duminică, 25 ianuarie 2015

MÂINILE MELE , ŢINEAU PE DUHUL CEL PREA SFÂNT , CARE S - A AŞEZAT PE UMĂRUL MEU STÂNG ! CERUL LUI DUMNEZEU S - A DESCHIS !

                                               Zori de 25  Ianuarie 2015, ora  3,36 !

                                                                          Dragii mei, 

Ca întotdeauna un fulger de lumină albă, extrem de stralucitaore, mă trezeste ca la un şoc electric, si brusc nu mai sunt în patul meu, ci sunt luată cu sufletul, într-un loc cu multă lume, ca pe o strada ,pe care lumea toata se plimba.
Cerul este bleu senin de ziuă, este frumos si cald, iar eu sunt in mijlocul mulţimii de oameni, care treceau pe lângă mine ,şi parcă nici nu mă vedeau.
Nu stiam de ce sunt acolo, căci priveam în jurul meu, si nu puteam vorbi cu nimeni, pentru că nu mă vedeau, eu îi vedeam pe oameni, dar ei nu.
Privesc la Cerul Sfânt , de acolo din mijlocul oamenilor, şi văd cu mare uimire că se întâmplă O Mare Minune.
Cerul senin de ziuă , s-a deschis, s-a dat la o parte ca si o cortină.
Din inima Cerului  Lui Dumnezeu, iese un Soare mai mic,dar orbitor de strălucitor şi cu Raze lungi, până la mine ajungeau Razele. 
Pe aceste Raze din Cerul Împărăţiei Lui Dumnezeu, vine în zbor ,în mare grabă ,UN  PORUMBEL  alb imaculat si usor nuanţat pe burtică, nuanţat cu bleu ,precum Cerul Senin. 

                                                 iunie 20, 2011 by Administrador in Zi de Zi | Scrie un comentariu    ..

Porumbelul Dumnezeiesc , adică DUHUL  CEL  PREA SFÂNT, zboară cu Aripile Sale larg deschise, si când ajunge în faţa mea, se aşează pe umărul meu stâng, si acolo rămâne.
Simt în mine ,o mare bucurie, simt o mare ocrotire Dumnezeiască. Ştiam că este DUHUL  LUI  DUMNEZEU, dar nu îndrăzneam ca să -L ating.
Şi totuşi o forţă nevăzută ,îmi spune în gândul meu, că pot să pun mâna pe Acel Porumbel alb.
Cu mâna dreaptă, iau de pe umărul meu stâng, Porumbelul alb, moment în care, Îl ţin cu ambele palme, si simt în căuşul palmelor mele, căldura divină, simt cum palmele mele nu ţinea un PORUMBEL obisnuit, căci S-a mărit ca si volum, era pufos  si catifelat, nu simteam că ar fi avut pene, ci era dumnezeiesc sentimentul de a ţine în palmele mele, pe ÎNSUŞI  DUHUL CEL PREA SFÂNT.
 Închipuiţi-vă dragilor ce simţiţi, când aveti in mâinile voastre  un balon umflat, dar  de fapt tineţi un Porumbel cu pene, si nu un balon.  Nu simţeam penele, ci doar ceva pufos, moale ,catifelat si de care nu-mi doream sa ma mai despart, nu as fi dorit ca sa-i mai dau drumul din mâinile mele. Aceasta comparatie, este infimă, faţă de cum ar trebui sa pot explica. Nu exista Cuvinte , pe care as putea sa le folosesc ,ca sa va spun ce am simtit in acele clipe.   

                            

Şi aşa ţinând în mâinile mele păcătoase, pe Duhul Cel Prea Sfânt, L-am strâns cu mare bucurie la pieptul meu, si strigam la cei din jurul meu, la oamenii care treceau grăbiţi încoace si încolo, si le spuneam cu glas tare:

             Priviţi, am în mâinile mele pe DUHUL  SFÂNT!
           Priviţi Cerul , care este deschis, vedeţi Soarele Lui Dumnezeu !

Dar nimeni nu mă vedea, nimeni nu mă auzea.
Mă durea sufletul ,că nimeni nu vedea ce ţineam eu la pieptul meu.
Lacrimile îmi curgeau şiroaie, priveam la Lumina orbitoare ce venea din Cerul Lui Dumnezeu, si am întins mâinile mele,cu Porumbelul alb, mi-am desfacut palmele, iar EL, şi-a luat zborul pe aceleaşi Raze ale Soarelui Dumnezeiesc, si într-o clipă, Cerul s-a închis la loc, iar eu am tresăltat puternic în patul meu, de parcă aş fi căzut de la doi metri. 
Cu lacrimi în ochi si-n suflet, lacrimi de bucurie, îmi notez toate cele văzute ,iar acum dragilor, le-am scris aici si pentru voi, cei care iubiţi ,dar si pentru cei care nu iubiţi acest Blog, adică CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU. 
Dragii mei, ceea ce eu scriu pe Blog, este numai de la Duhul Cel Prea Sfânt.
Zilnic vă strig, zilnic vă chem aici pe Blog, ca să vă spun, ca să vă arăt cea ce BUNUL  DUMNEZEU îmi îngăduie a vedea si a auzi.
Numai că , ca şi in acest articol, când nimeni nu mă auzea ,si nimeni nu mă vedea, că ţineam la pieptul meu pe Însuşi Duhul Lui Dumnezeu, şi toată lumea era prea ocupata cu cele lumesti,  tot aşa se întâmplă şi cu acest Blog.
Puţini dintre voi ,sunteţi cei care credeţi cu adevărat; puţini dintre voi , vă mai gândiţi dacă să-mi daţi crezare.
Iar cea mai mare parte, nu credeti nimic din cele scrise de mine si spuse de DUMNEZEU .
Ba mai mult, unii  dintre voi , din cei care nu credeţi în nimic, ci numai în eu-l vostru, aduceti cuvinte jignitoare si împroscati cu venin.
Eu vă iubesc pe toţi la fel,  ca pe niste frati si surori întru  DOMNUL  nostru IISUS HRISTOS, asa cum si sunteti, şi-mi doresc din toată inima, să credeti cu tărie în Existenţa Lui Dumnezeu şi a Maicii  Domnului.
Să credeţi ,că aici pe acest Blog: DUMNEZEU  EXISTĂ - MĂRTURII, eu scriu Cuvânt din Cuvântul Lui Dumnezeu.
Aşadar dragii mei, cine are urechi de auzit, să audă ! 
 Şi cine are ochi de văzut, să vadă !
                                   Cu dragoste, Maria. 

                                                         

6 comentarii:

  1. Ati experimentat ceva extraordinar si greu de inteles pentru multi ,mie cel putin mi-ati transmis o bucurie imensa tinand acel porumbel in propriile maini care este intruchiparea Duhului Sfant.Dumnezeu arata semne indicand faptul ca lumea Nu vede, Nu aude si nu asculta de cele Dumnezeiesti mai ales ca si marturisiti aici pe acest blog Cuvantul Lui care duce spre viata vesnica.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa este ! Cu lacrimi va raspund că, DUMNEZEU ne iubeste mult. Pe toti laolalta, căci suntel Fiii Săi. Prin mâne păcătoasa EL vorbeste, ca eu sa spun Semenilor ceea ce imi arata.
      Scriu pe acest Blog, am stat de vorba cu Preoti, cu familia mea, cu oameni de vază, dar nimeni nu vrea sa inteleaga ca eu scriu chiar din CUVANTUL LUI DUMNEZEU. Majoritatea PREOTILOR mi-au recomandat diferiti medici psihiatri, spunand ca ,de ce tocmai mie sa mi se arate asemenea MINUNI. Fireste ca nu i-am luat in seama, si m-au intrebat de ce nu ascult de ei, si ca de cine ascult eu ? Si le-am raspuns pe masura : de DUMNEZEU ! Rolul meu aici in viaţa aceasta,este ca sa conving semenii sa se intoarca la Dumnezeu. Astazi dragilor,veti afla si ce urmeaza sa faca DUMNEZEU ,pentru ca oamenii să creada.
      DUMNEZEU vede si cunoaste TOT si TOATE, stie că semenii mei,ai nostri,nu ma cred, nu toti ma cred, si atunci a luat si o alta hotarâre, pentru ca lumea sa creada si sa se intoarca la EL. In articolul urmator,veti afla aceasta.

      Ștergere
  2. Scumpa Doamna Maria, credinta vine din suflet....crezi sau nu crezi...pentru toti vine un moment cand vor crede, atatia oameni am vazut care spun ca nu cred, dar cand trec printr-un necaz cand le e grau ...chiar si cand ies din casa spun "Doamne ajuta-mi"...incat in sufletul lor credinta exista.
    Din pacate, in ziua de azi, a spune ca, crezi in Dumnezeu a ajuns sa para ceva demodat care nu se potriveste cu "timpurile cool " pe care le traim...stiinta si tehnologia ne indeparteaza nu numei de Dumnezeu ci si de prieteni si familie.
    Dar , cred eu , toate au un rost si un timp, fiecare trebuie sa-si traiasca propriile experiente de viata si atunci cand v-a spune cred...sa vina din suflet...sa creada cu adevarat.
    Candva...acum cativa ani am avut...am trait experienta Divina de a-l vedea pe Isus pe cruce...totul a durat doar cateva secunde...a fost o experienta foarte rascolitoare datorita a ceea ce am simtit in acel moment....o durere sufleteasca imensa...un dor mistuitor....au trecut cativa ani si mamaica mea draga a plecat ...apoi tatal meu si am inteles mai bine acea durere care te soarbe atunci cand te desparti de cineva ce face parte din tine.
    Va-mbratisez cu mult drag si continuati sa scrieti....sunt convinsa ca sunt multi cei ce va citesc.

    RăspundețiȘtergere
  3. http://www.cuvantul-ortodox.ro/2010/06/01/cuviosul-paisie-aghioritul-despre-infricosatoarea-inselare-numai-diavolul-teatralizeaza/

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ve poage insemna cand un porumbel mia intrat in casa si sta aici in a doua zi de pasti

      Ștergere
  4. Nici nu e nevoie sa creada cineva in blogul asta, sau in d-ta. Asta ar insemna idolatrie! Caci daca e ceva de la Duhul Sfant in cuvintele d-tale, aceste cuvinte indeamna sufletul catre Ziditor si nu catre creatura (catre d-ta), indeamna sufletul catre Cele Sfinte, catre Dumnezeul caruia si d-ta vrei din toata inima sa-i slujesti. D-na Maria, nu uita ca a sluji lui Hristos, a duce crucea impreuna, inseamna sa fii adesea precum presul de la usa, sau maturatura lumii. Toate le rabda, toate le sufera.... intru Hristos, fara sa-si atribuie vreun merit. Fara MINE, nu puteti face nimic, zice Domnul! Cat priveste A DOUA VENIRE... Pe peretele unei stanci din preajma unei pesteri din muntii nostri, de multi ani era scris de un calugar cu litere mari si albe "Vine Domnul !". Ce ne facem d-na Maria daca Domnul a si venit.? Si noi habar nu avem! Ca si acum 2000 de ani....Ptiu! -Asta..?, -Fiul teslarului ?- lasa ca-l stim noi si pe Iosif si pe fratii lui... Nu l-au recunoscut in starea umila in care a venit ! Acum lumea e cu mult mai pacatoasa ca atunci. Mult, Mult mai pacatoasa! Si daca atunci a venit asa umil, in starea actulala de pacat ajuns la apogeu, e musai sa se nasca intr-o prapastie de umilinta. Asta e Slava cea mare. Cu cat se va pogori mai adanc in prapastia smereniei si umilintei, cu atat se va ridica si va veni CU SLAVA MARE PE NORII CERULUI. Si cum ziceam mai devreme...Daca e deja printre noi d-na Maria si noi trecem nepasatori, fara sa-i intindem o cana cu apa, sau o bucata de paine, un adapost, o haina, un medicament, o vorba buna...Ce facem ? Ne tot chiorim la cer sa-l vedem venind pe norii cerului si EL e in trentarosul jegos pe care nu-l rabdam in tramvai sau autobuz ca pute, e in batranul somoiogit de ani si suferinte ce rabda in frig, .sau prin saloanele spitalelor pe langa care trecem tinandu-ne de nas...sa nu ne contagiem... Sa luam aminte...daca avem minte!

    RăspundețiȘtergere