte, miluitor al celor lipsiti si vindecator al celor bolnavi, dar ne mangaiem ca te-ai suit la Dumnezeu, de unde nu incetezi a privi spre multimea ce te cheama in rugaciuni si, izbavind-o de dureri, canti lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 11:

Senin la suflet si bland la chip ti-ai primit sfarsitul, trecand O astfel in imparatia cereasca, unde esti intampinat de Sfanta Treime si asezat de-a dreapta Sa, marit de sfinti si de puterile ceresti; pentru care lauda ca aceasta iti aducem:

Bucura-te, mireasma ce pana la cer te-ai ridicat;

Bucura-te, ca duhul tau Treimii l-ai incredintat;

Bucura-te, mult-plansule de credinciosii pamantului;

Bucura-te, mult-laudatule de puterile ceresti;

Bucura-te, a lui Ermolae, Erimp si Ermpcrat bucurie;

Bucura-te, cu inaintasii mucenici impreuna-vietuire;

Bucura-te, ca de pamant nicidecum nu te-ai departat;

Bucura-te, ca in rugaciuni pe orice credincios ai ascultat;

Bucura-te, albina ce te-ai imbogatit in fapte bune;

Bucura-te, ca ai fost incoronat cu nepieritoare cunune;

Bucura-te, piatra la temelia crestinatatii;

Bucura-te, infrangator al paganatatii;

Bucura-te, Mare Mucenice si tamaduitorule Pantelimoane!

Condacul 12:

Lupta cea buna ai luptat, credinta ai pastrat, multumindu-ti sufletul, ca ai urmat lui Hristos, iar pentru noi ai ramas vrednica pilda, ca, privind la tine, sa-ti urmam credinta si in ispite sa ne inarmam cu armele tale si biruitori sa multumim iui Dumnezeu, cantand: Aliluia!

Icosul 12:

Si dupa moarte ai savarsit minuni, Pantelimoane, caci in loc de sange lapte a curs din grumazul tau si maslinul de care ai fost legat spre taiere, in vederea tuturor s-a umplut de roade; de aceea iarasi auzi de la noi:

Bucura-te, bucuria Tatalui;

Bucura-te, lauda Fiului;

Bucura-te, desfatarea Duhului Sfant;

Bucura-te, miluirea celor de pe pamant;

Bucura-te, izvor nesecat de tamaduiri;

Bucura-te, izbavitor de chinuri;

Bucura-te, doctor sufletesc si trupesc;

Bucura-te, alesule al Tatalui ceresc;

Bucura-te, cel ce linistesti sufletele;

Bucura-te, cel ce imblanzesti cugetele;

Bucura-te, cel ce scapi de urgia dusmanilor;

Bucura-te, cel ce inlaturi norul suspinelor;

Bucura-te, cel ce primesti gandurile si puterile;

Bucura-te, Mare Mucenice si tamaduitorule Pantelimoane!

Condacul 13:

Sfinte Mare Mucenice si tamaduitorule, Pantelimoane, tie iti varsam durerile noastre de multe feluri si tu fara intarziere, cu puterea ce o ai de la Dumnezeu, spre Care ne esti mijlocitor, auzind suspinuri inabusite in noapte, in zi, in pat de suferinta, in calatorii, fii celor ce se roaga tie, dupa nevoile fiecaruia: celor nelinistiti, linistitor, celor asupriti, aparator, celor in primejdii, izbavitor, celor invaluiti in pacate, scutitor, ratacitilor indrumator, bolnavilor deplin vindecator, orfanilor tata, vaduvelor parinte, sotilor intaritor in casnicie, celor porniti cu rautate, imblanzitor si ne intareste in fata necazurilor, caci suntem slabi si istoviti, sfinte, si astfel cu puterea ta, descatusati de amaraciunile noastre, sa petrecem in multumire, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!

(acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarasi Icosul 1 si Condacul 1.

PREDICA LA SFANTUL MARE MUCENIC PANTELIMON!

                                27 Iulie 2024 !

Predica la Sfantul Pantelimon!

Mareste imaginea.

Predica la Sfantul Pantelimon, tamaduitorul trupurilor si al sufletelor

Nota redactiei: Parintele Vasile Vasilache a fost predicatorul Catedralei patriarhale din Bucuresti intre anii 1940-1944, rostind totodata aproximativ 400 de predici la Radio Romania, in Duminici si Sarbatori. Aceste predici rostite la Radio au fost publicate ulterior in volumele "Pe caile Domnului”, "Duminicile Primaverii”, "Cerurile graiesc”, "Prietenii lui Dumnezeu, Sfintii”.

Pe langa frumoasele cuvinte de invatatura transmise ascultatorilor, din multe predici ale Parintelui Vasile Vasilache razbate si un curaj extraordinar pentru acele vremuri grele, prin mesajul antibolsevic exprimat ferm cu diverse ocazii, ceea ce avea sa-i aduca mai tarziu multe neplaceri, inclusiv cativa ani de inchisoare. Predicile sale erau in acelasi timp pline de cuvinte de mangaiere si imbarbatare pentru popor, pentru cei necajiti, pentru soldatii de pe front, etc., intr-o perioada istorica foarte complicata.

Predica de mai jos, care este un exemplu in acest sens, a fost rostita la Radio Romania, in 27 iulie 1941, la praznicul Sfantului Pantelimon.

Frati Crestini
Inceputul tamaduirilor minunate in lume l-a facut Dumnezeu. Omul gresise, iar Dumnezeu ii arata acuma calea izbavirii. Singuri noi, nu ne putem salva, fiind in adanc. Toate sfortarile omenesti nu faceau decat ca mai mult sa vadeasca neputintele noastre si sa mareasca suferintele....

Inainte de Hristos Domnul, nu s-a auzit ca cineva, numai prin puterea sa proprie, sa fi vindecat pe cineva. Pentru intaia oara, s-a auzit, si oamenii au si vazut, ca Mantuitorul, fiind Dumnezeu adevarat, este si doctorul sufletelor si al trupurilor. Cunoasteti cu totii vindecarile Sale minunate, savarsite numai prin puterea Cuvantului Sau. Orbilor le dadea vedere, ologilor puteri sa mearga, pe leprosi ii curatea, surzilor le da auzire, draci scotea din cei bolnavi si morti invia. (Vezi Matei, XI, 5).

Puterea aceasta dumnezeiasca a dat-o apoi si ucenicilor Sai. Astfel pe apostoli, trimitandu-i la propovaduire, le spuse: "Pe cei bolnavi vindecati, pe cei leprosi curatiti, pe cei morti inviati, dracii izgoniti”.... (Matei, X, 8)

Acest dar al vindecarilor minunate li s-a dat ca un dar deosebit si sfintilor, dar nu la toti, ci cu deosebire numai la acei care au ravnit cu viata lor pe aceste carari ale suferintelor, si pe care ei, prin puterea lui Dumnezeu, vroiau sa le schimbe in caile izbavirii. Sf. Vasile cel Mare, miscat de suferintele aproapelui, infiinta pentru prima data in istoria lumii, un spital pentru bolnavi. Alti sfinti, prin puterile date lor de Dumnezeu, au vindecat prin minuni pe cei suferinzi. Acesti sfinti poarta si un nume deosebit, pe acela de taumaturgi, adica vindecatori de boli. Astfel Sfantului Grigore Luminatorul i s-a zis si Taumaturgul. Alti sfinti au fost medici chiar, care pe langa mestesugul lor tehnic al medicinei, s-au bucurat si de darul minunat de la Dumnezeu al vindecarilor. Asa avem pe Sfintii doctori fara de arginti Cosma si Damian, Chir si Ioan si altii. Din randul acestora face parte, in chip deosebit de stralucitor, Sfantul Pantelimon, doctorul cel fara de plata, tamaduitorul trupurilor si al sufletelor a carui praznuire cu cinste si inchinaciune o facem astazi.

Frati Crestini,
Sfantul Pantelimon s-a nascut in Nicomedia, oras din Asia Mica, pe vremea imparatului Maximian. Tatal sau era pagan, iar mama sa crestina. In chip firesc, mama ii insufla duhul crestin, pe care i-l si lasa ca pe o zestre testamentara, caci ea muri pe cand inca era copil Pantoleon. Caci asa se numea el in copilaria si tineretea sa. Acest nume grecesc, talmacit pe romaneste, inseamna intru totul leu. Tatal sau, il dadu pe Pantoleon sa urmeze medicina, unde se si distinse in chip deosebit. Profesorul sau stralucit, Efrosin il si lua ca asistent. Si cum maestrul sau profesor era si medicul imparatului Maximian, adesea lua si pe asistentul sau in vizitele de serviciu pe care le facea la palatul imperial. Imparatul Maximian, vrajit de frumusetea si istetimea lui Pantoleon, prinse drag de el....

Nu trecu mult timp insa, si rugile mamei sale din cer, se implinira. Pantoleon se facu crestin. De acum arta si stiinta sa medicala lua proportii neinchipuit de mari. Caci la stiinta sa medicala se adauga puterea cea de sus a lui Dumnezeu. In aceste puteri indoite vedem izvorul minunilor sale... si al vietii sale sfinte.
Pana in ziua de astazi, Sfantul Pantelimon, doctorul cel fara de plata, intrupeaza carateristicile ideale ale medicului crestin.

Adanc credincios in Dumnezeu si in puterea Sa cea mare, medicul Pantelimon isi adauga lumini si tarii nespus de mari stiintei sale medicale. Folosirea credintei si a harului dumnezeiesc mai intai in tratarea suferintelor. Practica hulita mai apoi de medicii necrediciosi, dar astazi marturisita si folosita de elita cea mare a medicilor din toata lumea.

Credinta neclintita in existenta sufletului ca o putere deosebita de trup, de asemenea era o lumina nespus de mare care usureaza progresul medicinei si al vindecarilor. Aceasta legatura care este intre suflet si trup, deschidea usi si ferestre minunate ale tamaduirilor. Caci afland precis unde zace cauza atator boale, usor inlaturi urmarile dureroase. Unii bolnavi veneau la medicul Pantelimon cu totul topiti de suferinti, si apoi plecau tamaduiti, prin vindecarea boalei care fierbea in suflete numai, sau invers. Si asa pe multi ii vindeca prin rugaciuni si prin puterile cele tainice ale sufletului. El nu era numai un medic al trupului, ci si al sufletului, caci prin credinta sa in Dumnezeu, dobandi puteri neinchipuit de mari. De aceea multi acuma veneau sa-l roage, sa-i tamaduiasca sufleteste. Chiar si calaii pusi de paganul imparat Maximian sa-l omoare, vazand taina unei puteri deosebite care-l ocrotea pe Sf. Pantelimon, se rugara sa-i ierte: "Rugamu-ne tie, robul lui Dumnezeu, roaga-te pentru noi, ca sa fie iertate pacatele noastre, de cele ce ti-am facut din porunca imparatului”.

In nenumaratele sale vindecari de bolnavi, Sfantul Pantelimon folosea tot ceea ce tehnica medicala ii punea la indemana, dar pentru o si mai grabnica insanatosire folosea puterea cea mare a lui Dumnezeu. Iar pentru cazurile mai grele, unde ajutorul omenesc este cu totul neputincios, cu rugi fierbinti cerea mila lui Dumnezeu, care si venea asupra bolnavului. Si asa pe foarte multi bolnavi i-a vindecat in chip minunat, avand cu el, dupa cum spune cantarea bisericeasca: "pre Hristos ca dumnezeiasca doctorie”. Oricum, la toate vindecarile sale, Sfantul Pantelimon, spunea bolnavului; "Sanatatea ti-o da Dumnezeu, prin mine nevrednicul”. De aceea si pe icoanele pe care le avem, Sf. Pantelimon este infatisat, tinand in mana stanga o cutie cu medicamente, iar in cea dreapta Sfanta Cruce, simbolurile vesnice ale tuturor vindecarilor omenesti.

Cu astfel de puteri deosebite de vindecari, fiind inzestrat Sfantul Pantelimon, nu pregeta sa stea o clipa ca sa nu le foloseasca pentru orice om care era lovit de slabiciunea suferintelor. Stapanit fiind de o deosebita dragoste omeneasca, in toate partile alerga cu pretul celor mai mari jertfe chiar, numai sa stie ca a imputinat suferinta unui bolnav si a putut sa infloreasca bucuria iarasi intr-o familie ce se ofilea de durerile de moarte ale tatalui, ale mamei, sau ale unui fiu.... Pana si la crestinii intemnitati de paganul imparat, se ducea pentru a-i tamadui, cu toate ca pentru aceasta a avut sa plateasca cu moartea sa.... Si asa, cu bogati si saraci, cu liberi si robi, isi infratea suferinta, pentru ca astfel, cu ravna sa vindecandu-i, sa fie si el usurat de durerea cea sufleteasca...

Mila sa de orice om in suferinte se vadea insa nu numai prin faptul ca usura si inlatura durerile, dar la toate acestea adauga ceva in plus. Tot ceea ce cautau sa-i dea bolnavii, fie ca primea pentru ca el sa-l imparta la saraci, ori spunea bolnavului vindecat sa-l dea el la saraci. Astfel vindecand odata pe un orb, ii spuse: "Lumina nu ti-o dau eu, ci numai Dumnezeu cel adevarat prin mine nevrednicul, iar ceea ce imi fagaduiesti ca-mi vei da, sa imparti la saraci”... De aceea i se si spunea Sf. Pantelimon, doctorul cel fara de plata. Si ceva mai mult, averea pe care o mosteni de la parintii sai o imparti la saraci. Pentru toate aceste milostenii ale sale, lumea ii schimba numele sau din Pantoleon, in acel de Pantelimon, care talmacit in limba noastra, inseamna intru totul milostiv....

Ca medic crestin, Sfantul Pantelimon a fost ca un ostas al lui Hristos, care mereu s-a considerat mobilizat in lupta contra a tot ceea ce este rau in lume. Si asa el vindeca nu numai ranile de moarte pe care raul le facea in trupurile si sufletele oamenilor, dar el insusi fiind ranit de moarte de paganul imparat Maximian, pentru ca nu-si parasea credinta in Hristos, in chip minunat a dobandit vindecarea. Pentru a-l intoarce iarasi la paganatate, multe ademeniri si multe amenintari, dar si mai multe suferinte a avut sa indure Sfantul Pantelimon, dar nu s-a lasat biruit, ci pe toate le-a biruit, pana cand, in cele din urma, el insusi a cerut dezlegare de a pleca din viata aceasta. Mare a fost prin viata sa plina de vindecari si de minuni, dar mare a fost Sf. Pantelimon si in suferintele sale proprii.

Acesta este Sfantul Pantelimon, doctorul cel fara de plata, tamaduitorul trupurilor si al sufletelor, martirul credintei crestine, care si din viata sa cea cereasca, nu conteneste a mijloci vindecarea pentru cine se roaga lui cu credinta.

Frati Crestini,
Traim si noi astazi vremurile pe care le-a avut in aceasta viata Sfantul Pantelimon. Si astazi se porni una dintre cele mai salbatice persecutii contra crestinilor si a crestinismului. In imparatia cea mare a Rusiei, de mai bine de 20 de ani, aflandu-se la carma ei conducatori pagani, au dezlantuit cea mai grozava persecutie contra Bisericii. Si pentru a-si ajunge scopul, ei au schingiuit si omorat in chinuri neobisnuit de mari milioane de crestini. Iar acuma acesti conducatori pagani cauta sa omoare credinta - de se poate - din sufletul omenirii intregi....

Si iarasi, precum pe vremea paganului imparat Maximian s-au gasit ostasi ai credintei care sa infrunte pe dusmanul crestinilor, la fel si astazi s-a ridicat o oaste puternica din lume la care s-a adaugat si a noastra, pentru a lupta contra dusmanilor lui Hristos Domnul... Iata, astfel putem spune, ca toti ostasii care lupta contra bolsevicilor, fac parte din ceata Sf. Pantelimon si a primilor crestini care au luptat contra vrasmasilor credintei. Si acesti ostasi, la fel cu ei, din aceasta lupta unii au iesit cu trupurile ciuntite, sau punctate cu rani. Vindecarea insa va veni in curand, caci cu voi si cu noi este Dumnezeu...

Toti domnii medici, care se straduiesc sa tamaduiasca ranile voastre, bravi soldati romani, cu totii fac parte din familia de credinta si practica a Sf. Pantelimon. Ei se straduiesc din rasputeri ca sa va usureze durerile si sa va indeparteze si semnele pe care le-au lasat dusmanii in trupurile voastre, caci si voi, mai inainte decat ei, ati cautat sa indepartati ca niste medici, ranile din trupul Tarii noastre.

O, medicilor, daca sfanta si dumnezeiasca este socotita chemarea voastra in a indeparta durerea si moartea chiar, salvand vietile oamenilor, acuma insa, si mai mult straduiti-va in a salva vieti de oameni sublimi, caci si ei la randul lor, prin viata lor, au cautat sa salveze cinstea si gloria neamului nostru. Salvati-le si voi acuma nemurirea!

Stiu ca este greu, nu-s rani obisnuite, dar doctorii nu trebuie sa se dea invinsi in fata lor, cum nu s-au dat invinsi nici acesti eroi. Se vor vindeca, oricat de grele si mari ar fi ranile, daca la tehnica voastra medicala, mai intai si mai apoi, veti cere ca ajutorul lui Dumnezeu sa fie asupra celor raniti.

O, medicilor, rugamintea noastra a tuturor, este corespunzatoare cu simtamintele voastre, in a privi in fiecare ranit pe un frate al vostru, pe o ruda, pe un prieten, dar ceva mai mult, pe un Ctitor de tara, pe un Cruciat, si pe un Parinte al vietii pasnice si fericite de maine.

Ganditi-va, o, medicilor, ca in toate operatiile pe care le faceti acum, sunteti intovarasiti de icoanele sublime ale mamelor, ale sotiilor, ale copiilor, care in casele indepartate se roaga zi si noapte pentru cei dragi...

Voi, surorilor de caritate, strajuiti pe acesti eroi cu o dragoste si ravna deosebita. Ranitii sa vada in voi o sora, o mama, o inima buna si calda...

O, ranitilor, sa stiti ca astazi la paturile voastre va strajuieste fiinta voastra insusi Sf. Pantelimon, tamaduitorul sufletelor si al trupurilor a carui praznuire o facem. El se roaga pentru voi ca Dumnezeu sa va trimita grabnica vindecare... Caci si voi purtati ca pe niste decoratii sublime pe trupurile voastre, semnele luptei pentru cauza crestinatatii. Sunteti cruciati, ati suferit pentru Hristos, de aceea ati invins si veti invinge si suferintele... cand Dumnezeu este cu noi, si noi cu Dumnezeu, toate luptele sunt victorioase, si toate suferintele usor de biruit.

Romani de pretutindeni, de prin sate si orase, in aceasta zi sfanta pe care Biserica a inchinat-o Sfantul Pantelimon, iar noi si rugaciunilor pentru raniti, va fac indemnul meu cald ca toti care ne aflam in deplinatatea sanatatii, sa ne plecam genunchile noastre oriunde ne aflam si sa inaltam rugaciune fierbinte de grabnica tamaduire ranitilor nostri. Ingenunchiati voi, pentru acei care au ingenunchiat ei mai intai pentru apararea sanatatii si linistii voastre. Ingenunchiati pentru cei ce nu pot acuma sa se dea jos din paturi, si cu credinta sa ne rugam lui Dumnezeu, doctorul sufletelor si al trupurilor, pentru ca sa trimita harul tamaduirilor Sale grabnice.

Urmeaza rugaciunea *)

*) Pentru tamaduirea suferintelor si a ranilor ostasilor nostri raniti. Si toti crestinii din Sfanta Patriarhie, din spitale si de pretutindeni, in genunchi, cu lacrami in ochi si cu inimi credincioase s-au rugat lui Dumnezeu, doctorul sufletelor si al trupurilor...

Protosinghel Dr. Vasile Vasilache
Predicatorul Sfintei Patriarhii

(din volumul "Pe caile Domnului - Predici rostite la Radio”, Bucuresti, 1942)