16 Iunie 2003, ora 18, 30 !
Eram la serviciu şi eram singură la birou.
Brusc, aud un Glas care spune aşa :
"AŞA CĂ..., STAŢI DE GÂNDIŢI FRAŢILOR !
SĂ ŞTIŢI CĂ PUTEREA DUMNEZEIASCĂ , NU ESTE NEMĂSURATĂ "!
Clipă în care văd cu ochii închişi , CERUL spre Apus, care are norii ca din foc ,ce se adânceau după orizont. Când mai rămăsese puţin din CERUL de foc, a apărut scris pe el, de o MÂNĂ nevăzută, de o forţă divină, aşa:
" 7 STOICA "!
Iar norul de foc ,cu tot ce era scris pe el, a dispărut la orizont.
Dragii mei, ce înseamnă acest 7 Stoica pe CERUL de la apus şi in norul de foc...nu ştiu. Eu am scris, pentru că asta este menirea mea.
Şi tocmai când mă pregăteam să plec acasă, aud un alt Glas, care îmi spunea rugător aşa :
"ADUNĂ TE ROG !
ADUNĂ TE ROG PENTRU TINE !
ADUNĂ TE ROG , DIN TOATĂ INIMA TA, ADUNĂ "!
şi-mi aud propriul glas, adică glasul sufletului meu, care imploră pe DUMNEZEU aşa:
"PORUNCEŞTE ! PE TOATE LE VOI ÎMPLINI DOAMNE !
CU CREDINŢĂ , CU DRAGOSTE, CU CĂINŢĂ ŞI CU LACRIMI DE POCĂINŢĂ "!
Şi aşa este fraţilor; voi împlini pe toate după voia LUI DUMNEZEU.
Şi voi aduna fraţilor, cu inima, cu sufletul CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU, şi-l voi aduce aici pe Blog, pentru ca si voi să-L cunoaşteţi ,şi să vă închinaţi LUI , CUVÂNTULUI LUI DUMNEZEU !
Cu preţuire şi cu dragoste,
Maria
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu