PĂMÂNTUL FĂGĂDUINȚEI L -AM VĂZUT , SUB PLANETA PĂMÂNT !

c
                               3  Aprilie  2014  zori de zi !

                                              Dragii mei,

Dormeam, dar O LUMINĂ  albă orbitor de stralucitoare, mă trezeşte şi astfel văd cu ochii închişi, UN CER de noapte senina, si jos pe Pământ se întîmplă ceva uimitor şi pentru mine. 
Brusc ,nu mai sunt în pat, ci sunt pe o pajişte verde, unde acoperită cu crengi uscate se află o groapă în pământ, de circumferinţa  unei fântâni.
O forţă  nevăzută îndepărtează crengile uscate de la gura acele gropi, şi în clipa următoare, sunt atrasa ca de un magnet puternic, în interiorul  Pământului.
Când să  intru  în  inima  pământului, vedeam în jurul  meu ,multe  umbre negre  dense ca niste  siluete, care îsi intindeau mâinile  lor ca să mă prindă, ca sa mă tragă spre  peretii  tunelului din inima pământului . Acestea siluete negre le văzusem încă de la intrarea în tunelul din pământ. Incă de aici, intindeau mâinile lor de sub mantiile negre, ca sa ma apuce. 
Dar nu reauseau sa ma atinga ,deoarece o lumină albă ma ocrotea, o vedeam in jurul meu.
Înaintam prin TUNELUL întunecat din inima pământului , cu viteza  gândului !
Şi în drumul meu prin inima Pământului, zăresc precum O STEA pe Cerul nopţii, O  LUMINIŢĂ  albă, orbitor de strălucitoare.
Cu cât înaintam prin TUNELUL  din Pământ ci atât mai mult, LUMINIŢA  de la capatul TUNELULUI  devenea mai mare, şi mai mare...!
Şi iată că ,am ajuns la capătul PLANETEI  PĂMÂNT ! 
Aici la gura TUNELULUI prin care am fost adusă, simt în dreapta mea că este cineva în acea LUMINĂ  albă, şi care nu mă lasă să înaintez. Nu mă lasă sa ies din Pământul nostru.
Ci doar până la gura din capătul Tunelului, unde puteam vedea ceva uimitor de frumos. Dumnezeiesc de frumos !
Din LUMINA  albă în care eram, văd UN  ALT  PĂMÂNT, (mi s-a spus acum de un glas, ca sa scriu că): 

                          "ESTE  PĂMÂNTUL  FĂGĂDUINŢEI "!

Deci, vedeam  O  CÂMPIE  verde, plina de iarba curată ,imaculată, neatinsă de nimeni şi de nimic !
Cerul de deasupra PĂMÂNTULUI  FĂGĂDUINŢEI, era un CER alb-bleu senin, cu stralucire ca de oglindă !
Iarba stralucea într-o LUMINĂ  AURIE, transparenta, si foarte plăcută, extrem de linistitoare această LUMINĂ  AURIE, ce se asternea pe iarba imaculată. Nu vedeam Soare, dar totul arăta ca şi cum ar fi fost UN SOARE pe Cerul nou, ca de oglindă.
Faptul că nu aveam voie sa trec dincolo de Tunel, poate să fi fost motivul ca, nu vedeam Soarele nou, de pe CERUL PĂMÂNTULUI  FĂGĂDUINŢEI !
Ceea  ce vedeam acolo, nu poate mintea  omului să-şi închipuie şi nici inima si sufletul nostru , nu pot bănui imensitatea  bucuriei în trăirea aceasta dumnezeiască .
Aud  UN GLAS , în dreapta mea, ce părea că vine din LUMINA  care mă ocrotea, care îmi spune aşa :


                    "PĂMÂNTUL  FĂGĂDUINŢEI !
                  PLANETA , DE  SUB  PLANETA  PĂMÂNT "!

Acest Pământ al Fagaduinţei , nu era locuit ! Ci numai pregatit de BUNUL  DUMNEZEU , pentru noi FIII  SĂI  !

Dragii mei, DUMNEZEU a promis oamenilor, UN  ALT  PĂMÂNT, UN ALT  CER  ŞI  UN ALT  SOARE !
Să avem Credinţă şi dragoste faţă de DUMNEZEU şi faţă de MAICA  DOMNULUI ,faţă de Semenii noştri , şi ne vom mântui sufletul şi ne vom putea bucura, de toate  MINUNILE  LUI  DUMNEZEU şi ale MAICII  DOMNULUI, pe care le revarsă  asupra noastră din belşug, numai ca noi să credem şi să nu ne îndepărtăm de CREDINŢĂ !
Dăruiţi  Dragoste , faceţi fapte bune, mergeţi la SFANTA  BISERICA în zilele de sarbatoare, spovediţi-vă la Parintele duhovnic, şi astfel veţi ţine CALEA  cea dreaptă şi bineplăcută LUI  DUMNEZEU.
                               Cu dragoste şi preţuire, Maria.