27 Martie 2024, ora 4, 21 !
Dragii mei,
In aceasta dimineata in zori, m-a trezit glasul sufletului meu, care se ruga necontenit la Mantuitorul Iisus Hristos si la Maicuta Domnului cu Sfintii Sai .
Adeseori mi se intampla ca eu sa dorm cu trupul, iar sufletul meu sa se roage, sa spuna Rugaciuni pe care eu nici nu le stiu pe de rost,atunci cand sunt treaza, dar sufletul meu le stie pe toate.Sufletul are glasul fiecaruia dintre noi, atunci cand vorbim in viata de zi cu zi, nimic nu se schimba in glasul nostru. Avem un glas al limbii noastre, al mintii noastre si un alt glas, al sufletului,dar identice. Suntem o singura persoana, dar, cu doua glasuri identice, unul ca om,si al doilea ca suflet, ca scanteie divina.
Sufletul meu implora Divinitatea ,ca sa vina si sa ne intareasca, sa ne ajute.
Iar Mantuitorul ca Pantocrator,ca Imparat ce este al intregului Univers, a venit inconjurat de Sfintii Săi, fireste, nelipsita fiind Maica Sa si a noastra a tuturor.
Vedeam Cerul albastru catifelat, ca o Bolta,asa precum este Bolta din Sfanta Biserica cu Iisus Hristos Pantocrator.
Cerul Divin era deasupra mea si-mi incalzea intreaga-mi fiinta.
Era o Lumina divina, o Lumina aducatoare de iubire si dragoste divina.
Simteam o pace si o liniste divina, in toata inima mea si-n tot sufletul meu.
Nu deschid ochii, deoarece, vedeam cu ei inchisi Creatia Divina, pe Imparatul Ceresc IISUS HRISTOS PANTOCRATOR inconjurat de Sfintii Săi.
Cerul intreg ,de culoare albastru violet catifelat,fara de Stele,dar stralucitor de la lumina Sfintilor din jurul Fiului Lui Dumnezeu, era la doar 3 metri de locul in care ma aflam eu in pat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu