SODOMA SI GOMORA ,LOCUL UNDE BARBATII TRAIAU CU BARBATI SI FEMEILE CU FEMEI !

              PACATUL  SODOMEI  SI GOMOREI !

                   

În Biblie se fac referiri la Sodoma şi Gomora, ca cetăţi ale păcatului. De exemplu, în cartea lui Iuda se spune „Tot aşa, Sodoma şi Gomora şi cetăţile dimprejurul lor, care se dăduseră ca şi ele la curvie şi au poftit după trupul altuia, ne stau înainte ca o pildă, suferind pedeapsa unui foc veşnic. Totuşi, oamenii aceştia, târâţi de visările lor, îşi pângăresc la fel (ca şi cei din Sodoma) trupul, nesocotesc stăpânirea şi batjocoresc dregătoriile.“ (Iuda 7, 8) Conform Praviliei Bisericeşti, „sodomia este păcatul pe care îl face bărbat cu bărbat sau bărbat cu femeie când nu vor să aibă copii. El este păcat strigător la cer. Sodomiţii şi Gomoriţii, adică cei ce fac spurcăciuni în gură, împărăţia lui Dumnezeu nu o vor vedea (I Cor. 5, 9-10).” Păcatul sodomiei denumeşte orice manifestare anormală de natură sexuală. Din punct de vedere spiritual, acest păcat este considerat ca o ameninţare gravă a sfinţeniei spre care omul a fost creat să tindă. Etimologic, rădăcina cuvântului, sodom, înseamnă a (se) nimici, a (se) prăpădi.

Facerea (Geneza)

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

Capitolul 19

1.	Cei doi Îngeri au ajuns la Sodoma seara, iar Lot şedea la poarta Sodomei. Şi văzându-I,  Lot s-a sculat înaintea Lor şi s-a plecat cu faţa până la pământ
2.	Şi a zis: "Stăpânii mei, abateţi-vă pe la casa slugii Voastre, ca să rămâneţi acolo;  spălaţi-Vă picioarele, iar dimineaţă, sculându-Vă, Vă veţi duce în drumul Vostru".  Ei însă au zis: "Nu, ci vom rămâne în uliţă".
3.	Iar el I-a rugat stăruitor şi S-au abătut la el şi au intrat în casa lui. Atunci el Le-a gătit  mâncare, Le-a copt azime şi au mâncat.
4.	Dar mai înainte de a Se culca Ei, sodomenii, locuitorii cetăţii Sodoma, tot poporul din  toate marginile; de la tânăr până la bătrân, au înconjurat casa,
5.	Şi au chemat afară pe Lot şi au zis către el: "Unde sunt Oamenii, Care au intrat să mâie  la tine? Scoate-I ca să-I cunoaştem!"
6.	Şi a ieşit Lot la ei dinaintea uşii şi, închizând uşa după dânsul,
7.	A zis către ei: "Nu, fraţii mei, să nu faceţi nici un rău.
8.	Am eu două fete, care n-au cunoscut încă bărbat; mai degrabă vi le scot pe acelea,  să faceţi cu ele ce veţi vrea, numai Oamenilor acelora să nu le faceţi nimic, de vreme  ce au intrat Ei sub acoperişul casei mele!"
9.	Iar ei au zis către el: "Pleacă de aici! Eşti un venetic şi acum faci pe judecătorul? Mai  rău decât Acelora iţi vom face!" Şi repezindu-se spre Lot, se apropiară să spargă uşa.
10.	Atunci Oamenii aceia, care găzduiau în casa lui Lot, întinzându-Şi mâinile, au tras pe Lot  în casă la Ei şi au încuiat uşa;
11.	Iar pe oamenii, care erau la uşa casei, i-au lovit cu orbire de la mic până la mare, încât  în zadar se chinuiau să găsească uşa.
12.	Apoi au zis cei doi Oameni către Lot: "Ai tu pe cineva din ai tăi aici? De ai fii, sau fiice,  sau gineri, sau pe oricine altul în cetate, scoate-i din locul acesta,
13.	Că Noi avem să pierdem locul acesta, pentru că strigarea împotriva lor s-a suit înaintea  Domnului şi Domnul Ne-a trimis să-l pierdem".
14.	Atunci a ieşit Lot şi a grăit cu ginerii săi, care luaseră pe fetele lui, şi le-a zis: "Sculaţi-vă  şi ieşiţi din locul acesta, că va să piardă Domnul cetatea". Ginerilor însă li s-a părut că el  glumeşte.
15.	Iar în revărsatul zorilor grăbeau îngerii pe Lot, zicând: "Scoală, ia-ţi femeia şi pe cele  două fete ale tale, pe care le ai, şi ieşi, ca să nu pieri şi tu pentru nedreptăţile cetăţii!"
16.	Dar fiindcă el zăbovea, îngerii, din mila Domnului către el, l-au apucat de mână pe el şi  pe femeia lui şi pe cele două fete ale lui
17.	Şi, scoţându-l afară, unul din Ei a zis: "Mântuieşte-ţi sufletul tău! Să nu te uiţi înapoi, nici  să te opreşti în câmp, ci fugi în munte, ca să nu pieri cu ei!
18.	Iar Lot a zis către Dânşii: "Nu, Stăpâne!
19.	Iată sluga Ta a aflat bunăvoinţă înaintea Ta şi Tu ai făcut milă mare cu mine, mântuindu-mi  viaţa; dar nu voi putea să fug până în munte, ca să nu mă ajungă primejdia şi să nu mor.
20.	Iată cetatea aceasta este mai aproape; să fug acolo şi să mă izbăvesc. Ea e mică şi-mi voi  scăpa acolo viaţa prin Tine!"
21.	Şi i-a zis îngerul: "Iată, îţi cinstesc faţa şi-ţi împlinesc acest cuvânt, să nu pierd cetatea  despre care grăieşti.
22.	Grăbeşte dar şi fugi acolo; că nu pot să fac nimic până nu vei ajunge tu acolo!" De aceea  s-a şi numit cetatea aceea Ţoar.
23.	Când s-a ridicat soarele deasupra pământului, a intrat Lot în Ţoar.
24.	Atunci Domnul a slobozit peste Sodoma şi Gomora ploaie de pucioasă şi foc din cer de  la Domnul
25.	Şi a stricat cetăţile acestea, toate împrejurimile lor, pe toţi locuitorii cetăţilor şi toate  plantele ţinutului aceluia.
26.	Femeia lui Lot însă s-a uitat înapoi şi s-a prefăcut în stâlp de sare.
27.	Iar Avraam s-a sculat dis-de-dimineaţă şi s-a dus la locul unde stătuse înaintea Domnului
28.	Şi, căutând spre Sodoma şi Gomora şi spre toate împrejurimile lor, a văzut ridicându-se  de la pământ fumegare, ca fumul dintr-un cuptor.
29.	Dar, când a stricat Dumnezeu toate cetăţile din părţile acelea, şi-a adus aminte  Dumnezeu  de Avraam şi a scos pe Lot afară din prăpădul cu care a stricat Dumnezeu cetăţile,  unde trăia Lot.
30.	Apoi a ieşit Lot din Ţoar şi sa aşezat în munte, împreună cu cele două fete ale sale,  căci se temea să locuiască în Ţoar, şi a locuit într-o peşteră, împreună cu cele două  fete ale sale.
31.	Atunci a zis fata cea mai mare către cea mai mică: "Tatăl nostru e bătrân şi nu-i nimeni  în ţinutul acesta, care să intre la noi, cum e obiceiul pământului.
32.	Haidem dar să îmbătăm pe tatăl nostru cu vin şi să ne culcăm cu el şi să ne ridicăm  urmaşi dintr-însul!"
33.	Şi au îmbătat pe tatăl lor cu vin în noaptea aceea; şi în noaptea aceea, intrând fata  cea mai în vârstă, a dormit cu tatăl ei şi acesta n-a simţit când s-a culcat şi când s-a  sculat ea.
34.	Iar a doua zi a zis cea mai în vârstă către cea mai tânără: "Iată, eu am dormit astă-noapte  cu tatăl meu; să-l îmbătăm cu vin şi în noaptea aceasta şi să intri şi tu să dormi cu el ca  să ne ridicăm urmaşi din tatăl nostru!"
35.	Şi l-au îmbătat cu vin şi în noaptea aceasta şi a intrat şi cea mai mică şi a dormit cu el;  şi el n-a ştiut când s-a culcat ea, nici când s-a sculat ea.
36.	Şi au rămas amândouă fetele lui Lot grele de la tatăl lor.
37.	Şi a născut cea mai mare un fiu, şi i-a pus numele Moab, zicând: "Este din tatăl meu".  Acesta e tatăl Moabiţilor, care sunt şi astăzi.
38.	Şi a născut şi cea mai mică un fiu şi i-a pus numele Ben-Ammi, zicând: "Acesta-i fiul  neamului meu". Acesta e tatăl Amoniţilor, care sunt şi astăzi. Tărâmul homosexualilor: Sodoma şi Gomora       Unii spun că moralitatea ar fi relativă şi ar depinde de fiecare om în parte şi de societatea din care provine. Moralitatea este strâns legată de conştiinţa fiecărui om şi de ecoul faptei săvârşite în mintea sa. Deşi moralitatea ia o formă diferită în mintea fiecărui om, ea îşi are izvorul la Dumnezeu şi în fiinţa noastră. E în fiinţa fiecărui om născut pe pământ să-şi iubeasca mama, să se bucure de razele soarelui, de mirosul florilor, să se vesealască la zâmbetul copiilor, să se-drăgostească, să contemple creaţia, să se gândească la viaţa de după moarte, să-şi pună întrebări, să vrea să fie veşnic, să-l contemple pe Dumnezeu. Nu e nimic rău în toate acestea, aşa cum spunea Sfântul Apostol Pavel,  nu există legi împotriva binelui, pentru că el este în conştiinţa comună a tuturor. Nu te va acuza nimeni dacă ai dat o pâine unui sărac, dacă l-ai iertat pe cel ce ţi-a greşit, dacă-ţi iubeşti soţia, dacă-ţi ajuţi colegul, dacă cedezi locui cuiva, dacă intorci obrazul, dacă te rogi lui Dumnezeu, dacă citeşti o carte. Fiecare dintre noi recunoaştem binele, îl simţim în inima noastră, mai ales când este îndreptat către noi. Ce bucurie  simţi în inimă când cineva te apreciază, îţi dă atenţie, te înţelege, te iubeşte, te iartă, te ajută....!!! Binele şi frumosul îl recunoaştem toţi de fiecare dată şi reprezintă o stare de normalitate evidentă pentru mediul în care trăim. În schimb răul ne revoltă, ne dă frustrări, ne obligă să-l contestăm şi să-l eliminăm. De ce există atâtea discuţii despre homosexuali? De ce atâtea controverse între un grup minor de oameni (homosexualii) şi restul societăţii? De ce se face un marş al homosexualităţii în Bucureşti iarăşi? Pentru că ceea ce promovează ei este împotriva firii, este anormal, şi anormalitatea ne afectează pe toţi. De ce homosexualii nu sunt acceptaţi de societate? Pentru că faptele lor nu se găsesc ca bine comun în conştiinţa noaastră, în cultura şi societatea românească şi în întreaga lume. Pentru un popor creştin-ortodox de 2000 de ani, cu zeci de mii de biserici şi sute de mănăstiri, marşul homosexualilor este o sfidare şi un afront adus întregii noastre istorii. Dacă ceea ce promovau ei era ceva normal pentru societate,  ar fi fost primit cu căldură şi generozitate de toată lumea, ba ar fi primit chiar şi sprijin pentru iniţiativele lor. Moralitatea dubioasă pe care o promovează aduce un mare deserviciu societăţii şi copiiilor, viitorii cetăţeni de mâine ai ţării noastre, şi tocmai de aceea trebuie să se ascundă, să se ferească în a-se afişa în public. Gravitatea iniţiativei lor şi deserviciul  pe care-l aduc lumii întregi poate fi înţeles foarte bine din ceea ce s-a întâmplat cu Sodoma şi Gomora. În câteva episoade din istoria lumii Dumnezeu şi-a arătat mânia foarte puternic, pedepsind pe unii oamenii care infectau întreaga lume cu boala păcatului lor. În Sodoma şi Gomora bărbaţii se culcau cu bărbaţii şi femeile cu femeile, călcând legile firii. Pentru că au insistat în acest păcat şi n-au renunţat nicicum la el, Dumnezeu a distrus ambele oraşe arzându-le din temelii: "Atunci Domnul a slobozit peste Sodoma şi Gomora ploaie de pucioasă şi foc din cer de la Domnul. Şi a stricat cetăţile acestea, toate împrejurimile lor, pe toţi locuitorii cetăţilor şi toate plantele ţinutului aceluia.  (Facere 19, 24-25). "Iar Avraam s-a sculat dis-de-dimineaţă şi s-a dus la locul unde stătuse înaintea Domnului. Şi, căutând spre Sodoma şi Gomora şi spre toate împrejurimile lor, a văzut ridicându-se de la pământ fumegare, ca fumul dintr-un cuptor.  (Facere 19, 27-28)" Acesta este răspunsul lui Dumnezeu la întrebarea "este homosexualitate un păcat?". Mergeţi în excursie astăzi pe malul Mării Moarte şi vedeţi cenuşa rămasă de la Sodoma şi Gomora, convingeţi-vă singuri de roadele acestui păcat. Sunt atâtea dovezi ştiinţifice despre existenţa acestor cetăţi. Se fac atatea pelerinaje în acel loc... e ceva unic pe pământ, totul e fără viaţa, cenuşă şi praf... Dacă vrem să acceptăm acest păcat în societatea noastră, vedem clar la ce ne putem aştepta. Ne aşteaptă mânia lui Dumnezeu, pedeapsa şi focul cel veşnic!