10 Mai 2021 ,
PASTILE BLAJINILOR sau PASTILE pentru cei plecati dintre noi,al MORTILOR !
Pastele Blajinilor !
In credinta populara, in lunea dupa duminica Tomei, se sarbatoreste Pastele Blajinilor. In folclor, Blajinii mai sunt cunoscuti si sub numele de Rohmani. Potrivit credintei populare, Blajinii fac parte din cei dintai oameni de pe pamant. Traiesc fara femeile lor, convietuiesc cu ele numai 30 de zile pe an in vederea procreatiei. Blajinii, incapabili de a face rau, s-ar afla dincolo de lumea vazuta, pe unde se varsa Apa Sambetei, in delta ei, pe Ostroavele Albe. Preocuparile Blajinilor sunt postul si rugaciunile pentru cei vii. Desi sunt virtuosi, nu stiu cum sa calculeze data Sfintelor Pasti. Oamenii le vestesc acestora ca a venit Pastele prin intermediul apei, aruncand pe ea coji de oua rosii.Fierbem oua si le vopsim rosii, facem cozonac sau il cumparam, dam de pomana cui dorim noi impreuna cu o sticluta cu vin,bere,suc, apa,etc.
In aceasta zi, in Botosani, batranii dadeau de-a dura oua rosii in amintirea Blajinilor, iar in Bucovina se manca la iarba verde, unde multe firimituri erau lasate sa cada intentionat pe pamant, intru pomenirea celor morti. In cele mai multe locuri din tara noastra, oamenii merg in aceasta zi la cimitire, dand de pomana oua rosii, pasca si cozonac si punand flori pe morminte.
De Pastele Blajinilor nu se pomenesc doar mortii cunoscuti pe linia ascendenta a unei familii, ci intregul neam al stramosilor comuni: Uitatii, Nestiutii, Albii.
Fiecare femeie aduce cu ea un stergar strans la un capat si legat cu o lumanare. Aceste stergare se daruiesc preotului care citeste pomelnicele.
Alte credinte despre Blajini
Exista si credinta ca ei provin din copii nebotezati, morti imediat dupa nastere. Alteori sunt priviti ca fiind cei care sustin stalpii pamantului. Fara Blajini, lumea s-ar scufunda in haos.
In unele versiuni, Blajinii sunt identificati cu urmasii celor care n-au mai reusit sa traverseze marea, atunci cand Moise a eliberat poporul evreu din robia egipteana, despartind apele. Acestia au ramas pe o insula foarte aproape de Rai, pe unde trece Apa Sambetei.
In Bucovina se spune ca "Blajinii sunt jumatatea de sus om, iar jumatatea de jos peste si traiesc intr-un parau; femeile si fetele lor canta foarte frumos, incat rasuna vaile de cantecele lor melodioase".
Exista credinta ca Dumnezeu a creat mai intai uriasii. Pentru ca se razboiau intre ei, Dumnezeu i-a lasat sa piara si i-a creat pe Blajini. Acestia fiind prea mici, au fost mutati pe lumea cealalta si apoi l-a facut pe om.
Blajinii sunt cunoscuti si sub numele de Rohmani. Potrivit cercetatorilor, numele de Rohmani vine din limba traca, de la supranumele Zeind-Roymenos (Sfantul Luminos) dat Cavalerului Trac, o zeitate prezenta in antichitatea dobrogeana, olteneasca si transilvana.
Pastele Blajinilor este o traditie netipiconala
In unele zone ale tarii, preotii sunt chemati sa savarseasca in lunea dupa duminica Tomei o slujba pentru sufletele celor raposati. Exista credinta ca prin aceasta slujba sufletele celor trecuti in lumea vesniciei vor fi partase fericirii fara sfarsit. Avand in vedere ca in nicio carte de cult, tiparita cu binecuvantarea Sfantului Sinod, nu se afla tipicul specific acestei slujbe, ea este de multe ori improvizata.
De vreme ce Biserica nu are pentru aceasta zi o anumita randuiala, trebuie sa respingem acest obicei.
Fierbem oua si le vopsim rosii, facem cozonac sau il cumparam, dam de pomana cui dorim noi impreuna cu o sticluta cu vin,bere,suc, apa,etc.
Pastele Blajinilor, ziua intalnirii celor vii cu cei raposati /
“Despre morti, numai de bine!
”Pastele Mortilor sau Pastele Blajinilor este o sarbatoare religioasa, considerata de unii ca fiind crestina, iar de altii ca fiind o sarbatoare cu radacini pagane cu influente crestine considerabile. Sarbatorita preponderent, in Europa de Est, aceasta sarbatoare are la baza pomenirea celor decedati si anume a rudelor si prietenilor apropiati. De Pastile Blajinilor credinciosii viziteaza mormintele rudelor, apropiatilor de la cimitire, le aduc in ordine, iar dupa slujba preotii savarsesc sfintirea lor.
Traditional, Pastele Blajinilor se sarbatoreste in lunea de dupa Duminica Tomii, la o saptamana de la Invierea Domnului, Pastele propriu-zis. In localitatile rurale mai mari si in orasele in care sunt mai multe cimitire, sarbatoarea are loc timp de mai multe zile, incepand de sambata.
In Romania, aceasta sarbatoare este marcata in Dobrogea, Banat, Ardeal, Bucovina, Maramuresi o parte din Muntenia. Inaltpreasfintitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a explicat care este semnificatia acestei zile.
In traditia crestina, Pastele Mortilor este ziua cand, imaginar, are loc intalnirea celor vii cu cei raposati. Pastele Blajinilor nu prezinta o lege concreta bisericeasca, un canon sau testament, ci o traditie sfanta legata in special de cultul mortilor, creata din indemnul si intelepciune a crestinilor. „Dupa o saptamana de la sarbatoarea propriu-zisa a Pastelui, in duminica urmatoare, Sfanta Evanghelie vorbeste de o a doua aratare a lui Iisus Hristos, in mijlocul ucenicilor, in casa incuiata, spunandu-le apostolilor „Pace Voua!”. Traditia arata ca toti crestinii din vechime au dorit sa impartaseasca bucuria Pastelui si cu cei plecati dintre ei. Se aduc ofrande in cimitire si se fac rugaciuni la morminte, ca sa impartaseasca cu ei cea mai mare bucurie a credintei, avand in schimb aceasta convingere ca si cei adormiti sunt cuprinsi de lumina Invierii. Asa cum a fost cuprins si Toma, care in ziua Invierii nu a fost in casa cu ceilalti. Este o traditie foarte puternica, bazata pe jertfa si pe dragoste, caci Pastele este sarbatoarea care ii uneste pe toti. Aici pe pamant ii uneste de la mic la mare, dar si in univers ii uneste pe cei vii cu cei adormiti, pentru ca toti gusta din lumina, bucuria si iertarea care vine din Sarbatoarea Invierii Domnului”, explica Inaltpreasfintitul Teodosie.
Sarbatoarea pomeneste blajinii, cunoscuti in folclor sub numele de ”rhomani”, iar sarbatoarea vine la pachet cu traditii si obiceiuri. O atentie deosebita se acorda pregatirii pomenilor,in care intra un colac, o lumanare, chibrite, ou rosu, copturi si neaparat un servet sau diverse piese de imbracaminte. Pomenile se aseaza pe masa de cu seara, se aprind lumanarile pentru putin timp, semn ca „cei raposati sa stie ca la ei vor veni”. In dimineata zilei de Blajini in cimitire lumea vine la mormintele parintilor, rudelor cu pomeni, vin. Preotul „prohodeste” mormintele si sfinteste pomenile, acestea din urma se dau de pomana de sufletul celor morti impartindu-le de obicei copiilor, rudelor, prietenilor, oamenilor saraci. Vinul din pahare nu este servit pana la fund, pentru ca bautura ramasa se toarna peste mormant. Unii zic ca vinul acesta este destinat pentru Diavol, de la care raposatul ar fi cumparat pamant pentru mormantul sau. Altii cred ca vinul il beau raposatii, pentru ca sa fie si ei veseli. Ramasitele bucatelor le lasa pe morminte sau le dau de pomana, crezand ca, daca se aduc acasa, se savarseste un mare pacat si este semn rau.
Ce nu ai voie sa faci
Sarbatoarea, ca oricare alta, are parte de cateva interdictii, in special pentru femei. Asadar, gorposinele nu au voie sa spele, sa faca ordine si curatenie prin gospodarie ori sa calce. Mai mult, se spune ca zgomotul facut atunci cand bati covoarele ii sperie si infricoseaza pe blajini, care in data de 6 mai, dupa cum pica in acest an, se intorc de pe lumea cealalta pentru a se ruga pentru cei vii. De asemenea, se spune si ca ei chiar intra in biserica pentru a participa la sfanta Liturghie. O alta interdictie o reprezinta vorbitul. Mai clar, a vorbi de rau pe cei trecuti in nefiinta, desi in timpul vietii au existat neintelegeri, este total interzis, de unde si zivala: ”Despre morti, numai de bine!”. Motivul este ca mortii barfiti in aceasta zi le fac necazuri celor care ii vorbesc de rau, dand foc grajdurilor ori omorandu-le necuvantatoarele.
Gratare si mese imtinse in cimitirele din Braila
De cativa ani incoace, printre credinciosii care aduc cateva pachete cu imparteala, intra in cimitire si familii de romi, hotarate sa intinda langa locul de veci al raposatilor mese in toata regula, cu fripturi, bauturi fine si platouri incarcate cu aperitive de tot felul. Multi dintre acestia au venit inclusiv cu gratare, pentru a prepara carnea si micii la fata locului. Romii caldarari sunt cei care au facut mereu diferenta. Ei au venit la cimitir cu taxiul sau cu masinile personale, au descarcat sticlele de bauturi scumpe, carnea, sacii cu mancare, mesele si scaunele si au incins gratarele. “Pentru Mihai, unchiul meu, am adus 10 kilograme de carne si le dau de pomana, am facut gratarul mare sa il pomenim”, declara cu ceva timp in urma un cetatean rom, in timp ce intorcea micii pe gratar.
Aici vad ca nu se pomenește doamna Maria.
RăspundețiȘtergereDar am facut asa cum ati spus
Am împărțit cozonac si ouă roșii.
Va multumesc