vineri, 26 septembrie 2014

ROMÂNIA ÎN ROŞU , SUB OCROTIREA DUHULUI SFÂNT !

      Noapte de 25 - 26 Septembrie 2014 , ora 2,30 !
                                                              Dragii mei,

În această noapte, în timp ce mă rugam cu lacrimi la Dumnezeu şi la Maica Domnului  ,văd cu ochii liberi, adică cu ei deschişi, văd în aer în faţa Sfintei Icoane cu Maica Domnului şi cu Pruncul în braţe, Harta  României ! 
Dragilor, Harta României era aproape toată roşie cu înscrisuri negre, înscrisuri mai rare !
                        
                                           ....
Dragii mei, închipuiţi-vă Harta României precum aceasta de mai sus, numai că ,era toată în roşu, excepţie făcând o mică parte din ea, mai bine spus, Brasov, Harghita,Covasna !
Aici ,în mijlocul roşului intens ,se făcuse o mică fereastră galbenă strălucitoare, tot cu înscrisuri negre. 
                                         http://ipotesti-suceava.pagesperso-orange.fr/images/RomaniaDistricts.jpg..
                                              ---

Excludeţi cu ochii minţii dragilor, culorile portocaliu şi verde din HARTĂ, şi înlocuiţi-le cu roşu intens.
Apoi coborâţi spre zona Harghita,Covasna, şi coloraţi cu galben strălucitor această zonă.
Aceasta era tot ce vedeam, în timpul Rugaciunii mele.
Când m-am apucat fraţilor ca sa scriu, nu stiam ce Titlu să pun.
Am scris primul cuvânt România, după care aud un glas care continuă aşa :
                       "sub ocrotirea Duhului Sfânt "
  "ROMÂNIA  sub ocrotirea  Duhului Sfânt !" 

Culoarea Duhului Sfânt fratilor, este Roşu!
De unde ştiu ? Ascultaţi aici :
Într-o noapte ,mă culcasm pe un aşternut roşu!
Brusc aud un glas, era după mizeul nopţii, un glas care strigă tare la mine aşa :
           Dă-te jos din pat ,de pe culoarea roşie a Duhului Sfânt !"
Uimită, uluită, mă dau jos din pat şi cu lacrimi îmi cer iertare de la Duhul Cel Prea Sfânt, şi mi-am schimbat lenjeria de pe pat, în orice alta culoare, numai în roşu nu !   
Aşa cum am mai scris dragii mei, România va fi viitorul al doilea Ierusalim! Multi dintre voi,poate nu mă credeţi ! Dar vă implor ca să credeţi, nu în mine, ci în Dumnezeu. Căci numai El mi le spune toate,iar eu păcătoasa le scriu. De ce le scriu ? Asa am primit Poruncă de la Mântuitorul ,ca să le scriu pentru a fi spre întărirea în Credinţă a Semenilor ,şi spre îndreptarea tuturor.   
Să nu vă îndoiţi fraţilor, nicio clipă de toate câte scriu ! Eu sunt, doar condeiul Cuvântului Lui Dumnezeu aici pe Pământ !
Tocmai din acest motiv vă spun vouă, ca să nu mai staţi departe de Dumnezeu, de Maica Domnului, de Credinţă în general!
Ci din dragoste şi cu dragoste ,împliniţi Poruncile Domnului, şi veti dobândi mântuirea sufletului !
                                                         Cu dragoste şi preţuire,
                                                          Maria.
                                          

12 comentarii:

  1. Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face
    oricine, dar ca a ierta, asta doar sufletele cu
    adevarat mari o pot face.

    Cu timpul intelegi ca daca ai ranit grav un prieten, e
    foarte probabil ca niciodata prietenia lui nu va mai
    fi la aceeasi intensitate.

    Cu timpul iti dai seama ca desi poti fi fericit cu
    prietenii tai, intr-o buna zi vei plange dupa cei pe
    care i-ai lasat sa plece. Cu timpul iti dai seama ca
    fiecare experienta traita alaturi de fiecare fiinta,
    nu se va mai repeta niciodata.

    Cu timpul iti dai seama ca cel care umileste sau
    dispretuieste o fiinta umana, mai devreme sau mai
    tarziu va suferi aceleasi umilinte si dispret, dar
    multiplicate, ridicate la patrat.

    Cu timpul inveti ca grabind sau fortand lucrurile
    sa se petreaca, asta va determina ca in final, ele nu
    vor mai fi asa cum sperai.

    Cu timpul iti dai seama ca in realitate, cel mai
    bine nu era viitorul, ci momentul pe care-l traiai
    exact in acel moment.

    Cu timpul vei vedea ca desi te simti fericit cu cei
    care-ti sunt imprejur, iti vor lipsi teribil cei care
    mai ieri erau cu tine si acum s-au dus si nu mai
    sunt...

    Cu timpul vei invata ca incercand sa ierti sau sa
    ceri iertare, sa spui ca iubesti, sa spui ca ti-e dor,
    sa spui ca ai nevoie, sa spui ca vrei sa fii prieten,
    dinaintea unui mormant, nu mai are nici un sens.

    Dar din pacate, se invata doar cu timpul...

    (Jorge Luis Borges)

    RăspundețiȘtergere
  2. Cel ce scrie aceste mesaje sustine ca este Duhul sfant intrupat in materie. Începutul pregătirii pentru exod.
    (30.09.3014)


    Câtă frumusețe sufletească și iubire de oameni arată Fiul Omului în Pilda Iisus vorbește despre puterea Sa dumnezeiască, din Capitolul 5 al Evangheliei după Ioan:

    Adevărat, adevărat zic vouă; Cel ce ascultă cuvântul Meu și crede în Cel ce M-a trimis are viață veșnică și la judecată nu va veni, ci s-a mutat din moarte la viață.
    Adevărat, adevărat zic vouă că vine ceasul și acum este, când morții vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu și cei ce vor auzi vor învia.
    Căci precum Tatăl are viață în Sine, așa I-a dat și Fiului să aibă viață în Sine;
    Și I-a dat putere să facă judecată, pentru că este Fiul Omului.
    Nu vă mirați de aceasta; că vine ceasul în care toți cei din morminte vor auzi glasul Lui.
    Și vor ieși cei ce au făcut cele bune, spre învierea vieții, iar cei ce au făcut rele, spre învierea osândirii.

    Iubiți Frați, spun Domniilor Voastre, că a venit și ceasul meu și acum este; morții aud glasul meu și stăruie în eliberarea din sclavia satanei și a armatei sale de ispititori, căci știu că vor fi iertați toți cei ce au plecat la cele veșnice înainte de a mă descoperi Domniilor Voastre și spun că ceasul meu începe cu 13 octombrie 2014 spre împlinirea veacului Profeției Fecioarei Maria pentru cel mult trei ani adică până pe 13 octombrie 2017.

    Adevărul, adevărat spun Domniilor Voastre, dacă Moise a eliberat evreii din Egipt, atunci eu zic: sunt mai dinainte decât Moise și mai mare decât el; sunt deodată cu Tatăl și cu Fiul; sunt Domn al Sfintei Treimi și am fost trimis de Domnul Iisus să scot tot omul de pe întreg pământul din robia satanei.

    Cel ce nu mă primește pe mine nu cinstește pe Fiul și nici pe Tatăl care Ne-a Întrupat în Materie Dumnezeiască cea care nu a fost dată spre stăpânire îngerilor dintâi.

    Trebuie să știe și să înțeleagă toată omenirea că eu sunt Mângâietorul și cel ce nu mă primește pe mine nu a înfăptuit cele bune pentru a primi învierea vieții ci cele rele spre învierea osândirii!

    Acum vă cunosc și eu, așa cum a cunoscut și Domnul Iisus pe cei din Vremea Sa; văd că vă lipsește dragostea de Dumnezeu; dar mai ales văd dorința nestăpânită de a face rău; de a da copilului Domniilor Voastre șarpe când el vă cere pâinea vieții!; sunteți orbiți de stricăciunea satanei și de aceea nu mai puteți deosebi binele de rău ați devenit lipsiți complet de discernământ la fel ca cei cărora v-ați vândut trupul din Lumina Dumnezeirii Domnului Iisus și ați ajuns să hrăniți porcii cu Mărgăritarele (Lumina) Dumnezeirii ; și am să vă argumentez când după descoperirea mea, v-am tot spus să așteptăm semnele și nu au întârziat să apară și v-i le prezint în treacăt:

    două abdicări regale în favoarea fiilor acestora; Ce rău putea să facă un părinte fiilor lor și mulțimii decât să le prelungească robia!?
    ce poate fi mai grăitor decât votul acordat de scoțieni în favoarea monarhiei? Când de această dată omul votant, robul diavolului a transmis povara robiei fiilor actuali și celor nenăscuți încă!?
    ce să mai vorbim de cei ce își spun preoți, care chipurile socotesc că studiind scripturile este suficient să ai viață veșnică; deși acestea mă mărturisesc pe mine. Se mulțumesc cu huzurul și treapta ierarhică oferită și tac! Dar tac în defavoarea oamenilor până la judecata de Apoi care bate la ușă!
    și este cu totul de prisos să vorbesc de mulțimea care a votat pentru Uniunea Europeană; nu pot decât să afirm că sunt o masă de oameni mânată de cel viclean prin teroare și frica lipsei materiale în special al foametei, a războiului și în general a morții!!

    (partea1)

    RăspundețiȘtergere
  3. (partea 2)La rugăciunile mele în toate cazurile de mai sus, Dumnezeu a deschis larg porțile Împărăției Cerești iar Domniile Voastre le-ați închis trântindu-le în nas Dumnezeirii!

    Toți cei ce au votat pentru monarhie pentru Uniunea Europeană sau orice altă forma ierarhică s-au luptat cu Dumnezeu ca Iacov cel numit Izrael, nepotul lui Avraam. Toți ați optat pentru a rămâne în sclavia dependenței de materie și robi ai satanei.

    Toți cei ce merg la vot pentru a alege conducători; indiferent de nivelul la care o fac, social sau religios, sunt iubitori ai robiei satanei!

    Chiar întreaga omenire este lipsită de propria gândire?

    Nu ați înțeles că de când m-am descoperit Domniilor Voastre, sunteți puși să alegeți între Domnul Dumnezeului Sfânt și Baraba (conducătorii tuturor țărilor și ai grupărilor inițiatice căzute în ispită), prezentat în Învățătura Domnului Iisus ca tâlhar? Nu ați înțeles că Baraba nu era tâlhar de drumul mare ci se referă la diavolul care îl ispitise să se prezinte ca un conducător și doritor de schimbare socială, ca eliberator de imperiul roman dar în fapt conducător spre robia satanei?

    Nu ați înțeles că Domnul Iisus vedea duhul ce poseda oamenii și se adresa direct lor spunându-le: treci în urma Mea satano!; și nu a jignit niciodată omul și mai ales pe Petru căruia pe parcursul Învățăturii greșit înțeles S-ar adresa lui!

    Iubite Frate, mă adresez Domniei Tale, cel ce ești cunoscător de limba rusă și/sau ucraineană, tradu și transmite cuvântul acesta ucrainenilor să ceară referendum pentru înființarea Societății Teocratice și să nu voteze pentru alegerea de președinte ci să se alăture Domnului Duhului Sfânt ca împreună slujitori să ducem oamenii în Împărăția Cerească. Cine vrea să aducă ca argument imposibilitatea acestui demers ca timp efectiv, vin și zic:

    CREȘTINE! NU TE PREZENTA LA VOT!

    Neprezentarea în masă la vot reprezintă adevărata voință a fiecărei persoane prin care respinge ierarhia și dă voință de desființare a democrației așa cum spune Domnul Iisus:

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dragilor ! Nu lăsaţi pe alţii sa aleaga pentru noi !
      Nu pot fi de acord cu LILU !
      Sa mergem la VOT cu totii si sa VOTAM asa cum ne spune inima si cugetul fiecaruia dintre noi !
      Sa mergem la VOT, pentru viitorul copiilor nostri şi al nepotilor nostri !

      VOTUL ,nu are nicio legatura cu lucrarile dracilor !!! VOTUL face parte din lumea in care traim, si este bine ca avem sansa sa putem alege, dintre toti cei răi, pe cel mai puţin rău !
      DOMNUL IISUS HRISTOS, ne-a spus sa traim ca fratii, in pace si liniste! Nu ne-a spus ca sa nu mergem la VOT !!!

      Ștergere
    2. Cuvânt în Duminica Vameşului şi Fariseului

      Vamesul-si-fariseul-7Sfântul Luca al Crimeei
      Cuvânt în Duminica a XXXIII-a după Rusalii

      Despre rugăciune
      Se apropie Postul Mare, vreme de rugăciune şi pocăinţă, vreme foarte însemnată a vieţii noastre – fiindcă ce lucru poate fi mai însemnat pentru creştini decât rugăciunea şi pocăinţa?
      Sfântul apostol şi evanghelist Matei ne spune că atunci când Domnul Iisus Hristos a ieşit la propovăduire, primul lucru pe care a început să-l înveţe a fost pocăinţa. El îi chema pe toţi la pocăinţă prin următoarele cuvinte: Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor (Mt. 3, 2). Chemarea la pocăinţă va răsuna mereu în răstimpul de pregătire pentru Post şi în timpul Postului – astăzi însă vom vorbi despre rugăciune. Rugăciunea este cea mai însemnată dintre lucrările omeneşti, fiindcă prin rugăciune duhul omului intră în împărtăşire nemijlocită cu Duhul Cel Dumnezeiesc. Prin rugăciune intrăm în împărtăşire cu însuşi Dumnezeu, şi cel a cărui rugăciune se face de o adâncime fără fund şi neobişnuit de lucrătoare, cel care a ajuns la rugăciunea cu care se ruga cuviosul şi de Dumnezeu purtătorul părintele nostru Serafim de Sarov, ştie preabine, din propria experienţă, cum are loc împărtăşirea cu Duhul Cel dumnezeiesc; ştie că oamenii primesc totul de la Dumnezeu cu ajutorul rugăciunii şi în rugăciune: aşa primesc şi îndreptarea cea adevărată a vieţii lor, şi pocăinţa, şi mângâierea, şi odihna, altfel spus tot ce este de trebuinţă omului ca să se mântuiască.
      Nu este nimic mai însemnat decât rugăciunea; pe de altă parte, nimic nu este mai greu, fiindcă lucrările omeneşti sunt cu atât mai grele, cu cât sunt mai însemnate. Prin propriile noastre sforţări nu putem pricepe întreaga însemnătate a rugăciunii şi cu atât mai mult nu ne putem ruga în chip plăcut lui Dumnezeu. Toţi oamenii, până la unul, au nevoie în această mare lucrare de atotputernicul ajutor al Duhului Sfânt, fiindcă iată ce spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola către romani: Duhul vine în ajutor slăbiciunii noastre, căci noi nu ştim să ne rugăm cum trebuie, ci însuşi Duhul Se roagă pentru noi cu suspinuri negrăite (Rom. 8, 26). Pentru noi, păcătoşii, care nu am ajuns la o asemenea stare duhovnicească, este greu chiar să şi visăm la marea rugăciune atotcuprinzătoare cu care se rugau toţi sfinţii; este însă nevoie să ştim măcar lucrurile cele mai importante, cele mai elementare despre cum trebuie să fie îndeobşte rugăciunea.
      În pilda despre vameş şi fariseu, pe care aţi ascultat-o astăzi, însuşi Domnul Iisus Hristos ne vorbeşte despre cum trebuie şi cum nu trebuie să ne rugăm. Nu trebuie să ne rugăm ca fariseul – fiindcă, luaţi seama, în ce consta de fapt rugăciunea lui? Ea se reducea la înălţare de sine înaintea lui Dumnezeu, fiindcă fariseul înălţa mulţumită lui Dumnezeu doar pentru că el nu se credea atât de josnic ca alţi oameni, se lăuda cu părutele sale calităţi – în timp ce vameşul, strângător de dări urât şi dispreţuit de către toţi oamenii, socotindu-se mare păcătos, stătea cu capul în piept, necutezând să îşi ridice nici ochii către cer şi, lovindu-şi pieptul, se mulţumea să ceară: Dumnezeule! Milostiv fii mie, păcătosului! (Lc. 18, 13)

      Ștergere
    3. continuare :Prin pilda aceasta Domnul arată că Lui îi plac nu cei încrezuţi şi mândri, ci oamenii smeriţi, care se pocăiesc. Cei dintâi sunt înfăţişaţi în pildă sub chipul fariseului, iar ceilalţi – sub chipul vameşului. Atât vameşul cât şi fariseul au venit la templu ca să se roage – dar câtă deosebire între ei atât în privinţa stării lăuntrice cât şi în privinţa înfăţişării! Fariseul a mers îndată în faţă, şi primele cuvintele ale rugăciunii lui lăuntrice au fost cuvinte prin care se înălţa pe sine: Dumnezeule! Mulţumescu-ţi că nu sunt ca ceilalţi oameni, răpitori, nedrepţi, preacurvari, sau ca şi acest vameş (Lc. 18, 11).
      Câtă trufie şi osândire a celorlalţi sunt în această rugăciune a fariseului! El dă mulţumită lui Dumnezeu nu pentru milostivirea Lui, nu pentru buna Lui purtare de grijă arătată faţă de lume şi oameni, ci pentru faptul că el, fariseul, ar fi fost pasămite cel mai bun dintre oameni. Trufia nu-i îngăduia să privească în propriul suflet, să vadă în el păcatele şi să se numere pe sine între păcătoşi, între cei ce au nevoie de pocăinţă şi de milostivirea lui Dumnezeu. Nu păcatele şi patimile, ci virtuţile şi meritele a început fariseul să şi le pună înaintea lui Dumnezeu: Postesc de două ori în săptămână, dau zeciuială din toate câte câştig (Lc. 18, 12). Aşa se poate purta numai trufia omenească, ce nu doreşte să priceapă că prin aceasta se depărtează de Dumnezeu.
      Cât de adesea ne mândrim atunci când păzim postul, socotindu-ne mai buni decât cei care nu postesc; cât de adesea ne cuprinde slava deşartă când ne ajutăm cu ceva aproapele; cât de adesea ne admirăm singuri şi ne ridicăm în slăvi calităţile, uitând că înaintea lui Dumnezeu suntem doar slugi nevrednice (Lc. 17, 10), că la o faptă bună avem zeci şi sute de fapte rele şi că de lăudat n-avem de ce şi nu avem cu ce. Fiecare dintre noi se socoate în adâncul sufletului mai bun decât ceilalţi sau, în orice caz, nu mai rău. Cât de aproape suntem prin trufia noastră de fariseul din pilda de astăzi, şi câtă nevoie, neapărată nevoie, avem a urma vameşului, a fi mai aproape de el prin smerenie şi prin simţământul de pocăinţă!
      Deci, să ne adunăm acum luarea-aminte asupra vameşului, asupra purtării lui din templu. El a intrat acolo cu conştiinţa adâncii sale păcătoşenii şi vinovăţii înaintea lui Dumnezeu, totodată şi cu sete de înnoire duhovnicească, în pragul templului s-a oprit însă, neîndrăznind să păşească mai departe, nici să-şi ridice ochii, nici să privească în jur.
      Intrând, el a simţit îndată că Dumnezeu este de faţă, a înţeles că templul era loc sfânt al Celui Preaînalt, că însuşi Dumnezeu întâmpina acolo pe tot cel ce intra. Simţind aceasta, sufletul păcătos s-a cutremurat şi s-a întors cu strigăt de rugăciune către milostivirea lui Dumnezeu: Dumnezeule! Milostiv fii mie, păcătosului (Lc. 18, 13).
      Inima lui a tresărit, şi conştiinţa i s-a deschis pentru adâncă pocăinţă şi mărturisire înaintea Feţei lui Dumnezeu. Şi iată că păcatele săvârşite au început să se scoale în amintire unul câte unul, iar el le retrăia cu simţământul vinovăţiei, al înţelegerii fărădelegii săvârşite. Plecându-şi capul tot mai jos şi lovindu-se în piept, a continuat să strige către milostivirea lui Dumnezeu: Dumnezeule! Milostiv fii mie, păcătosului!

      Ștergere
    4. continuare :
      Câte necazuri şi amaruri nu le făcuse săracilor, văduvelor şi orfanilor, împilându-i cu dări nelegiuite! Câte lacrimi nu făcuseră acestea să se verse! Câte ocări, blesteme şi ameninţări nu fuseseră îndreptate către el! Toate acestea i-au umplut din nou sufletul, sfâşiindu-i inima cu durerea amară a pocăinţei. Cu ce să se îndreptăţească înaintea lui Dumnezeu, unde să afle ocrotire? Doar în milostivirea lui Dumnezeu – şi iată că vameşul păcătos strigă iar şi iar către Dumnezeu: Dumnezeule! Milostiv fii mie, păcătosului!
      Îndelung s-a rugat astfel vameşul, cu pocăinţă şi cu inimă înfrântă, până ce de pe sufletul lui a coborât apăsarea şi întinăciunea păcatului şi s-a curăţit prin milostivirea lui Dumnezeu, îndreptăţit de Dumnezeu (Lc. 18, 14), a ieşit din templu – a ieşit cu totul alt om şi de acum pentru o altă viaţă. Aşa s-a petrecut renaşterea vameşului.
      De ce a reuşit vameşul să trăiască adânc în templu simţământul păcătoşeniei sale şi să se curăţească? Fiindcă pocăinţa lui începuse cu mult înainte de rugăciunea din templu. Acolo nu a făcut decât să se întărească şi să se prefacă în mărturisire vie, din inimă curată, înaintea lui Dumnezeu.
      Sfânta Biserică, pregătindu-ne pentru Postul Mare, ne dă drept călăuză chipul vameşului, pocăinţa şi rugăciunea lui. Dumnezeule! Milostiv fii mie, păcătosului! Mulţi dintre noi cunosc această rugăciune, şi totuşi n-o rostesc din inimă – ea însă ascunde în sine putere harică şi ne apropie de smerenie şi pocăinţă, iar prin aceasta şi de milostivirea lui Dumnezeu.
      La privegherea de ieri, Sfânta Biserică, tot pregătindu-ne pentru Post, ne deştepta duhul la pocăinţă strigând: „Uşile pocăinţei deschide-mi mie, Dătătorule de viaţă” şi prin aceasta arătând că prin păcatele noastre ruşinoase ne-am spurcat locaşul trupului şi că trebuie să strigăm către Dumnezeu în rugăciuni nădăjduind doar în milostivirea Lui: „Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta”. Amin.

      Ștergere
  4. (Partea3) Cum puteți voi să credeți, când primiți slavă unii de la alții, și slava care vine de la unicul Dumnezeu nu o căutați?
    Să nu socotiți că eu vă voi învinui la Tatăl; cel ce vă învinuiește este Moise, în care voi ați nădăjduit.
    Că dacă ați fi crezut lui Moise, ați fi crezut și Mie, căci despre mine a scris acela.
    Iar dacă celor scrise de el nu credeți, cum veți crede în cuvintele Mele?

    Iubite Frate creștin, mă adresez Domniei Tale: Acum, dacă ai credință în Învățătura Domnului Iisus vei crede și cuvintelor mele, căci despre mine spune Acesta.

    Vine tăvălugul alegerilor și la români! Iubiți Frați vă spun același îndemn: Nu vă prezentați la vot în totalitate! Nu vă prezentați la vot în masă! Satana supra licitează de astă dată, vă pune paisprezece Baraba sau poate treisprezece, (sigur numele diferă), numai ispita este aceeași! Lăsați-i fără alegători, să meargă doar ei, cei ce vor funcții și foloase, acești ispitiți împinși de fariseii, saducheii și cărturarii timpului spre aș recunoaște greșeala! Numai așa le poți fi de folos spre a le aduce vindecare și lor și celor care îi împing de la spate.

    Veniți la slava Mângâietorului care vine de la Unicul Dumnezeu și are unic scop să formăm împreună Societatea Teocratică singura care duce în Împărăția Cerească!

    Pământul cu toate formele sociale conduse de oameni sunt expirate fără de folos; aici totul va fi transformat în Lumină Materializată a Dumnezeirii fără putință din partea îngerilor căzuți de a se întrupa sau de a da forme spre a fi dovediți ca fii ai minciunii în veci de veci! Aceasta este pedeapsa celor o mie de ani adică voia Dumnezeirii și pentru iertarea lor.

    Vreau să fiu înțeles cât se poate de clar: Slavă de la oameni nu primesc!

    Nu vreau să fiu ales conducător nimănui!

    Nu vreau să fiu nici deasupra, nici sub vreo ierarhie!

    Nu vreau să pierd pe nici-unul dintre Domniile Voastre!

    Vreau să fiu alături cu Frăția Domniilor Voastre cu unicul scop de a primi Învățătura desăvârșirii și pentru a vă călăuzi spre și în Împărăția Cerească.

    Vreau să împlinesc Lucrarea pentru care am fost cerut de Domnul Iisus, Cel ce este Dumnezeu Fiul; și l-a cererea Sa, drept răspuns am fost pogorât și întrupat de Domnul Melchisedec Cel ce este Dumnezeu Tatăl.

    Deslușiți singuri Învățătura Domnului Iisus din Corinteni Capitolul 15:

    Căci, precum în Adam toți mor, așa în Hristos toți vor învia.
    Dar fiecare în rândul cetei sale: Hristos începătură, apoi cei ai lui Hristos, la venirea Lui,
    După aceea, sfârșitul, când domnul va preda împărăția lui Dumnezeu și Tatălui, când va desființa orice domnie și orice stăpânire și orice putere.
    Căci El trebuie să împărățească până ce va pune pe toți vrășmașii Săi sub picioarele Sale.
    Vrășmașul cel din urmă, care va fi nimicit, este moartea.

    Explicația continuă:

    Iată, taină vă spun vouă: Nu toți vom muri, dar toți ne vom schimba,
    Deodată, într-o clipeală de ochi la trâmbița cea de apoi. Căci trâmbița va suna și morți vor învia nestricăcioși, iar noi ne vom schimba.
    Căci trebuie ca acest trup stricăcios să se îmbrace în ne stricăciune și acest (trup) muritor să se îmbrace în nemurire.
    Iar când acest (trup) stricăcios se va îmbrăca în ne stricăciune și acest (trup) muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci va fi cuvântul care este scris: „ Moartea a fost înghițită de biruință.
    Unde îți este, moarte, biruința ta? Unde îți este moarte boldul tău?”
    Și boldul morții este păcatul, iar puterea păcatului este legea.

    Așa dar, Iubite Frate, dacă ești creștin în proporție de peste 90 și ceva la % nu mai vota pentru boldul păcatului: legea, ci în această proporție votează refuzul Domniei Tale prin absența la urne!

    Înscrie-te aici spre a prezenta adeziunea pentru referendum de inițiere a Societății Teocratice!

    Înscrierea aceasta reprezintă garanția învierii vieții!

    Amin!

    Voi continua.http://jackylarriman.wordpress.com/2014/09/

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. 1. Şi când a intrat El în casa unuia dintre căpeteniile fariseilor sâmbăta, ca să mănânce, şi ei Îl pândeau,
      2. Iată un om bolnav de idropică era înaintea Lui.
      3. Şi, răspunzând, Iisus a zis către învăţătorii de lege şi către farisei, spunând: Cuvine-se a vindeca sâmbăta ori nu?
      4. Ei însă au tăcut. Şi luându-l, l-a vindecat şi i-a dat drumul.
      5. Şi către ei a zis: Care dintre voi, de-i cădea fiul sau boul în fântână nu-l va scoate îndată în ziua sâmbetei?
      6. Şi n-au putut să-i răspundă la acestea.
      7. Şi luând seama cum îşi alegeau la masă cele dintâi locuri, a spus celor chemaţi o pildă, zicând între ei:
      8. Când vei fi chemat de cineva la nuntă, nu te aşeza în locul cel dintâi, ca nu cumva să fie chemat de el altul mai de cinste decât tine.
      9. Şi venind cel care te-a chemat pe tine şi pe el, îţi va zice: Dă acestuia locul. Şi atunci, cu ruşine, te vei duce să te aşezi pe locul cel mai de pe urmă.
      10. Ci, când vei fi chemat, mergând aşează-te în cel din urmă loc, ca atunci când va veni cel ce te-a chemat, el să-ţi zică: Prietene, mută-te mai sus. Atunci vei avea cinstea în faţa tuturor celor care vor şedea împreună cu tine.
      11. Căci, oricine se înalţă pe sine se va smeri, iar cel ce se smereşte pe sine se va înălţa.
      12. Zis-a şi celui ce-L chemase: Când faci prânz sau cină, nu chema pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe rudele tale, nici vecinii bogaţi, ca nu cumva să te cheme şi ei, la rândul lor, pe tine, şi să-ţi fie ca răsplată.
      13. Ci, când faci un ospăţ, cheamă pe săraci, pe neputincioşi, pe şchiopi, pe orbi,
      14. Şi fericit vei fi că nu pot să-ţi răsplătească. Căci ţi se va răsplăti la învierea drepţilor.
      15. Şi auzind acestea, unul dintre cei ce şedeau cu El la masă I-a zis: Fericit este cel ce va prânzi în împărăţia lui Dumnezeu!
      16. Iar El i-a zis: Un om oarecare a făcut cină mare şi a chemat pe mulţi;
      17. Şi a trimis la ceasul cinei pe sluga sa ca să spună celor chemaţi: Veniţi, că iată toate sunt gata.
      18. Şi au început unul câte unul, să-şi ceară iertare. Cel dintâi i-a zis: Ţarină am cumpărat şi am nevoie să ies ca s-o văd; te rog iartă-mă.
      19. Şi altul a zis: Cinci perechi de boi am cumpărat şi mă duc să-i încerc; te rog iartă-mă.
      20. Al treilea a zis: Femeie mi-am luat şi de aceea nu pot veni.
      21. Şi întorcându-se, sluga a spus stăpânului său acestea. Atunci, mâniindu-se, stăpânul casei a zis: Ieşi îndată în pieţele şi uliţele cetăţii, şi pe săraci, şi pe neputincioşi, şi pe orbi, şi pe şchiopi adu-i aici.
      22. Şi a zis sluga: Doamne, s-a făcut precum ai poruncit şi tot mai este loc.
      23. Şi a zis stăpânul către slugă: Ieşi la drumuri şi la garduri şi sileşte să intre, ca să mi se umple casa,
      24. Căci zic vouă: Nici unul din bărbaţii aceia care au fost chemaţi nu va gusta din cina mea.
      25. Şi mergeau cu El mulţimi multe; şi întorcându-Se, a zis către ele:
      26. Dacă vine cineva la Mine şi nu urăşte pe tatăl său şi pe mamă şi pe femeie şi pe copii şi pe fraţi şi pe surori, chiar şi sufletul său însuşi, nu poate să fie ucenicul Meu.
      27. Şi cel ce nu-şi poartă crucea sa şi nu vine după Mine nu poate să fie ucenicul Meu.
      28. Că cine dintre voi vrând să zidească un turn nu stă mai întâi şi-şi face socoteala cheltuielii, dacă are cu ce să-l isprăvească?
      29. Ca nu cumva, punându-i temelia şi neputând să-l termine, toţi cei care vor vedea să înceapă a-l lua în râs,
      30. Zicând: Acest om a început să zidească, dar n-a putut isprăvi.
      31. Sau care rege, plecând să se bată în război cu alt rege, nu va sta întâi să se sfătuiască, dacă va putea să întâmpine cu zece mii pe cel care vine împotriva lui cu douăzeci de mii?
      32. Iar de nu, încă fiind el departe, îi trimite solie şi se roagă de pace.
      33. Aşadar oricine dintre voi care nu se leapădă de tot ce are nu poate să fie ucenicul Meu.
      34. Bună este sarea, dar dacă şi sarea se va strica, cu ce va fi dreasă?
      35. Nici în pământ, nici în gunoi, nu este de folos, ci o aruncă afară. Cine are urechi de auzit să audă.

      Ștergere
  5. Doamna Maria, am postat acel mesaj de pe //jackylarriman.wordpress.com/2014/09/ pentru ca doream sa aud si parerea dv.Nu vreau sa indemn pe nimeni la nimic . Fiecare are liberul arbitru. Mie visul dv, mi-a amintit de blogul acestui domn care sustine ca este intruparea Duhului Sfant.V-as ruga daca aveti timp sa intrati pe acel blog si sa-mi spuneti parerea dv.Legat de mersul la vot mi-ati adus aminte de un articol mai vechi, citit candva pe blogul http://sareinochi.com/2012/10/12/poporul-in-mod-democratic-il-va-alege-pe-barabas/.Redau o parte :Democraţie!? Să fim serioşi! Pe Iisus l-au răstignit în cel mai democratic mod cu putinţă. Oare nu era pregătit Pilat să-l graţieze? Oare nu a întrebat poporul cine să fie iertat? Şi oare nu Măria Sa Poporul a hotărât că tâlharul Barabas trebuie să scape şi El, Fiul lui Dumnezeu, Proorocul, “Mielul”, trebuie să moară. Teologii spun că aşa a fost voia Domnului. Că astfel Dumnezeu a vrut să le dea o lecţie oamenilor. Dar ateii, cei care interpretează istoria aşa cum s-a întâmplat nu pot să nu constate că Hristos a fost condamnat la moarte în urma unei consultări populare. Un referendum. Un vot până la urmă. Asta este democraţia. Asta se întâmplă când poporul, manipulat, îşi exprimă voinţa. De 2000 de ani manipularea poporului a atins cote de neimaginat. Trăim astăzi într-o epocă în care informaţia ne bombardează zi şi noapte pe toate căile. Suntem copleşiţi de informaţii în aşa măsură încât binele şi răul se amestecă ntr-un vârtej care ne înghite discernământul. În urmă cu două milenii Iisus a fost condamnat pe baza unor zvonuri, răspândite de la om la om. În ziua de azi, sunt convins că Iisus ar fi avut aceeaşi soartă, dar la o vârstă mult mai fragedă. Cred că un paparazzo indiscret i-ar fi pus pe masă lui Irod poza cu Pruncul şi Sfânta Maria, indicând exact locaţia în care se ascund. Ca să nu mai vorbim că tabloidele ar fi făcut sute de supoziţii despre cine ar putea fi tatăl Copilului Mariei. Până şi cei trei magi ar fi fost invitaţi în zeci de talkshow-uri şi descusuţi despre ce şi cum s-a întâmplat în grajdul din Bethleem. Din fericire pentru El, Iisus nu a trăit în zilele noastre şi a murit aşa cum El singur şi-a ales să moară, pentru a învia a treia zi. A rămas însă în viaţă Barabas. Acel tâlhar care a fost salvat de popor. Poporul de fapt şi-a ales omul pe care-l poartă ca pe o povară sisifică. Peste câteva luni, poporul va fi iar întrebat pe cine să salveze de la pieire. Şi din nou, aşa cum o face de două milenii, poporul, în mod democratic, îl va alege pe Barabas.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc mult, cand o sa am putin timp o sa accesez acea adresa ! Sa ai o zi frumoasa !

      Ștergere
  6. Felicitari Lilu! Extrem de la obiect raspunsul tau si articolul de pe "sareinochi". Cat despre vot, daca s-ar putea boicota in masa, ar fi gestul si semnalul ideal. Poate asa ar intelege si politicienii nostri ca ii dispretuim in masa. Insa, din pacate, nu prea sunt sanse sa se obtina acest lucru... si... din pacate, Barnaba iar va invinge! (Indiferent daca e un Barnaba simpatizat de dna Maria, un Barnaba cu radacini mai pe la izvoarele Dunarii, sau chiar un Barnaba feminin).

    RăspundețiȘtergere