Dormeam dragilor, la această oră .
Dar , ceva uimitor se întâmplă ! Aud o singura dată ţârâitul telefonului fix.
Mă trezesc, mă dau jos la marginea patului, se trezeste şi soţul meu din celălalt pat, priveşte în întuneric, nu ma vede ,e buimăcit de somn, si se ridica la marginea patului, privind somnoros in intuneric.
Totul se petrece aievea !
După ce telefonul a sunat doar o singura data, văd cu ochii deschişi ,Un Nor alb, orbitor de stralucitor , ce aducea în mijlocul lui, pe MAICA DOMNULUI cu PRUNCUL Iisus pe braţul stâng, chiar in camera unde ne aflam, la circa 0,50 m de mine. Sotul meu nu vedea nimic, ci privea in intuneric de pe marginea patului. Nici pe mine nu ma vedea, ca stau pe marginea celuilalt pat.
Si aici o sa vin o o clarificare ! De mai bine de 10 ani, eu si sotul meu dormim in camere separate, si ne iubim ca doi frati, nu ca doi soti.
Asta a fost dorinta mea, si el mi-a respectat-o.
Nu puteam să duc si o viata normala ca intre soti, în acelasi timp cu o viată ,în care sa-I slujesc Lui Dumnezeu.
A trebuit sa aleg, indiferent de consecinţe. Şi am ales sa dorm separat si să-I slujesc Domnului ,trup si suflet, inimă şi cuget.Iar cu sotul meu, am cea mai frumosa relatie ,ca dintr-o sora si frate.
Dar sa revin !
Aud un glas dragilor, care strigă, spune ca un anunţ :
"Măicuţa Sfântă , cu Sfântul Duh "!
Şi O văd pe MAICA DOMNULUI cu trup pana la talie şi vie , cu Pruncul Iisus pe bratul stâng !
Măicuţa Domnului, avea veşminte albastre stralucitoare, era înconjurată, cuprinsă cu totul într-o Lumină albă ca un Nor, orbitor de strălucitoare. Pruncul Iisus, era micut si avea tot veşminte albastre de mătase.
Lumina albă ,cu Maica Domnului şi cu Pruncul Iisus în brate, plutea in aer, la circa 1 metru inaltime de la Pământ.
Însăşi Lumina albă, norul alb stralucitor, O purta peste tot prin camera. Eu eram la circa 50 cm, de MAICA DOMNULUI şi priveam uimită ,aievea toate.
Măicuta Sfanta ,S-a îndreptat spre căpătâiul soţului meu.
El era la marginea patului, dar nu vedea nimic. Instinctiv, imi iau caietul de sub perna si pixul ,apoi am început a scrie ceea ce vedeam.
Dar nu mă întrebati ,de unde aveam lumină ?
Lumina dragilor, venea numai pentru mine, numai eu O vedeam, pe caietul meu. Venea de la NORUL ALB ORBITOR de stralucitor. Si am inceput sa scriu, fara ca sotul meu sa ma vada ca scriu, sau sa ma vada ca sunt la marginea patului.
Eram uimita, nici nu stiam cum mai pot scrie live, toate cate le vedeam.
Maica Domnului, ia O CARTICICA de Rugaciuni, de pe masă şi o pune la căpătâiul soţului meu. Chiar pe a sa perină.
Eu continui sa scriu ,toate cate vedeam la Lumina Norului alb orbitor, in care era Prea Sfanta şi Prea Curata Fecioara Maria.
Şi eram atât de aproape de NORUL ALB, cu Maicuta şi Pruncul !
Puteam sa intind bratul si sa ating Norul, dar nu am facut-o.
După ce Măicuţa, a pus Cărticica de Rugaciuni pe perina sotului meu,a dispărut ca si un abur.
Şi am stiut in acest moment că, va veni o zi când si sotul meu va crede în DUMNEZEU şi-n MAICA DOMNULUI.
M-am intins din nou in pat, la fel si sotul meu in patul lui, si daca el a adormit ,eu nu mai puteam sa adorm.
Lacrimile imi frigeau la propriu obrajii. Erau Lacrimi de bucurie.
Dimineata,cand sotul meu s-a trezit, m-a intrebat daca am auzit si eu telefonul sunand, deoarece l-a trezit, si ca a stat mult la marginea patului. Nu stia de ce, dar nu a putut dormi bine, de cand sunase telefonul,doar o singura data.
Iar eu i-am spus ca l-am auzit si eu, dar despre MINUNEA ce se petrecuse si eu O văzusem aievea, nu i-am spus, pentru ca el nu credea pe atunci ,în BUNUL DUMNEZEU şi-n MAICA DOMNULUI.
Era un ateu convins !
Şi din aceasta zi fratilor, eu am luat hotărârea fermă de a ne separa cu, camerele.
Imi doream sa -I slujesc DOMNULUI şi MAICII DOMNULUI, cu intreaga fiinta !
Iar prin anul 2007, cand sotul meu a inceput sa-si piarda Părintii unul cate unul,( erau in varsta), apoi a mai suferit si o operatie de fiere, in care era sa moara,deoarece si-a inghitit limba, m-a rugat ca sa ma rog si pentru el, iar eu i-am spus ca trebuie sa ne rugam amandoi.
Şi incet, incet, sotul meu a inceput sa invete Rugaciuni, sa mearga, ce-i drept, mai rar la Sfanta Biserica, sa se spovedeasca, sa se Împărtăseasca, sa ţina Post şi Sărbătorile..., iar acum crede cu toata inima, si se închina dimineata si seara, ia Anaforă şi Aghiazmă, în fiecare dimineaţă. Într-un cuvânt..., nu mai este Ateul din trecut. Ci este un bun crestin ,cu frica de Dumnezeu.
Aşadar fratilor, nu asteptati suferinta trupeasca, sau sufleteasca, ca să credeti în DUMNEZEU !
Din Dragoste sa credeti,si sa va închinaţi Lui şi Maicii Domnului !
Si tot cu dragoste,
Maria.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu