Mare MINUNE ! DUMNEZEU ne cheama la Sfanta LITURGHIE a DARURILOR mai INAINTE SFINTITE !

                                             

                                                          Dragii mei, 

Maine dimineata in toate toate Sfintele Biserici crestin ortodoxe, se savarseste Sfanta Liturghie a Darurilor Inainte Sfintite.

Fratilor, astazi dimineata in zori, aud  glas care se ruga tare asa:
                      "Curateste Doamne de la Bunul Dumnezeu ,Soarele Cerului si a Pamantului ! 
Putin mai tarziu, un alt glas spune asa:
                        "Sariti ! Sariti ! 

                          Astazi este Sarbatoarea Darurilor mai inainte Sfintite !
                      "Sfintele Daruri Biserici cate ar trebui, sa ajungeti neamurilor noastre!"

Dupa care, glasul se intrerupe pe moment ,iar eu am in fata ochilor mei inchisi interiorul Sfantului Altar,iar pe Masa sfanta din Sfantul Altar,straluceau mai tare decat Soarele de pe Cer.

.

Vedeam dragii mei,cum preotul se ruga inaintea sfintei mese din sfantul Altar si cu mana sa ridicata, chema Puterea Duhului Sfant.

O lumina aurie inunadse dumnezeiesc de minunat Sfantul Altar si in mod special Sfintele Vase sfintite de pe Masa Sfanta.

Acestea DARURI le vedeam eu pe Sfanta Masa din Sfantul Altar,asa cum stateam cu ochii inchisi.Stiti deja ca eu asa vad aproape toate Tainele divine, cu ochii inchisi,si credeti-ma ca, toate stralucesc de mii de ori,fata de cele de pe pamant,fata de cele pe care le vedem cu ochii firesti,cu ochii deschisi.

Iata ce vedeam in fata ochilor mei inchisi: 

Antimisul, Evanghelia, o Cruce, un sfeşnic cu lumânare şi un chivot pentru păstrat Sfânta Împărtăşanie.

.

Iar acum , haideti ca sa aflam cate ceva despre fiecare Obiect sfant de pe Masa sfanta din Sfantul Altar dumnezeiesc.

Antimisul este o năframă în patru laturi, ţesută din in ori din mătase, pe care se află întipărită icoana punerii în mormânt a Mântuitorului. În cusătura Antimisului se aşază Sfinte Moaşte, pentru că pe el se slujeşte Sfânta Liturghie. Şi azi, de s-ar întâmpla să ia foc biserica, în timpul Sfintei Liturghii, preotul slujitor poate, dacă e nevoie, să înfăşoare sfintele vase, Potirul şi Discul, în Antimis şi să le ducă într-un loc potrivit, unde să continue Sfânta Liturghie, Antimisul servindu-i de Masă Sfântă.

Sfânta Evanghelie, închipuind pe Hristos, stă mereu pe Sfânta Masă, pe Antimis.

Aici se mai află o cruce, una sau mai multe lumânări de ceară, care ard în vremea sfintelor slujbe, şi un chivot, în care se păstrează Sfânta Împărtăşanie pentru grabnica împărtăşire a celor bolnavi, ce nu pot veni la Sfânta Liturghie. Pentru aceasta arde mereu în Altar o candelă, deasupra sau pe Sfânta Masă.

În Altar se mai află proscomidiarul, scaunul cel de sus şi diaconiconul.

Proscomidiarul este în partea de miazănoapte a Altarului. Aici se pregăteşte din pâine şi vin pentru Sfânta Împărtăşanie. Proscomidiarul închipuie peştera din Betleem în care S-a născut Hristos şi ieslea în care S-a culcat.

Scaunul cel de sus se află în spatele Altarului; pe el stă arhiereul în timpul citirii Apostolului, închipuind pe Hristos, marele Arhiereu.

Diaconiconul e în partea de miazăzi a Altarului şi numai la bisericile mai mari. În el se păstrează sfintele vase şi odăjdii ale bisericii, date în grija diaconilor.Sfânta Evanghelie, închipuind pe Hristos, stă mereu pe Sfânta Masă, pe Antimis.

Aici se mai află o cruce, una sau mai multe lumânări de ceară, care ard în vremea sfintelor slujbe, şi un chivot, în care se păstrează Sfânta Împărtăşanie pentru grabnica împărtăşire a celor bolnavi, ce nu pot veni la Sfânta Liturghie. Pentru aceasta arde mereu în Altar o candelă, deasupra sau pe Sfânta Masă.

În Altar se mai află proscomidiarul, scaunul cel de sus şi diaconiconul.

Proscomidiarul este în partea de miazănoapte a Altarului. Aici se pregăteşte din pâine şi vin pentru Sfânta Împărtăşanie. Proscomidiarul închipuie peştera din Betleem în care S-a născut Hristos şi ieslea în care S-a culcat.

Scaunul cel de sus se află în spatele Altarului; pe el stă arhiereul în timpul citirii Apostolului, închipuind pe Hristos, marele Arhiereu.

Diaconiconul e în partea de miazăzi a Altarului şi numai la bisericile mai mari. În el se păstrează sfintele vase şi odăjdii ale bisericii, date în grija diaconilor.

Dar sa revenim la Marea si Sfanta si dumnezeiasca Liturghie a Darurilor mai inainte Sfintite.

Astazi 10 Martie 2023, se va savarsi Sfanta si dumnezeiasca Liturghie a Darurilor mai inainte Sfintite.

 Ce inseamna,aceasta? 

Inseamna ca astazi 10 Martie 2023,se scot din Sfantul Altar de pe Sfanta Masa ,Sfintele Daruri.

 Adica , Potirul prea sfant si prea curat cu Trupul si Sangele Domnului  şi Discul,sfantul Disc se scot in mijlocul Bisericii.

Preotul ingenuncheaza in mijlocul sfintei Biserici cu Sfintele Daruri in mainile sale, in liniste deplina, apoi, intra incet in Sfantul Altar si aseaza Sfintele Taine pe Masa sfanta ,Taine din care vor fi impartasiti credinciosii la fiecare sfanta si dumnezeiasca Liturghie. 

Si astfel, astazi se sfintesc mai inainte de Sarbatoarea sfanta a Duminicii obisnuite,Sfintele Daruri.

Dragii mei, asa precum glas din Cerul sfant ne-a strigat,ne-a poruncit ca sa mergem si  noi fiecare dupa putere si dupa timpul liber pe care il avem ,sa mergem la Sfanta Biserica si sa traim cu toata fiinta noastra aceasta minunata si prea sfanta dumnezeiasca Liturghie a Darurilor mai inainte Sfintite.

Dar iata ce spune din nou un alt glas, chiar in acest moment cand scriu aici pe Blog:

                            "Sariti ! Sariti ! 

                            Astazi este Sarbatoarea Darurilor mai inainte Sfintite !

                  Cuvinte trei, ce ofera Trepte Joi.

              Liturghia Darurilor mai inainte Sfintite!"                      Dragii mei, nu sunt eu in masura in a le talcui. Eu sunt atat de mica in ale TAINELOR  DUMNEZEIESTI, incat ,un fir de nisip este de un infinit de ori mai mare decat stiinta mea in TAINELE LUI DUMNEZEU.

                                    Si iarasi aud in timp ce scriu acum:

               "Intai pomeneste Doamne pe Arhiepiscopul Buzaului de Jos si nu depozitul mantuirii mele."
Dragii mei, nu mi s-a spus numele Arhiepiscopului Buzaului de Jos, dar cu siguranta este sau a fost cineva un om cu adevarat sfant  in fata lui DUMNEZEU.
Iar glasurile divine continua:

                            "Da ,Religie,Religie stiu si eu!
            Stiu prin ce au trecut Pastorii Lumii!"

Dar un glas divin ,un glas de femeie il completeaza:

                             Prin ce a trecut si lumea intreaga!"
                                     
Dragii mei, stim cu totii prin ce a trecut acum 2000 de ani ,PASTORUL Lumii intregi, Imparatul Ceresc Fiul Lui Dumnezeu si al Prea Curatei Fecioare .

Haideti ca macar acum, in zilele noastre, sa nu-L mai rastignim cu buna stiinta si  cu pacatele noastre!
Este Sfantul Post al Patimirilor Mantuitorului nostru al tuturor IISUS HRISTOS. Haideti ca sa-I daruim inima noastra, sufletul nostru,toata fiinta si dragostea noastra, indiferent de locul in care ne aflam.
Sa incercam sa fim mai buni dragii mei, sa fim mai milosi si sa facem fapte bune.

Sa nu stam indiferenti la suferinta Aproapelui nostru,ci sa incercam a-l ajuta cu ce putem noi.

Fie cu un banut,cu alimente si medicamente,cu un ajutor in gospodarie sau macar cu o vorba buna de Duh.

Trebuie sa fim ferm convinsi de faptul ca, acolo Sus la Cer sunt toate bineplacute Bunului Dumnezeu si Maicutei Domnului si astfel,vom castiga Imparatia Cereasca.

Asa sa ne ajute Prea Sfanta Treime si Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu,Pururea Prea Curata Fecioara Maria, Carora Li se cuvine toata cinstea,slva si inchinarea,Amin.

                                          Cu dragoste,Maria.

P.S.

Dar sa ne reamintim:

Omul liturgic, care trăieşte vibrant ritmul temporal al înveşnicirii în Biserică, nu poate fi rupt de Euharistie, dorul după hrănirea cu Dumnezeu devenind aerul pe care sufletul îl respiră în tot anul bisericesc, dar mai ales în post.

În Postul Mare, în zilele de rând se posteşte post aspru, însă sâmbăta şi duminica postul primeşte ceva din lumina Învierii, veşmintele nu mai sunt întunecate, ci strălucitoare. Postul alimentar continuă, dar primeşte mângâierea Liturghiei, adică a Împărtăşirii cu Trupul şi Sângele lui Hristos. Această realitate deschide o lume a luminii şi bucuriei prin care omul înţelege taina postiri şi a hrănirii din Dumnezeu. Sunt zile de sărbătoare în lăuntrul postului.În timpul săptămânii însă, se urcă pe culmile abstinenţei şi ale tăcerii rugătoare, şi în aceste zile de tristeţe şi de pocăinţă, Biserica a făcut un compromis liturgic, păstrând ajunarea specifică Postului Mare, însă permiţând Împărtăşirea în timpul Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţită, care este un ritual extins al împărătşirii. Ea diferă de celelalte Liturghii ale ortodoxiei, în sensul că în timpul ei nu se săvârşeşte Jertfa cea fără de sânge. Aceasta este săvârşită în Duminica anterioară, iar Liturghia Darurilor este o pregătire a comuniunii euharistice.Omul liturgic, care trăieşte vibrant ritmul temporal al înveşnicirii în Biserică, nu poate fi rupt de Euharistie, dorul după hrănirea cu Dumnezeu devenind aerul pe care sufletul îl respiră în tot anul bisericesc, dar mai ales în post. În istoria Bisericii, credincioşii nu puteau  trăi chiar şi o săptămână fără Trupul şi Sângele Mielului lui Dumnezeu, aşa că Biserica a rânduit o astfel de rânduială liturgică pentru împărătşirea lor.Dacă dorim să înţelegem originile şi sensul litrugic al acestui ritual trebuie să înţelegem practica împărtăşirii frecvente şi iubirea nesfârşită pentru Trupul şi Sângele Domnului. Nevoia de Liturghia Darurilor a venit din nevoia împărtăşirii, nu de câteva ori pe an, ci în fiecare săptămână sau chiar mai des.Dacă creştinii se împărătşesc rar, ar trebui şi Liturghia să fie săvârşită mai rar, ori chiar fundamentul ortodoxiei înseamnă Liturghie zilnică, ritm liturgic şi euharistic neîntrerupt şi trăire a Tainelor lui Dumnezeu în fiecare clipă. În lumea protestantă, Liturghia s-a atrofiat şi a devenit o simplă ananmneză, săvârşită simbolic şi apoi înlocuită cu citiri din Scriptură.  Lipsa Liturghiei în viaţa Bisericii duce însă la moarte spirituală, căci fără hrana cea nemuritoare, Biserica se asfixiază şi moare. Biserica adică Trupul lui Hristos devine o instituţie amorfă, chiar dacă încă onorabilă, bazată pe principii raţionaliste şi cu resorturi de putere. Acest lucru s-a întâmplat prin reformă. Prin Liturghie se înţelege toată viaţa Bisericii şi orice aspect al comuniunii eclesiale devin vii şi lucrătoare prin Liturghie: Homiakov spunea: „Creştinismul este înţeles de cei ce înţeleg Liturghia”.Postul este tocmai lupta acerbă cu păcatul din noi, care devine arzătoare prin abstinenţă şi dureroasă cu sufletul dependent de păcat. De aceea avem nevoie de Liturghie, aşa cum avem nevoie de aer, iar Liturghia Darurilor tocmai acest lucru arată: că nu putem să postim de acestă lume fără a ne hrăni cu cea de dincolo, nu putem flămânzi de cele pământeşti fără a ne hrăni cu Dumnezeu. Postul este recăpătarea conştiinţei euharistice a lumii, reintrarea în rai şi aşezarea noastră acasă, în odihna iubirii Mirelui ceresc. Ori Împărăţia lui Dumnezeu este tocmai ospăţul nemuritor cu Mielul lui Dumnezeu, Euharistia permanentizată şi devenită tot în persoanele umane iubitoare de Hristos. Firea cea căzută are nevoie de hrană cerească pentru a lepăda automatismele păcatului, dependenţa de plăcere şi evitarea durerii. Postul fără Euharistie este un simplu exerciţiu de virtuozitate ascetică, iar Euharistia fără post este prezentarea la nuntă fără pregătire.Liturghia Darurilor este unită cu Vecernia şi se săvârşeşte de obicei seara, după o ajunare completă a preoţilor şi credincioşilor, dăruind hrana cea mântuitoare, care dă viaţă lumii. În acest fel postul devine ceresc prin Euharistie, iar Euharistia se ia cu pregătire ascetică severă, vădindu-şi originea şi destinaţia cerească. Postul dinaintea Liturghiei este aşadar cu adevărat foame şi sete (şi la propriu) pentru Dumnezeu, urmate de hrana şi băutura cea de nemurire. Cei bolnavi, bătrânii care nu pot posti şi copiii au sâmbetele şi duminicile pentru a se împărtăşi. Postul negru dinaintea Liturghiei Darurilor este un maraton al veşnicei şi o proorocie a veacului viitor.