MANTUITORUL IISUS HRISTOS, IMI GRAIESTE ASA: CU INIMA MEA, AUZI ADEVARATUL SENS AL CUVANTULUI !

                               

                                                           Dragii mei,

In aceasta noapte, in timp ce ma rugam la Bunul Dumnezeu si la Maicuta Domnului cu Sfintii Sai.

Iar in tot acest timp,aud un Glas divin, un glas care ma intreaba asa:

                   "Credeti sau nu ,in soarta dumneavoastra?

Iar în acest moment, imi aud glasul sufletului meu care graieste fara ca eu sa deschid gura mea,asa :

                "Numai pentru Dumnezeu!

Şi iarăsi aud  un alt Glas tare duios şi tare blând,un Glas divin şi plin de dragoste care mă întreabă fericit :

                                    "Pentru Mine ? 
                            Pentru Mineeeee?

    Iar eu raspund intrebarii Mantuitorului Iisus Hristos ,doar in gandul meu si spun din tot sufletul asa:
                                  Da !

Apoi, Glasul Lui Dumnezeu,a Mantuitorului Iisus Hristos imi graieste asa:

              "Pentru Mine,scrie !

              Pentru mine scrie, Noiembrie !"

Moment in care, văd cu ochii închişi, vad un Cer ca de noapte albastra,stralucitoare si catifelată,iar din inima Cerului se aud glasuri de Îngeri care cântau si aduceau SLAVA si LAUDA  PREA  SFINTEI  TREIMI , în timp ce alte glasuri ,tot din Cer, cântau aşa:
                      "Credinţa cea adevărată !
                 Credinţa, Credinţa, Credinţa !
Şi văd cu ochii închişi, vad sub plafonul camerei mele, un Soare mare, precum Soarele de pe Cer, Soare care avea raze si stralucea orbitor de tare.
În cealaltă clipă, sub privirea ochilor mei închişi ,Soarele se transformă ,iar din adâncul lui, apare Însusi Mantuitorul Iisus Hristos.
Mantuitorul Iisus Hristos în carne şi oase, cu ochii Săi albastri precum seninul Cerului, cu părul inelat si castaniu, lunguţ până pe umeri,şi cu veşmânt bleu luminos.
Chipul Domnului si Mantuitorului nostru Prea Iubit ,stralucea mai tare decat soarele de pe Cer.
Mă priveşte ,îmi zâmbeste părinteste si fericit, ca apoi, Mantuitorul să dispară ,şi lasă pe locul unde  EL a fost o clipă mai înainte, lasă o Inima.
Era o Inima mare ,cam cât o treime din plafonul camerei mele.
Inima care a rămas în locul MÂNTUITORULUI HRISTOS , stralucea în plafonul camerei mele, precum Soarele pe Cer.
Inima din plafon avea culoarea galbena ,orbitor de stralucitoare.
Şi iarasi aud Glasul Lui Iisus Hristos ,care -mi graieste aşa :

   "Cu  Inima Mea, auzi  adevăratul sens al                                                                         Cuvantului !
               Cea care trăieşti  cu adevărat ,sensul Cuvântului cu Inima Mea.
           Cu Inima Mea ,auzi adevăratul sens al Cuvantului!
            Şi iată că , vă  spun vouă Gânduri  de  Înălţare !

In acest moment, glasul sufletului meu spune fără ca eu să deschid gura mea, spune asa:

                     "Fie mie, după Cuvântul Tău !
                      Şi mai"nainte de toate....!

Apoi, inima Mântuitorului dispare ca prin topire din plafonul camerei mele,şi aud din nou un Cor de Îngeri care cânta dumnezeiesc de frumos aşa :

                 "Decât Heruvimii !
          Ceea ce-ai adus la Ceruri, decât Heruvimii .
                  Căci a Ta este Împărăţia Doamne,
               A Tatălui , şi-a Fiului , şi-a Sfântului Duh ,
                                   Amin!
                  Maicii Tale, IIsuse Hristoase !
                  Pentru Maica Ta ,Iisuse !
                   Şi ai văzut-O !"

Dragii mei, eu aici sunt, aici voi rămâne acum si-ntotdeauna, şi vă voi aduce vouă cu toată dragostea sufletului  meu, CUVÂNTUL  LUI  DUMNEZEU, aşa cum îmi este grait chiar din gura Mântuitorului  IISUS  HRISTOS !
De-mi va fi drumul plin de spini, plin de pietre si pălămidă, aşa voi merge pe acest drum, până la ultima suflare din viaţa mea!
Căci ,şi IISUS  HRISTOS a răbdat pentru noi chinuri groaznice .
Bătăi cu trestia peste faţă, cu biciul pe spate, avea Coroana pe cap şi frunte cu spini groşi si  mari, şi ascuţiţi foarte tare.

 În loc de apă ,I s-a dat oţet şi fiere, în loc de pâine ,I s-au dat bice pe spate în urma cărora ,sângele șiroia.
Crucea care era foarte mare,era făcută din lemn brut,uşor şlefuit, si a fost pusa în apă ca să-I fie si mai grea pe umerii Săi,a Lui Iisus Hristos. 
Mantuitorul a îndurat Moarte, şi încă Moarte pe Cruce ! 

I-am văzut cuiele mari, piroanele bătute în Mâinile Sale Prea Sfinte, în Picioarele Sale, am vazut rana din coasta dreaptă, unde a fost strapuns cu sabia de soldatul roman Longinus ,iar când şi-a dat Duhul Său ,capul I-a alunecat spre umărul drept, iar Cerul s-a transformat din zi în noapte.

Iar daca Fiul Lui Dumnezeu a indurat toate pentru ca noi sa ne mantuim, atunci, si eu voi indura toate,numai sa fac Voia Sa si a Maicii Sale si a noastra a tuturor,

Dragilor, sa fim tari in Credinta, sa daruim Dragoste Semenilor nostri  si niciodata, sa nu ne lepadm de Sfanta Cruce a Mantuitorului Iisus Hristos.

                                               Cu dragoste,Maria.