L - AM ÎMBRĂŢIŞAT PE IISUS HRISTOS VIU , ÎN CARNE ŞI OASE !

                                              30  Decembrie 2008 ,ora 1,00 noaptea !

                                                            HRISTOS  A  ÎNVIAT !
                                                Dragii mei, 

În această noapte de decembrie 2008, în genunchi stând la Rugaciune în camera mea, strang la pieptul meu, O  Iconita Sfanta cu Domnul nostru Iisus  Hristos.
Şi aşa cu Iconiţa la pieptul meu, îmi sprijin si fruntea mea ,usor, pe rama Iconiţei, şi continuam să mă rog în şoaptă.
Toţi cei din casă dormeau, doar eu eram singura în camera mea, numai cu DUMNEZEU şi cu MAICA  DOMNULUI.
Aud dragilor pe neasteptate, un glas care spune aşa :  

                      "Sălăşluindu-Se  în Iesle !

                     .
Şi Îl văd pe Pruncuţul Iisus Hristos, în Ieslea cu paie aurii, înconjurat de animalutele de  acolo, si la căpătâiul căruia statea Pururea Prea Curata Fecioara Maria ,Mama Sa si a noastra a tuturor. 
Eu dragilor ,continuam ca sa tin fruntea mea pe rama Iconitei Sfinte, si ma rugam în şoapta, dar un glas poruncitor striga la mine aşa :

                   Ridică-ţi capul  sus !

Mă supun vocii poruncitoare, ridic fruntea mea de pe Sfanta Icoana, si aşa în genunchi fiind, nu mai sunt în locul meu de Rugaciune ,ci sunt sub Cerul liber la Răsărit.
Glasul continuă dragii mei ,şi -mi spune aşa :

               Bucuraţi-vă !
           Bucuraţi-vă cei chemaţi Domnului !"

În această clipă ÎL văd pe Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul Lui Dumnezeu si al Pururea Prea Curatei Fecioara Maria.
Iisus  Hristos era chiar în faţa mea, în carne şi oase, în veşmant alb stralucitor. Nu stiu cum s-a intamplat , dar eram în braţele Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Îl ţineam strans în braţele mele, la fel si Iisus ma strangea la pieptul Său, ca un Dumnezeu si ca un Părinte iubitor de oameni.  
Îmi doream ca să nu se mai termine acele clipe, si sa rămân acolo în braţele Părintelui şi Dumnezeului nostru, unde nu aveam nici teamă, nici durere, nici suferinţă ,ci numai Dragoste şi lacrimi de bucurie ,aveam în inima si-n sufletul meu.       

                                         ..

Ce puteam să-mi doresc mai mult, decât să mă stranga la pieptul Său Mântuitorul nostru, si sa-L strang si eu asemenea ?
Totul a durat doar câteva secunde, după care am tresaltat puternic, ca si când as fi căzut dintr-un pom, pe locul in care stateam la Rugaciune in camera mea.
Încă mai aveam lacrimi pe obraji, erau lacrimi de bucurie ,lacrimi de fericire ,că am îmbrăţişat şi-am strans la pieptul meu pe Mântuitorul !
Dragii mei, fiecare dintre noi putem trai astfel de clipe dumnezeiesti ! 
De avem Credinţă şi Dragoste în inimă şi-n suflet, dacă împlinim cu Dragoste Poruncile Domnului şi Dumnezeului nostru Iisus  Hristos, atunci El se va descoperi fiecaruia dintre noi, şi astfel ,nu ne vom teme de nimic si de nimeni din lumea aceasta.
Toată viaţa noastra vom căuta ca să facem numai lucruri bine placute Lui Dumnezeu si Maicii Domnului, Amin !

                                  Cu dragoste, Maria.