joi, 13 februarie 2014

UN SOARE , NUMAI AL LUI DUMNEZEU ! MAICA DOMNULUI , PE TRONUL ÎNCONJURAT DE STELE ALBASTRE !

                                Noapte de  12 Februarie  2014, ora 1,45 !

În această seară dragilor, am stat mult în faţa calculatorului şi am scris pe Blog. Când am simţit că sunt prea obosită, am închis calculatorul şi am început Rugăciunea de seară.
Şi cum stăteam în genunchi la Rugăciune, văd cu ochii închişi cum SFÂNTA  ICOANĂ cu MAICA  DOMNULUI  şi PRUNCUL  se luminează în auriu.
Apoi, în ochiul meu stâng ,în care DUMNEZEU şi-a pus DARUL SĂU, MULT PREA  MARE ,pentru mine păcătoasa, a apărut O  LUMINĂ  AURIE  , caldă şi catifelată.
În ochiul meu stâng, am UN SOARE al LUI DUMNEZEU , care a coborât până la mine, s-a contopit cu ochiul meu.  Totul era numai O LUMINĂ  DE SOARE, O LUMINĂ caldă şi extrem de plăcută şi binefăcătoare. Ca si cum fratilor, SOARELE de pe CER, ar coborâ şi l-am preface într-unul mai mic ca formă, dar cu aceeasi strălucire orbitoare şi cu acceasi căldură catifelată plăcută, aşa vedeam şi simţeam eu ,în ochiul meu stâng.
Totul a durat 2-3 secunde, apoi văd cum din SFÂNTA  ICOANĂ cu MAICA  DOMNULUI cu PRUNCUL în braţe, pe braţul stâng aşa mi-a spus acum un Glas din Cer, ca să specific. Deci, vedeam pe MAICA  DOMNULUI, cu PRUNCUL  IISUS ,pe braţul SĂU stâng, cum s-a desprins din SFÂNTA  ICOANĂ,aşezată  ca pe UN TRON înalt, pe un CER alb-albastru transparent, TRON ce era înconjurat de STELE  albastre extrem de strălucitoare. Da, STELE  ALBASTRE ca de smarald, au cuprins TRONUL cu MAICA  DOMNULUI şi cu PRUNCUL  IISUS ce stătea pe braţul stâng al MAICII SALE. 
Şi aşa am urmărit cu ochii închişi, cum urca prin plutire lentă MAICA  DOMNULUI cu PRUNCUL  IISUS, pe braţul stâng. Iar deasupra mea, în plafon văd cu ochiul liber, O  LUMINĂ  ALBĂ , mare cât o portocală ,LUMINĂ ce stătea pe loc, si strălucea in timp ce eu mă rugam.
Când nu O mai vedeam pe MAICA LUI DUMNEZEU pe tron, mi-a apărut în stânga mea, cum stăteam în genunchi, în ochiul stâng, UN  CER  de noapte albastru-violet şi catifelat, spre Răsărit, şi pe care CER, strălucea  UN  SOARE perfect rotund, de un galben catifelat, extrem de plăcut şi care mă încălzea ,precum focul la gura sobei, când avem mâinile îngheţate,.
Acest SOARE dragilor, nu dădea  lumină pe CER ! Cerul era de noapte, dar cu SOARELE  SUS, la Răsărit, care strălucea în toată splendoarea lui, şi care mi-a trimis din căldura sa, ca să văd că nu sunt singură. Şi nu sunt şi nici nu voi fi vreodată singură, cât timp DUMNEZEU şi MAICA  DOMNULUI  sunt cu mine.
V-am spus si vouă aceasta MINUNE, pentru ca si voi să vă întăriţi în CREDINŢĂ, să aveţi inima si sufletul plin de bunătate si înţelepciune, iar UN SOARE din CERUL  LUI  DUMNEZEU, să vă arate vouă tuturor, CALEA  CEA  ADEVĂRATĂ, ce duce spre şi în ÎMPĂRĂŢIA  LUI  DUMNEZEU !
                                    Cu dragoste şi preţuire, MARIA

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu