ÎNCEPE CERNEREA OAMENILOR SI A TOATA CREATIA LUI DUMNEZEU !

                                          .

                                              26 Iulie 2018,ora 7,10 !

                                          Dragii mei,

În aceasta dimineata,treaza fiind,mai stateam in pat cu ochii inchisi.
Si astfel vad la doi metri mai sus de mine, vad un Cer albastru violet, iar pe Cer, vad o Sfanta Cruce din lemn maro si langa Sfanta Cruce,vad o grebla din fier si cu dintii foarte ascutiti.
Totul a durat cateva secunde bune.

                                                      .

Dragii mei, stim cu totii la ce foloseste grebla; la facut curatenie, la greblat tot ce este rau si netrebuincios.
Si iata Prieteni dragi, că MANTUITORUL nostru Prea Scump si Prea Sfant incepe a face curatenie printre oameni ,dar si pe Pămant.Tot ce este netrebuincios, va fi greblat si aruncat.
Vedem cu totii ce se intampla in lume. Razboaie,incendii  devastatoare, inundatii,omoruri,violuri, cutremure, explozii si atentate teroriste.Părintii isi ucid copiii,iar copiii isi ucid parintii.
Raul a luat locul Binelui,iar IISUS HRISTOS a hotarat sa faca curatenie.
                                      Fratilor,
Sa ne intoarcem la DUMNEZEU si la MAICUTA DOMNULUI fratilor,ca sa nu fim aruncati in intunericul cel mai de jos,ci sa stam de-a dreapta LUI IISUS HRISTOS si sub Aripile MAICII DOMNULUI , ca sa ne veselim si sa ne bucuram.
Iata  cateva DOVEZI:

Sfânta Evanghelie după Matei

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

Capitolul 21

1.	Iar când s-au apropiat de Ierusalim şi au venit la Betfaghe la Muntele Măslinilor, atunci Iisus a trimis pe doi ucenici,
2.	Zicându-le: Mergeţi în satul care este înaintea voastră şi îndată veţi găsi o asină legată şi un mânz cu ea; dezlegaţi-o şi aduceţi-o la Mine.
3.	Şi dacă vă va zice cineva ceva, veţi spune că-I trebuie Domnului; şi le va trimite îndată.
4.	Iar acestea toate s-au făcut, ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin proorocul, care zice:
5.	"Spuneţi fiicei Sionului: Iată Împăratul tău vine la tine blând şi şezând pe asină, pe mânz, fiul celei de sub jug".
6.	Mergând deci ucenicii şi făcând după cum le-a poruncit Iisus,
7.	Au adus asina şi mânzul şi deasupra lor şi-au pus veşmintele, iar El a şezut peste ele.
8.	Şi cei mai mulţi din mulţime îşi aşterneau hainele pe cale, iar alţii tăiau ramuri din copaci şi le aşterneau pe cale,
9.	Iar mulţimile care mergeau înaintea Lui şi care veneau după El strigau zicând: Osana Fiului lui David; binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de sus!
10.	Şi intrând El în Ierusalim, toată cetatea s-a cutremurat, zicând: Cine este Acesta?
11.	Iar mulţimile răspundeau: Acesta este Iisus, proorocul din Nazaretul Galileii.
12.	Şi a intrat Iisus în templu şi a alungat pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în templu şi a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor care vindeau porumbei.
13.	Şi a zis lor: Scris este: "Casa Mea, casă de rugăciune se va chema, iar voi o faceţi peşteră de tâlhari!"
14.	Şi au venit la El, în templu, orbi şi şchiopi şi i-a făcut sănătoşi.
15.	Şi văzând arhiereii şi cărturarii minunile pe care le făcuse şi pe copiii care strigau în templu şi ziceau: Osana Fiului lui David, s-au mâniat,
16.	Şi I-au zis: Auzi ce zic aceştia? Iar Iisus le-a zis: Da. Au niciodată n-aţi citit că din gura copiilor şi a celor ce sug Ţi-ai pregătit laudă?
17.	Şi lăsându-i, a ieşit afară din cetate la Betania, şi noaptea a rămas acolo.
18.	Dimineaţa, a doua zi, pe când se întorcea în cetate, a flămânzit;
19.	Şi văzând un smochin lângă cale, S-a dus la el, dar n-a găsit nimic în el decât numai frunze, şi a zis lui: De acum înainte să nu mai fie rod din tine în veac! Şi smochinul s-a uscat îndată.
20.	Văzând aceasta, ucenicii s-au minunat, zicând: Cum s-a uscat smochinul îndată?
21.	Iar Iisus, răspunzând, le-a zis: Adevărat grăiesc vouă: Dacă veţi avea credinţă şi nu vă veţi îndoi, veţi face nu numai ce s-a făcut cu smochinul, ci şi muntelui acestuia de veţi zice: Ridică-te şi aruncă-te în mare, va fi aşa.
22.	Şi toate câte veţi cere, rugându-vă cu credinţă, veţi primi.
23.	Iar după ce a intrat în templu, s-au apropiat de El, pe când învăţa, arhiereii şi bătrânii poporului şi au zis: Cu ce putere faci acestea? Şi cine Ţi-a dat puterea aceasta?
24.	Răspunzând, Iisus le-a zis: Vă voi întreba şi Eu pe voi un cuvânt, pe care, de Mi-l veţi spune, şi Eu vă voi spune vouă cu ce putere fac acestea:
25.	Botezul lui Ioan de unde a fost? Din cer sau de la oameni? Iar ei cugetau întru sine, zicând: De vom zice: Din cer, ne va spune: De ce, dar, n-aţi crezut lui?
26.	Iar de vom zice: De la oameni, ne temem de popor, fiindcă toţi îl socotesc pe Ioan de prooroc.
27.	Şi răspunzând ei lui Iisus, au zis: Nu ştim. Zis-a lor şi El: Nici Eu nu vă spun cu ce putere fac acestea.
28.	Dar ce vi se pare? Un om avea doi fii. Şi, ducându-se la cel dintâi, i-a zis: Fiule, du-te astăzi şi lucrează în via mea.
29.	Iar el, răspunzând, a zis: Mă duc, Doamne, şi nu s-a dus.
30.	Mergând la al doilea, i-a zis tot aşa; acesta, răspunzând, a zis: Nu vreau, apoi căindu-se, s-a dus.
31.	Care dintr-aceştia doi a făcut voia Tatălui? Zis-au Lui: Cel de-al doilea. Zis-a lor Iisus: Adevărat grăiesc vouă că vameşii şi desfrânatele merg înaintea voastră în împărăţia lui Dumnezeu.
32.	Căci a venit Ioan la voi în calea dreptăţii şi n-aţi crezut în el, ci vameşii şi desfrânatele au crezut, iar voi aţi văzut şi nu v-aţi căit nici după aceea, ca să credeţi în el.
33.	Ascultaţi altă pildă: Era un om oarecare stăpân al casei sale, care a sădit vie. A împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc, a clădit un turn şi a dat-o lucrătorilor, iar el s-a dus departe.
34.	Când a sosit timpul roadelor, a trimis pe slugile sale la lucrători, ca să-i ia roadele.
35.	Dar lucrătorii, punând mâna pe slugi, pe una au bătut-o, pe alta au omorât-o, iar pe alta au ucis-o cu pietre.
36.	Din nou a trimis alte slugi, mai multe decât cele dintâi, şi au făcut cu ele tot aşa.
37.	La urmă, a trimis la ei pe fiul său zicând: Se vor ruşina de fiul meu.
38.	Iar lucrătorii viei, văzând pe fiul, au zis între ei: Acesta este moştenitorul; veniţi să-l omorâm şi să avem noi moştenirea lui.
39.	Şi, punând mâna pe el, l-au scos afară din vie şi l-au ucis.
40.	Deci, când va veni stăpânul viei, ce va face acelor lucrători?
41.	I-au răspuns: Pe aceşti răi, cu rău îi va pierde, iar via o va da altor lucrători, care vor da roadele la timpul lor.
42.	Zis-a lor Iisus: Au n-aţi citit niciodată în Scripturi: "Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns să fie în capul unghiului. De la Domnul a fost aceasta şi este lucru minunat în ochii noştri"?
43.	De aceea vă spun că împărăţia lui Dumnezeu se va lua de la voi şi se va da neamului care va face roadele ei.
44.	Cine va cădea pe piatra aceasta se va sfărâma, iar pe cine va cădea îl va strivi.
45.	Iar arhiereii şi fariseii, ascultând pildele Lui, au înţeles că despre ei vorbeşte.
46.	Şi căutând să-L prindă, s-au temut de popor pentru că Îl socotea prooroc.

Noi toți suntem într-un proces de creștere din punct de vedere spiritual. Este important ca în viața noastră să se vadă roadele credinței și ale pocainței, manifestate practic printr-o viață de ascultare față de Dumnezeu, chiar dacă roadele acestea acestea sunt la început crude sau verzi. Israelul (ca și smochinul din textul de azi) nu era deloc la început. Și mulți dintre noi avem, de asemenea, mulți ani de când suntem strigați (pe drept sau pe nedrept) pocăiți. Este timpul să ne trezim din somnul propriei falsități, să dăm la o parte aparențele și să facem ”roade vrednice de pocăința noastră”! (Luca 3:8)

”V-o spun vouă, Neamurilor: „Întrucât sunt apostol al Neamurilor, îmi slăvesc slujba mea şi caut ca, dacă este cu putinţă, să stârnesc gelozia celor din neamul meu şi să mântuiesc pe unii din ei. Căci, dacă lepădarea lor a adus împăcarea lumii, ce va fi primirea lor din nou, decât viață din morți? Iar dacă cele dintâi roade sunt sfinte, şi plămădeala este sfântă; şi dacă rădăcina este sfântă, şi ramurile sunt sfinte. Iar dacă unele din ramuri au fost tăiate, şi dacă tu, care erai dintr-un măslin sălbatic, ai fost altoit în locul lor şi ai fost făcut părtaş rădăcinii şi grăsimii măslinului, nu te făli față de ramuri. Dacă te făleşti, să ştii că nu tu ţii rădăcina, ci rădăcina te ţine pe tine. Dar vei zice: „Ramurile au fost tăiate, ca să fiu altoit eu.” Adevărat: au fost tăiate din pricina necredinței lor, și tu stai în picioare prin credință: nu te îngâmfa, dar, ci teme-te!”  (Romani 11:13-20)

Ești tu un smochin înfrunzit, dar fără roadă? Ce imagine neplăcută înaintea lui Dumnezeu!…

                                                     

Dumnezeu există - Mărturii.: ÎNCEPE CERNEREA ! CUTREMUR ...

mariaghiorghiu.blogspot.com/2017/10/incepe-cernerea-cutremur-puternic.html

28 oct. 2017 - De unde anume si când va incepe la propriu CERNEREA ... dragii mei, am cules pentru voi toti câte ceva din ceea ce inseamna CERNEREA

                    Noapte de 25 - 26 Octombrie 2017,ora 1,45 !

                                    Dragii mei,

În aceasta noapte ,in timp ce scriam aici pe Blog,aud glas care spune ceva cutremurator.
Glasul spunea asa:

            "Acum,acum începe Cernerea !
           Cerul  si Pămantul!
         Cernerea  începe, chiar acum !"

Clipă în care ,vad un Cer de noapte albastra, iar din Cer ,vad cum se rostogolesc si se atrag unul pe altul ,apropiindu-se de Pămant ,două uriase Obiecte rotunde,precum ar fi doua Planete,sau doi Asteroizi.
Cele doua (sa le spunem PLANETE)se rostogoleau in atmosfera la mica distanta una de cealalta,cand, la un moment dat,acestea s-au alipit una de cealalta. Si astfel, se rostogoleau inspre Pămant.
In alta clipă dispar acestea din campul meu vizual, si vad acum Pămantul care ,incepe a se clatina asa precum ar sari pe arcuri.
                                 

                   .

Dragii mei, deoarece Credinţa oamenilor a scazut cu fiecare clipă a vietii noastre, iar răutatea unor Semeni de-ai nostri au atins varful culminant, vom asista si trai toate acestea care duc la CERNEREA Pămantului cu tot ce este pe el,si care de altfel,sunt scrise si-n Biblie.
De unde anume si când va incepe la propriu CERNEREA  PĂMÂNTULUI cu tot ce este pe el ,eu nu cunosc fratilor; nu mi-a fost descoperit.
Dar sta în mâinile noastre,în schimbarea noastra in mai bine,ca sa nu mai fie DUMNEZEU PREA MILOSTIVUL, mânios pe ai Săi Fii.
DUMNEZEU ne mai da o şanasă fratilor ! 
Este cel de-al 12 lea ceas in care , ne putem intoarce la EL cu inima curata si plina de iubire,cu Sufletul curat si plin de Lumina Invierii Lui Hristos.
Iata dragii mei, am cules pentru voi toti câte ceva din ceea ce inseamna CERNEREA 

             
                   .

   

OMILIE A MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA LA

DUMINICA A XXIV-A DUPĂ RUSALII.

                                                   „Credinţa ta te-a mântuit…”

„Doar crede şi se va mântui”

(Luca 8, 48, 50 )

   

CE ESTE CREDINTA? – “Cu site mici ne-a cernut pana astazi; dar va veni sita cea mai mare”

“Crezi în Sfânta Treime? O spui cu gura. Prin viaţa ta însă arăţi 

 că adori alte zeităţi „ale veacului acestuia”, care sunt profitul, mammona, plăcerile, idolii lumii, însuşi satana…(…) Vine ceasul – aproape este – în care va cădea ciurul deasupra pământului. Toate câte le zice Apocalipsa se vor împlini. Ne va cerne diavolul, ca pe ucenicii lui Hristos în noaptea Marii Joi“.

                              DUMINICA A XXIV-A

                         „Credinţa ta te-a mântuit…”„Doar crede şi se va
 mântui”

               

(Luca 8, 48, 50)

Aţi auzit Evanghelia. Ne istoriseşte două minuni. Una, vindecarea 
femeii cu scurgere

 de sânge, mai mică; alta, învierea copilei moarte, este foarte mare. 

Acestea le zice Evanghelia. Şi vreau să luăm aminte la un lucru. 

Dacă femeia bolnavă s-a vindecat şi dacă fetiţa a înviat din morţi, 

aceste două minuni au avut loc pentru că la mijloc a fostcredinţa. 

Femeii pe care a vindecat-o, Hristos i-a spus: „Credinţa ta
 te-a mântuit”.

 Şi tatălui fetiţei i-a spus: „Nu te teme; doar crede, şi se va mântui” 

(versetele 48 şi 50). Hristos pune credinţa ca pe o condiţie a 
minunilor.

Aceasta ne arată cât de mare lucru este credinţa. 

Şi dacă deschideţi Evanghelia şi întreaga Sfântă Scriptură veţi
 vedea că

 este foarte des întâlnit cuvântul „credinţă”. Dar veţi întreba: 

ce este această credinţă ?

Ce este credinţa! Sunt unele lucruri, fraţii mei, pe care le simţim, 

dar nu putem să le exprimăm. Simţi, de pildă, că există aer, 

vezi că el clatină frunzele; dar cine a văzut aerul?
 Simţi electricitatea, 

atingi o sârmă şi te scutură, dar foarte bine nici ştiinţa
 nu poate să explice ce 

este electricitatea. Stai pe pământ şi simţi cutremurul,
dar cauzele cele mai 

profunde ale cutremurului n-a putut nimeni să le identifice. 

Lumea aceasta are taine. Una din marile taine este şi credinţa. 

Ce este credinţa? Este curent, aer, electricitate, cutremur?
 Este ceva mult superior.

Ce este credinţa! Dacă vrei să simţi credinţa, ascultă ce spune 

Biserica noastră la Heruvic:„Toată grija cea lumească 
să o lepădăm…

”.Vrei să simţi ce este credinţa, să vezi lumina cea cerească? 

Izgoneşte din mintea ta orice gând pământesc. Din mintea ta

 fă-ţi aripi şi zboară. Zboară dincolo de lună, dincolo de soare,
dincolo de stele,

 dincolo de galaxii. Dar oricât vei zbura, undeva te vei opri. 

Acolo deci unde se opresc rachetele, astronomia, ştiinţa, logica,
 acolo, atunci,

 este nevoie de altfel de aripi – aripile credinţei. Credinţa vine şi te ia şi 

te înalţă sus, foarte sus, şi acolo auzi: „Osana întru cei de sus…”, 

asculţi cântările îngerilor şi ale arhanghelilor precum
 Sfântul Spiridon,

vezi un tron deasupra căruia şade însuşi Dumnezeu. 
Aceasta este credinţa, 

îţi arată lucruri, pe care nici cu ochiul, nici cu microscopul,
 nici cu alte mijloace 

ştiinţifice nu poţi să le vezi.

Prin credinţă omul îşi dă seama că în afară de această lume
materială există şi o altă lume, nu sensibilă, ci suprafirească,
nevăzută, duhovnicească, 

o lume superioară, lumea duhurilor netrupeşti şi nemuritoare.

 Îşi dă seama că există Dumnezeu, „Creatorul celor văzute
şi celor nevăzute”.

Prin credinţă omul simte şi că există un Părinte iubitor. 
O vrăbiuţă – zice Evanghelia – o furnică, o frunză din copac 
nu cade jos pe pământ fără voia Sa. „La voi însă şi perii capului 
toţi sunt număraţi” (Matei 10, 29-30). 

Ce vrea să spună asta? Toate detaliile vieţii noastre
 Domnul le cunoaşte.

Prin credinţă acceptăm că Dumnezeu este un soare,

 o „Dumnezeire în trei Sori”, trei sori, dar un singur soare: 

Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh. „Slavă sfintei şi celei de-o fiinţă şi de 

viaţă făcătoare şi nedespărţitei Treimi”. 

„Binecuvântată este Împărăţia Tatălui şi a Fiului şi a
Sfântului Duh…”. 

Ce măreţii sunt acestea!

Prin credinţă de asemenea mărturisim că a doua Persoană
a Sfintei Treimi,

 Domnul nostru Iisus Hristos, s-a coborât din cer aici, pe pământ. Nu doar ca om,

 ci ca Dumnezeu-Om. S-a botezat în Iordan, a fost străpuns de 
spini

de piroane şi de răutatea lumii.

Prin credinţă – înainte de toate – mărturisim că pe Golgota 
s-a jertfit Fiul

 Fecioarei şi Şi-a vărsat Neprihănitul Său Sânge şi acest Sânge 

a devenit baie în care se curăţeşte şi cel mai păcătos suflet.

 „Sângele lui Iisus Hristos… ne curăţeşte pe noi de tot păcatul
” (I Ioan 1, 7).

În sfârşit, prin credinţă mărturisim că Hristos a înviat întru slavă, 

S-a înălţat la ceruri şi că va veni iarăşi într-o zi „să judece viii şi
 morţii” 

(Simbolul de Credinţă).

Acestea sunt temeliile, rădăcinile sfintei noastre credinţe. 
Este suficient însă 

doar să credem? Acestea – îţi spune unul – le accept; nu sunt ateu,

 mason, iehovist; eu cred… Nu este suficient doar să zicem „cred

”. Cuvântul „cred” să-l arătăm continuu în viaţă, să-l traducem

 prin fapte de iubire.

Crezi în Sfânta Treime? O spui cu gura. Prin viaţa ta însă arăţi

 că adori alte zeităţi „ale veacului acestuia”, care sunt profitul, 

mammona, plăcerile, idolii lumii, însuşi satana (II Corinteni 4, 4).

Crezi în purtarea de grijă a lui Dumnezeu faţă de toate? 

De ce deci te întristezi? De ce deznădăjduieşti? 
De ce te temi? Dumnezeu,

 care hrăneşte păsările, te va hrăni şi pe tine. „Bogaţii au
 sărăcit şi au flămânzit,

 iar cei ce-L caută pe Domnul nu se vor lipsi de tot binele”
 (Psalmul 33, 11).

Crezi că Hristos a înviat din morţi şi a biruit moartea?
 Atunci de ce te întristezi

şi plângi? 

De ce faci ca şi închinătorii la idoli „care nu au nădejdea
” Învierii?

 (I Tesaloniceni 4, 13).

Crezi că Dumnezeu este iubire? Atunci tu de ce ţii mânie şi ură?

 Crezi că Dumnezeu iartă pe cel păcătos? Aşadar, de ce şi tu nu ierţi 

pe vecinul sau pe fratele tău?

Crezi că Hristos este deasupra tuturor? Atunci de ce Îl dispreţuieşti, 

de ce Îl înjuri?

Din păcate, nu există credinţă lucrătoare.

***

Iubiţii mei! În aceşti ani blestemaţi în care trăim, în care
diavolul şi-a pus toate 

puterile ca să dezrădăcineze din inimi credinţa, să fim cu multă
 luare aminte.

Pentru ca omul să se mântuiască are nevoie de credinţă.
 Credinţa în Dumnezeu, 

credinţa în Hristos, credinţă în cele pe care le învaţă Biserica noastră. 

Dar nu suntem ca protestanţii. Nu. Aceştia strigă doar „credinţă”.

 Noi, ortodocşii, spunem: Credem, dar lângă credinţă avem

 şi faptele iubirii. „Credinţă lucrătoare prin iubire” (Galateni 5, 6).

 Nu suntem nici protestanţi, nici catolici, şi nici iehovişti, nici masoni, nici atei. Noi spunem că credinţa mântuieşte. Care credinţă însă? 

Credinţa care este dublată de fapte (vezi Iacov 2, 14-26).

 Un copac îl cunoşti după fruct; lămâiul se cunoaşte după lămâie, 

mărul – după mere, măslinul – după 

măsline; şi creştinul se va arăta din faptele lui. Iar puiul
de pasăre, pentru

 a zbura, trebuie să aibă puternice ambele lui aripioare. Dacă vânătorul îi 

loveşte o aripioară, sărmanul pui cade jos. Cu o aripioară încearcă, 

se loveşte jos de pământ, dar nu poate să zboare.
 Aşa face şi diavolul, 

ne loveşte cu gloanţele lui când într-o aripă, când în alta, 
când în credinţă, 

când în fapte, 

când în Ortodoxie, când în ortopraxie, şi nu putem să zburăm

 la cele cereşti. Să luăm aminte să avem credinţă ortodoxă şi
 fapte de virtute.

Vine ceasul – aproape este – în care va cădea ciurul 
deasupra pământului. 

Toate câte le zice Apocalipsa se vor împlini.

 Ne va cerne diavolul ca pe

 ucenicii lui Hristos în noaptea Marii Joi. Spuneau:
 „Noi vom fi alături de Tine”. 

Şi Hristos i-a spus lui Petru: În seara aceasta diavolul vă va cerne.

 „Iată satana a cerut să vă cearnă ca pe grâu…”(Luca 22, 31). 

Cu site mici ne-a cernut până astăzi; 

dar va veni sita cea mai mare. Şi atunci, fraţii mei, 
din miile de creştini, 

ascultaţi? – Aceste lucruri le spun cărţile lui Dumnezeu, Biblia 

(vezi Matei 7, 14; 22, 14; Luca 12, 32; 13, 23; 18, 8; Apocalipsa 3, 11;

 16, 9-11,21) – Din miile de creştini

 dacă va rămâne unul credincios lui Hristos! 999 nu 
vor mai crede în nimic.

 Vor blasfemia, vor face ca şi câinii turbaţi care nu-şi mai recunosc stăpânul.

Dar noi, şi unul dacă am rămâne, să rămână. Şi unul dacă rămâi în

 societate, să rămâi. Unul va birui, cel care crede în Hristos.

Şi să ne învrednicească Dumnezeu să murim cu credinţa 
ortodoxă şi 

cu fapte de pocăinţă. Şi când va veni cel din urmă ceas al
vieţii noastre, 

să spunem:

 „Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni întru Împărăţia Ta” (Luca 23, 42). 

Amin.(traducere din elină: monahul Leontie)

.

Dumnezeu există - Mărturii.: ÎNCEPE CERNEREA ! ROMÂNIA ESTE ...

mariaghiorghiu.blogspot.com/2017/11/incepe-cernerea-romania-este-poporul.html

28 nov. 2017 - Începe Cernerea ! România este Gradina Maicii Domnului si Poporul ales al Lui Dumnezeu,pentru Fiul Său Iisus Hristos, pentru Venirea în Cel ..

                             27 Noiembrie 2017,ora 6,22 dimineata !

                                        Dragii mei,

În aceasta dimineata devreme, ma trezeste un glas care

 spune asa :

                 "Trebuie să ne adunăm într-un loc ! 

                Începe Cernerea !

            România este Gradina Maicii Domnului si Poporul ales al Lui Dumnezeu,pentru Fiul Său Iisus Hristos, pentru Venirea în Cel de-al Doilea Nou Ierusalim !"

Clipă în care dragii mei, vad sub plafonul camerei mele care disparuse, vad un Cer luminos albastru catifelat, iar la nici 

3 metri de patul in care stateam culcată,vad Tronul Prea Sfintei  Treimi si pe Măicuta Domnului cu Prea Sfant si cu Prea Cinstit Acoperamântău Său pe bratele -I sfinte.

                  .

Prea Sfanta Treime Prieteni dragi,arăta asa precum 

O cunoastem din Sfintele Icoane.

DUMNEZEU TATAL îmbracat în Vesminte largi albastre

 violet cu altele rosii pe sub pelerina albastra.

Iisus Hristos imbracat cu vesminte rosii largi si cu

 pelerina albastra peste vesmantul rosu, ţinea Sfanta Sa Cruce

 din lemn maro,o ţinea pe umărul Său stang,iar Duhul Cel Prea Sfant cu aripile-I largi deschise inconjurat de Lumina sa 

alb-aurie orbitor de stralucitoare sufla RAZE de peste tot

 din jurul Său catre DUMNEZEU si  MÂNTUITORUL 

HRISTOS.

Ca un SOARE vedeam in jurul si-n spatele PORUMBELULUI 

alb, adica, al DUHULUI SFANT.

                    .

Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu era in picioare la 

picioarele Prea Sfintei Treimi si tinea pe bratele Sale Sfantul 

Sau Acoperamant care ,se intindea de la Răsarit pâna la Apus,

asa precum un Curcubeu mare si stralucitor.

    Maica Domnului privea spre mine,si mi-a spus doar trei 

cuvinte.

Acestea erau :

                     "Iubiti-vă între voi !"

După care dragii mei, Cerul ÎMPĂRĂTIEI LUI DUMNEZEU

Fratii mei si surorile mele Intru Hristos, haideti sa lasam supărările deoparte, haideti sa ne impacm si cu cel mai aprig dusman al nostru.

Lui DUMNEZEU asa Îi este bineplacut ,ca sa traim ca fratii si 

sa ne iubim unii pe altii,si nicidecum sa ne urâm.

Suntem POPORUL ALES al LUI DUMNEZEU!

 Sa nu va indoiti de acest minunat DAR si HAR niciodată !!!

Haideti sa dam dovada ca ,meritam toate câte BUNUL DUMNEZEU si MAICUTA DOMNULUI ne daruieste.

De ce sa fim supărati ,cand putem fi bucurosi ca ne-a dat Dumnezeu viata si pe cei dragi lanaga noi ?

De ce sa ne urâm unii pe altii si sa stam supărati si tristi,cand putem spune: Doamne ,asa precum tu ma ierti pe mine,

si eu îi iert pe toti cei care m-au supărat si mi-au gresit !

De ce sa stam la televizor in Duminica Sfanta,când putem 

merge la SFANTA BISERICA ,acolo unde este CASA Sufletului nostru si-asa chinuit de toate necazurile vietii de zi cu zi? Ne vom simti atât de usori si plini de Nadejde in Dumnezeu si-n Maicuta Domnului, asa precum ne simtim cand ,după o sete

apriga primim un pahar cu apa rece si ne racorim inima si

 sufletul.

Aceasta inseamna SFANTA BISERICA a LUI HRISTOS si a MAICII SALE;înseamna VIAŢA si DRAGOSTE DIVINĂ , înseamna HRANA pentru Suflet si Mântuire !

                   .

                                        .

Este SFANTUL POST al CRACIUNULUI dragilor; 

este SFANTUL POST al NASTERII PRUNCULUI IISUS HRISTOS din PREA CURATA FECIOARA MARIA.

            .

Să postim si noi de la răutatile inimii si a sufletului si sa nu mai păcatuim cu voia noastra.

Să punem frână limbii noastre care, aruncă cu vorbe de ocară ,

si care, aduce durere si mare tristete Aproapelui nostru.

Să mergem in Sfanta Biserica macar in Ziua Sfintei Duminici

 si sa ne contopim cu Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie,fara ca

 sa privim in stanga sau in dreapta noastra, in spatele nostru 

sau in faţa noastra la semenii nostri. Ci sa privim cu ochii firesti 

si cu ochii Sufletului numai spre SFANTUL ALTAR acolo unde 

este Duhul Cel Prea Sfant,acolo unde HRISTOS se rastigneste 

din nou pe Cruce pentru noi robii Săi.

Sa ne marturisim la Părintele care săvarseste SFANTA si DUMNEZEIASCA LITURGHIE, ca apoi,sa ne invrednicim 

a primi SFANTA si DUMNEZEIASCA IMPĂRTASANIE cu

 PREA SFANT si cu PREA CURAT TRUP si SANGELE DOMNULUI nostru IISUS HRISTOS,Căruia I se cuvine toata Cinstea,Slava si Inchinarea ,Amin!

                                       Cu dragoste,Maria.

Dumnezeu există - Mărturii.: CANDELA SE VA STINGE ÎN VREMEA ...

mariaghiorghiu.blogspot.com/2013/09/candela-se-va-stinge-in-vremea-veacului.html

10 sept. 2013 - CANDELA SE VA STINGE ÎN VREMEA VEACULUI NOSTRU ! 29 Octombrie 2006, zori de zi ! Eram trează, dar mai stăteam în pat, ţinând ochii 

                    29  Octombrie  2006, zori de zi !

Eram  trează, dar mai stăteam în pat, ţinând ochii închişi, când brusc, aud glas care spune cu tristeţe aşa ;

                    "CANDELA  SE  VA STINGE ,  ÎN VREMEA VEACULUI  NOSTRU  !

                      OMENIREA  NU  VA  MAI  DURA !

(la care un alt glas, întreabă tare curios ):

                   CAM  PESTE  DOUĂZECI  DE  ANI  ? "

Dar răspunsul nu a mai venit.

Dragii mei, nu ştiu eu  a tălmăci aceste cuvinte de la 

DUMNEZEU, dar ceea ce ştiu, este a le scrie exact aşa cum 

le-am primit de SUS, din CERUL SFÂNT. Îmi este şi teamă, 

a mă gândi, a aprofunda ce înseamnă  aceste CUVINTE, 

precum că,  SFANTA  CANDELĂ  se va stinge în veacul acesta.

 Sa fim buni şi milostivi fraţilor, să fim răbdători şi iubitori de aproapele, să mergem la SFÂNTA  BISERICĂ şi să ne bucurăm sufletul, să-l hranim cu LUMINA  CANDELEI  LUI  HRISTOS, cu LUMINA  ÎNVIERII  SALE.

DUMNEZEU  este BUN, dar este şi DREPT ! Numai EL ştie

 când se va stinge CANDELA OMENIRII, şi în ce fel se va stinge. Eu nu fac decât să scriu, să citez CUVÂNT cu CUVÂNT, 

exact aşa cum L-am primit, de la DUMNEZEU.

Şi iarăşi aud glas peste doar câteva minute, care ne cheamă la închinare, citez :

                "VENIŢI  LA  ÎMPĂRATUL  HRISTOS !

                 VENIŢI  SĂ  NE  ÎNCHINĂM  ÎMPĂRATULUI !

                 VENIŢI  SĂ  NE  ÎNCHINĂM  ÎMPĂRATULUI  HRISTOS !

                 VENIŢI  SĂ  NE  ÎNCHINĂM  ŞI  DOUĂZECI  DE  MILIOANE  DE  ROMÂNI , VOR  AJUNGE  LA  LOCURILE  LOR  "!

Dragii mei, veniţi cu toţii ca să ne închinăm MÂNTUITORULUI şi MAICII DOMNULUI, şi astfel veţi găsi alinare sufletului şi vindecare trupului, precum şi nădejde mare în PREA  SFÂNTA  TREIME, pentru mântuirea sufletului nostru. Nădejde mare, în PREA  SFÂNTA  NĂSCĂTOARE de DUMNEZEU, care ne acoperă cu MILA SA, şi cu SFINTELE-I RUGĂCIUNI.

                        Cu dragoste şi cu preţuire, Maria

Legaturi:

• Copila, scoala-te!
• “Du-te, sa-ti fie dupa cum ai crezut!”
• Parintele Nicolae Steinhardt: CE INSEAMNA “A CREDE”?
• “CRED, DOAMNE, AJUTA NECREDINTEI MELE!”
• Parintele Rafail Noica: “TRAIM VREMURI DE MARE APOSTAZIE, DAR NOI SA NU CADEM DIN VOIA LUI DUMNEZEU!”
• VREMEA ESTE A CERNERII
• Cuv. Seraphim Rose: ESTE MAI TARZIU DECAT CREDEM. VA MAI SUPRAVIETUI CREDINTA NOASTRA?..