25 Februarie 2014, ora 1,45 din noapte !
Mă rugam la această oră târzie din noapte ! Asa se întâmplă mai în fiecare seara, sa nu mă mai satur de a mă ruga LUI DUMNEZEU şi MAICII DOMNULUI !
În genunchi fiind, la lumina Sfintei Candele si a unei mici lumânări cu flacară plăpândă, aduceam Mâtuitorului , Rugăciunea inimii mele si a sufletului meu.
Intr-o clipă ,vad cum la SFANTA ICOANA cu MÂNTUITORUL , care pentru mine este întotdeauna VIE, apare O LUMINA alba, care pulseaza pe sticla SFINTEI ICOANE A MANTUITORULUI.
Ca să văd mai bine, ce era acea LUMINĂ ca un abur dens, închid ochii mei, si aşa vad cu ei închişi, O Lumină albastra violet stralucitoare foarte, in care pulsa O SFÂNTA CRUCE mare, ca din aur !
Sfânta Cruce, era de jur împrejurul ei, ca dintr-un fir de aur ,iar mijlocul SFINTEI CRUCI, era de un albastru, cu alb amestecat.
Sfanta Cruce, a fost îmbrăcată de jur împrejur ,de RAZE ALBE orbitor de stralucitoare,
Toate razele, plecau de sub cele patru braţe ale SFINTEI CRUCI.
Astfel încat, vedeam UN SOARE alb ,orbitor, ce a cuprins cu Razele SALE, SFANTA CRUCE ce stralucea precum aurul lăsat in Soare .
Aşa pulsa SFÂNTA CRUCE ,ce a iesit din Sfânta Icoană a LUI IISUS, din camera mea.
Ca si prin topire, dispare SFANTA CRUCE, si din SFANTA ICOANA CU IISUS HRISTOS, ce ţine in stânga SA, sfanta CARTE , si cu dreapta binecuvintează, se intâmplă O ALTĂ MARE MINUNE !
Văd dragilor, cu ochii închişi, cum din SFANTA ICOANA, se desprinde O LUMINĂ AURIE, ca de Soare !
Lumina aurie, cand a iesit din SFANTA ICOANA, a luat forma UNUI TRIUNGHI ASCUŢIT !
În TRIUNGHIUL mare, ca de Soare, orbitor de stralucitor, vad cum da din ARIPI ,UN PORUMBEL ALB, pufos, catifelat si orbitor de stralucitor.
PORUMBELUL ALB, dădea din ARIPILE SALE, ca să cum ar fi zburat !
De fapt ,EL, PORUMBELUL ALB, ce era ..DUHUL CEL PREA SFÂNT, era cu ciocul auriu spre vârful TRIUNGHIULUI ascuţit si cu ARIPILE întinse , spre lăţimea TRIUNGHIULUI.
Mi-au dat lacrimile de bucurie, chiar daca ochii mei erau închişi.
TRIUNGHIUL de Soare cu PORUMBELUL ALB orbitor, s-a înalţat prin dreapta MÂNTUITORULUI şi a ieşit prin plafonul camerei ,plafon ce arata ca UN CER de noapte, şi S-a înălţat , până când nu L-am mai văzut. Dar în tot acest timp, PORUMBELUL ALB, dădea din ARIPI ca si cum ar zbura, în TRIUNGHIUL AURIU , rupt ca din Soare,.
Când nu L-am mai văzut , am deschis ochii mei, mi-am şters lacrimile de bucurie si mi-am notat cele vazute, pentru ca să vi le pot face cunoscute şi vouă fraţilor ÎNTRU DOMNUL nostru IISUS HRISTOS !
Sa credem dragilor în MINUNI, sa credem în DUMNEZEU şi MAICA DOMNULUI, cu toată fiinţa noastra !
Aceasta este tot ce luam cu noi, când vom pleca din Lumea aceasta ! FAPTELE BUNE, CREDINŢA , NĂDEJDEA ŞI DRAGOSTEA !
Tot cu dragoste, Maria
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu