joi, 13 decembrie 2018

PERICOLELE NOASTRE ! RUGĂ CATRE PREA SFANTA NASCATOARE DE DUMNEZEU !


                 13 Decembrie 2018,ora 3,56 zori de zi !

                                 Dragii mei,

În aceasta dimineata în zori,ma trezesc mai multe glasuri care se roaga impreuna asa:

            "Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu.miluieste-ne pe noi !
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, culege-le Pericolele noastre!
Te Rugăm stăpâna,culege-le Pericolele noastre!"
Toate aceste glasuri,rasunau de peste tot si de oriunde, si implorau pe MAICA DOMNULUI sa nu lase PERICOLELE noastre  ca sa se apropie de noi si de cei dragi noua.


                           Imagini pentru MAICA DOMNULUI.

Prieteni dragi, este clar ca ne asteapta tot felul de Pericole cu acesti vremi si vremuri pe care le traim.
Sa aducem si noi dragilor,Rugaciune fierbinte ,si neincetat sa imploram pe MAICA LUI DUMNEZEU ,ca sa ne ocroteasca si sa ne acopere cu mila si cu dragostea Sa.
S-O imploram ca sa culeaga toate PERICOLELE care ne pasc ,si sa se roage la Fiul Ei si MANTUITORUL nostru al tuturor,pentru noi toti păcatosii.
Sa -I multumim dragilor pentru toate cate ne-a daruit si ne daruieste, si nu in ultimul rand sa nu uitam de MESAJUL pe care MAICA LUI DUMNEZEU ni l-a grait de pe CERUL SFANT:


1 feb. 2018 - MAICA DOMNULUI NE GRĂIESTE , LA CINA CEA DE TAINĂ ! ... Să vă iubiți ca niște frați si surori ce sunteți întru Iisus Hristos! .... Iar legat de rusi, nu te ingrijora, exista un mare amorintre Germania si Rusia. .... Din pacate nu sunt recunoscuti in anonimat pe acest blog dar va veni timpul si mai este putin ...
                                6 Februarie 2016,ora 5,05 dimineața !

                                             Dragii mei,

În aceasta dimineață în zori de zi, aud un glas dumnezeiesc care, ne graieste minunat de frumos. 
Dar mai înainte de a auzi glasul divin și foarte cunoscut mie,văd înspre Est, puțin mai sus de Pământ, asa precum rasare Soarele, văd o Masă întinsă în jurul căreia ,erau așezate pe scaune mai multe persoane,îmbracate cu vesminte ca de Sfinți.
Aceasta Masă dragilor, era CINA  cea de TAINĂ. .

Dragii mei, cei 12 Apostoli ai Lui Iius Hristos, erau toti vii,în carne si oase, si erau numai ochi si urechi la ceea ce le spunea Mântuitorul.
Dar într-o clipă, ceva uimitor se întâmplă. 
În dreapta Lui Iisus Hristos, apare în carne și oase Prea Sfânta Nascătoare de Dumnezeu , înconjurata de lumina alb- aurie,care ținea pe Pruncul Iisus Hristos pe brațul Său stâng, asa încât, Iisus era si Prunc,dar si adult in acelasi timp.

         Related image
Maica Lui Dumnezeu era foarte fericită,și graieste celor 12 Apostoli, dar si nouă fratilor, si ne spune așa :

                        ”Dumnezeu nu este Cel creat.
                    Dumnezeu este Creatorul!
                 Dumnezeu este Însuși Creatorul ! 
                  Să vă iubiți ca niște frați si surori ce sunteți întru Iisus Hristos!”

Image result for dumnezeu tatalImage result for dumnezeu tatal
            
Și continui dragilor,ca sa vad CINA  cea de TAINA,la care era prezenta Prea Curata Fecioara MARIA, și scumpul nostru Mântuitor cu Sfinții Săi Apostoli, in carne si oase. 
În urmatoarea clipă dragilor, totul dispare ca și prin topire,iar eu, cu lacrimi în ochi ma grabesc a scrie ,toate câte mi s-au spus si arătat.
 Dragii mei, să fim fericiți pentru toate aceste MINUNI, pe care le traim cu toții prin ceea ce mi se arată, si sa mulțumim Domnului și Maicii Domnului ,pentru fiecare clipă din viața noastra.
Faptul că eu scriu, din CUVANTUL  ADEVĂRAT al Lui Dumnezeu, este spre Binele si mântuirea Sufletului nostru, este spre mântuirea noastra.
                                       Cu dragoste,Maria. 
P.S.

 !!! ESCROCII NU AU LIMITE ! NU CUMPARATI AMULETE SAU CARTI CU RITUALURI , TRIMISE DE ESCROCI IN NUMELE MEU !

                      Prieteni dragi,

Deoarece intram in Luna DECEMBRIE ,Luna 

CADOURILOR,am redus pretul CARTILOR pentru ca 

fiecare dintre voi sa poata cumpara orice volum doreste.

Iata dragilor noile preturi:

30 lei ROMANIA VIITORUL al DOILEA IERUSALIM :
Fotografia postată de Maria Ghiorghiu..
12 lei VIATA EXTRATERESTRA :

Fotografia postată de Maria Ghiorghiu..
25 Lei primul volum din 2016 :

https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhORNPR9VUJa35Mkf099iXuU5RD8tR5MV0BtRUxWwxRMewh0Sv-XInbhjYQ5SZcTLLSI5VgK0vHPvRj3S31uRRSjM6cKqKUV04wQVkfBVY0EFAV_icOBJwbQxAhOZmrhSX93TS6TcIlr_CC/w530-h374-p/14111967_650437155116702_1428354742_n.jpg.
La SALA DALLES -ANTICARIAT ,am lasat cateva CARTI din toate cele 3 volume.
DONATORII sunt rugati sa sune  la 0747226236 si vor primi toate CARTILE absolut GRATUIT !
Cititorii si doritorii pot suna tot la cest numar pentru a ne da toate datele,ca sa le trimitem CARTILE dorite prin posta sau fan curier.
Si totusi ,daca nu ati reusit sa ajungeti la LANSAREA din 11 - 12 august,puteti merge ca sa va procurati CARTILE dorite de la ANTICARIAT.
Deasemenea,ma puteti suna la 0747226236,pentru COMANDA CARTI,sau imi puteti scrie in privat pe Facebook : Maria Ghiorghiu.ro ,si pe maill : mariatecuci61@yahoo.com.
Va multumesc din inima !
Cu dragoste,cu iubire si cu aleasa recunostinta pentru voi toti cititorii Blogului DUMNEZEU EXISTA -MARTURII ,dar si pentru toti Prietenii de pe FACEBOOK si nu numai.
Iata dragilor si site/ul pe care puteti comanda Cartile,dar si linkul in care gasiti Contul bancar pentru DONATII ,pentru editarea urmatoarelor 2 volume la care m-am si apucat de scris :

Contul pentru strainătate:

Cod Bic Raiffeisen Bank : RZBRROBU 

Cod IBAN: RO71 RZBR 0000 0600 1504 

7307

sau prin WESTERN UNION :

Maria Ghiorghiu -România , unde vă va da

 un numar mai

 mare, si mi-l puteti scrie in privat pe

facebook, sau pe 

maill mariatecuci61@yahoo.com. 

Contul pentru România:

 Cod IBAN: RO71 RZBR 0000 0600 

1504 7307



Iata si site-ul pentru cumpararea CARTILOR ,dar ,

DONATORII sunt rugati sa sune 

 la 0747226236 si vor primi toate

 CARTILE absolut GRATUIT !

https://adevarulduhuluisfant.ro.
Dati clik pe - dreptunghiul in care scrie Comenzi.
Iata:






.
                              Dragii mei

Cu multä bucurie vä recomand o nouä carte :

UNIVERSUL SUFLETULUI MEU SPRE CERURI !

Cartea este scrisä de ADRIANA BOSSHART,

prietena mea cea mai bunä, de Suflet.

O Carte de Suflet pentru Suflet,
O Carte de Poezie,
O Carte deosebitä, 
Care aratä multä träire si sensibilitate,
O Carte foarte frumoasä,
O Carte color cu poze si picturi ale autoarei.

Costä numai 10 lei, Poezii minunate
Inältätoare la Ceruri, la Divinitate.
Cartea este prezentata deosebit de frumos,de dl General Emil Strainu :
..

Cu ocazia Särbätorilor de iarna ,cine comandä din Cärtile ADEVARUL DUHULUI  SFANT, primeste si o Carte UNIVERSUL SUFLETULUI MEU SPRE CERURI -  CADOU !

O Puteti comanda pe acelasi Site Adevarul Duhului Sfant.ro,dar si la tel.0747226236 !
https://adevarulduhuluisfant.ro.
Dati clik pe - dreptunghiul in care scrie Comenzi.
Iata:

                       



36 de comentarii:


  1. Petre Ţuţea: Am făcut o mărturisire într-o curte cu şase sute de inşi, în închisoarea de la Aiud: "Fraţilor, am zis, dacă murim toţi aici, în haine vărgate şi în lanţuri, nu noi facem cinste Poporului Român că murim pentru el, ci el ne face onoarea să murim pentru el!".
    Ridică-te, Popor Român, pe calea înaintaşilor tăi! "Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri" (Radu Gyr).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Doar oamenii mari, patrioti si daruiti lui Dumnezeu pot face asemenea marturisiri. Sfintii inchisorilor fac cinste neamului romanesc, care ar trebui sa trezeasca in noi constiinta de neam si de Dumnezeu.

      Ștergere
    2. O, cata maretie ! Asa arata un suflet nobil...Sa nu uitam niciodata de Sfintii Inchisorilor. Cat de VIU era Hristos in inimile lor, ce exemple de inaltime spirituala ! Ce OAMENI vii, ce iubire de Dumnezeu !

      Ștergere
    3. În rândul deţinuţilor politici, a celor care s-au sfârşit în temniţele comuniste, au fost şi oameni cu o forţă spirituală extraordinară.
      Pe lângă capacitatea de a îndura cu seninătate torturi şi suferinţe de neimaginat, au reuşit să aducă mângâiere şi celorlalţi deţinuţi. Priviţi fie ca adevăraţi martiri creştini, fie ca mistici fanatici, aceşti oameni au fost numiţi „Sfinţii închisorilor“, fiind propuşi inclusiv pentru canonizare.
      Valeriu Gafencu, ”Sfântul Închisorilor” Cel căruia i s-a atribut de către Nicolae Steinhardt, un evreu deţinut politic convertit la ortodoxism, supranumele de ”Sfânt al Închisorilor” a fost Valeriu Gafencu.
      Un personaj propus spre canonizare în ultimul deceniu în special pentru martiriul din închisorilor comuniste.
      Valeriu Gafencu, prin viaţa, faptele şi trăirile spirituale din lagărul politic comunist, a devenit foarte cunoscut şi a rămas în memoria posterităţii ca un veritabil martir.
      Este totodată un personaj controversat prin prisma faptelor sale din tinereţe.
      Valeriu Gafencu s-a născut în 1921, în localitatea Sângerei, pe teritoriul actual al Basarabiei.
      În anul 1940, după ocupaţia sovietică a Basarabiei în urma pactului Ribbentrop-Molotov, a reuşit să treacă în România la Iaşi.
      Era doar un tânăr, proaspăt absolvent al liceului. Ajunge student la Facultatea de Drept şi Filosofie şi este atras de doctrina legionară. Mai precis, devine membru şi după aceea un important lider al organizaţiei legionare pentru tineret ”Frăţia de Cruce”.

      Este un student iminent, fiind considerat de profesorul Constantin Angelescu drept ”unul dintre cei mai buni studenţi pe care i-am avut de-a lungul întregii mele cariere”.
      Gafencu este însă un legionar fervent dedicat trup şi suflet.
      Participă la rebeliunea legionară şi apoi luptă pentru menţinerea mişcării legionare în ilegalitate.
      Tocmai de aceea este mai mult un client al puşcăriilor, petrecând aproape 12 ani din întreaga sa viaţă în temniţă.
      Este închis în timpul regimului Antonescu şi mai apoi în comunism.
      Faima de ”sfânt al închisorilor“ şi-a dobândit-o însă în anii comunismului.
      A fost deţinut la Aiud, Piteşti şi Târgu Ocna.
      A îndurat inclusiv sistemul de reeducare de la Piteşti.
      Valeriu Gafencu a fost cunoscut şi ca un practicant ortodox fervent, considerat de unii un mistic.
      Gafencu a devenit un fel „înger păzitor“ al deţinuţilor din puşcăriile comuniste. Cel puţin aşa l-au perceput colegii de detenţie. „Dumnezeu revărsase asupra lui harul frumuseţii.
      Fizic părea un arhanghel, moral nu i se putea reproşa ceva, iar spiritual era transfigurat tot timpul, într-o stare extatică aproape permanentă, nu puteai să-ţi dai seama dacă ceea ce spune vede în duh sau dacă Duhul vorbeşte prin el.

      Viaţa lui era zbor spre înălţimi, pe care cu greu îl puteai urmări.
      Valeriu iradia, la nivelul percepţiilor senzoriale, o căldură interioară greu de înţeles şi de exprimat.
      Valeriu Gafencu ardea ca o făclie de la care fiecare lua putere trupească şi sufletească. Valeriu Gafencu se dăruia, nu dăruia”, scria Virgil Maxim, fost deţinut cu Valeriu Gafencu la Aiud.
      De altfel, a uimit prin modul în care îndura suferinţele detenţie. Detaşat şi orientat către credinţă.
      ”Rog pe Bunul Dumnezeu să-mi dea putinţa în viaţă de a face binele pe care sufletul meu doreşte să-l facă în lume.

      E cea mai mare hotărâre şi dorinţă a vieţii mele.
      Cred că acesta e şi sensul trăirii omului: să iubeşti toată creatura lui Dumnezeu şi să faci bine”, spunea Gafencu.
      Totodată era cunoscut pentru sacrificiul de sine.
      Se spune că, deşi bolnav, dădea din porţile sale de hrană infime celor care aveau copii şi soţie acasă, pentru a-i ajuta să supravieţuiască.
      Ştiind că este bolnav, un deţinut, Leonida Stratan, i-a oferit o doză de streptomicină strecurată de familie în pachet.

      Ștergere
    4. Se spune că Valeriu Gafencu a oferit-o altui deţinut, un pastor protestant evreu, şi i-a salvat viaţa.
      Valeriu Gafencu s-a stins la numai 32 de ani bolnav de TBC după o lungă suferinţă.
      „Avea o figură ascetică, de mucenic bizantin, cu o faţă luminoasă şi surâzătoare.
      Părea coborât dintr-o pictură medievală pentru a împrăştia în jur tihna“, preciza fostul deţinut Traian Popescu.
      Valeriu Gafencu a fost propus pentru canonizare.

      Sofian Boghiu şi „Rugul Aprins”

      Un alt fost deţinut al puşcăriilor comuniste, părintele Sofian Boghiu, tot basarabeab de origine, a fost la rândul său propus pentru canonizare în Republica Moldova.
      Ca şi Valeriu Gafencu, este considerat un adevărat sfânt al închisorilor.
      Sofian Boghiu s-a născut în anul 1912, în comuna Cuconeştii Vechi, din actuala Republică Moldova.
      Făcea parte dintr-o familie de ţărani din regiunea Bălţi şi a intrat în mănăstire ca şi călugăr la vârsta de 14 ani.
      Face Seminarul de la Cernica şi şcoala de cântăreţi bisericeşti.
      La fel ca şi Valeriu Gafencu, după ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice se refugiază în România, la Mănăstirea Căldăruşani. În 1940 urmează cursurile Academiei de Belle Arte din Bucureşti şi devine pictor autorizat.

      Îşi completează studiile urmând Facultatea de Teologie. Totodată Sofian Boghiu ajunge să facă parte dintr-o organizaţie numită ”Rugul Aprins“.
      Această organizaţie fondată în 1946 va activa până în 1948, când va fi scoasă în afara legii de comunişti.
      Practic era vorba de o organizaţie spirituală ce milita pentru credinţă şi rugăciune, împotrivindu-se ateismului şi sovietizării României. Întâlnirile membrilor, la care participa şi Sofian Boghiu, aveau loc la Mănăstirea Antim, unde erau discutate de la subiecte literare şi religioase până la chestiuni de ordin politic.

      Ștergere
    5. Din 1947, ”Rugul Aprins“ intră în vizorul Securităţii, iar membrii acestei organizaţii au fost rând pe rând arestaţi.
      A venit şi rândul lui Sofian Boghiu.
      Acesta a fost condamnat la 15 ani de muncă silnică chinuit în puşcăriile comuniste. Cu seninătate însă.
      În cele din urmă a fost graţiat în 1964 şi a trăit până la moarte la mănăstirea Antim, ajungând să fie supranumit „Apostolul Bucureştilor”.

      Căderea şi ridicarea legionarului Gheorghe Calciu

      Un caz aparte a fost Gheorghe Calciu, cunoscut mai târziu sub numele de părintele Calciu Dumitreasa, un fost deţinut politic care a îndurat fenomenul de reeducare de la Piteşti.
      La începuturi Gheorghe Calciu, născut în 1925 la Mahmudia, în judeţul Tulcea, a fost un simpatizant legionar.
      De altfel în 1942 deja intrase în atenţia autorităţilor şi a fost arestat pentru activitate legionară.

      Urmează cursurile Facultăţii de Medicină şi continuă activitatea ca simpatizant al mişcării legionare în ilegalitate.
      În 1948 este arestat şi de autorităţile comuniste, pentru apartenenţa la mişcarea legionară şi condamnat la închisoare.
      Ajunge la Piteşti, fiind inclus în sadicul program de reeducare derulat de infamul Eugen Ţurcanu în colaborare cu Securitatea.

      Este aşa-numitul „experiment Piteşti“, o metodă oribilă de tortură psihică şi fizică.
      Practic deţinuţii erau învrăjbiţi unul împotriva celuilalt.
      Din întemniţat şi camarad de suferinţă, unul devenea călăul celuilalt.
      Nimeni nu avea încredere în nimeni, o însingurare colectivă în care erau spălate creiere.

      Tânărul Gheorghe Calciu a fost inclus în acest program. După ce a îndurat chinuri şi bătăi, a devenit la rândul său torturator.
      „Căderea studentului Gheorghe Calciu aici a început, în urma contactului brutal cu violenţele cu totul ieşite din comun.

      Ștergere
    6. A fost forţat să scoată informaţii de la alte viitoare victime ale «reeducării».
      Înspăimântat, şi-a adâncit căderea odată cu transferul în Gherla din august 1951.
      În realitate, Calciu a făcut ceea ce încercau să facă marea majoritate a celor trecuţi prin încercările Piteştiului: să se strecoare”, preciza istoricul Alin Mureşan în „Piteşti, cronica unei sinucideri asistate“.

      După momentele cumplite de la Piteşti care l-au transformat în torturator, a urmat căirea. A fost mutat la Casimca Jilavei, unde a ajuns renumit pentru atitudinea sa anti-comunistă, dar şi pentru modul în care îi ajuta pe ceilalţi deţinuţi.
      Se spune chiar că şi-a oferit sângele unui alt deţinut aflat pe moarte. Mai precis, încearcă să-i dea limfă lui Costache Oprişan, fostul şef al ”Frăţiilor de Cruce” din România.
      Oprişan era pe moarte, distrus de bătăi şi TBC. Calciu şi-a desfăcut venele pentru a-l salva.
      ”Storc o gamelă de sânge din braţ ca să-i dau limfă lui Costache.

      Las hematiile să se sedimenteze, apoi o decantez în gamela lui Costache şi îi dau să bea doar limfa”, mărturisea Gheorghe Calciu. Dincolo de aceste trei personaje, termenul de ”sfinţi ai închisorilor“ a fost extins asupra tuturor celor care au fost schingiuţi şi chinuiţi în puşcăriile comuniste, mai ales în numele credinţei.
      Totodată „sfinţi ai închisorilor“ au fost numiţi aceia care s-au remarcat prin evlavie şi fapte uluitoare în condiţii cumplite de detenţie.

      Ștergere

    7. SFINTII INCHISORILOR - IN PREMIERĂ (integral)

      Din 1946 peste 8000 de martiri au facut puscarie . Iadul închisorilor comuniste .

      https://www.youtube.com/watch?time_continue=11&v=PLMf0gPq-Ag


      Vizionare placuta !

      Ștergere
    8. Cutremurator ce ati postat despre martiri . Multumim.

      Ștergere
  2. Rugă pentru România - Adrian Păunescu


    Tragica mea, condamnata mea ţară,
    Din nou răstignită şi funerară,
    În static şi jalnic galop antigalop,
    Între secetă, foamete şi potop.

    Tragica mea adorată Românie,
    Calea nu ţi se mai ştie,
    Asupra ta îşi continuă asaltul
    Ba unul, ba celălalt, ba altul.

    Mutată cu forţa, de la lei la roni,
    Te-au încălecat pigmei autohtoni,
    Care te-au trădat şi te crucifică,
    Într-o păcăleală aproape mirifică.

    Te-au retrogradat urât, cu voia,
    După cum i-a mânat paranoia,
    Din săracă, te-au făcut mizeră,
    În timp ce afacerile lor prosperă.

    Vor să te scoată şi de pe hartă,
    Ţara mea tristă, de pe linie moartă,
    Văduvă între văduvele sărace,
    După fiecare război, după fiecare pace.

    Şi, acum, când eşti într-o criză majoră,
    Marinarul mlaştinii mi te devoră.
    Ţukalarul lui mic şi obedient
    Îţi acoperă florile şi vieţile cu ciment.

    A venit o haită portocalie,
    Să ia România şi s-o sfâşie,
    A furat şi-a minţit şi trădează,
    Ciumă ajunsă în ultima fază.

    Prin complot, cinism şi bârfă
    Vor să te facă o ultimă târfă,
    Să te culci cu toţi banii de împrumut
    Şi să uiţi cine-ai fost şi ce rang ai avut.

    Că ai fost regină între popoare
    Şi te respecta, chiar dacă nu te iubea,
    fiecare.
    Sate se sparg, oraşe se-nnămolesc,
    Se falsifică specificul românesc,

    În spaţiul mioritic, oiţa nu mai trăieşte,
    Mai sunt nişte lupi care urlă câineşte
    Şi, ca de moarte să se mai spele,
    Ciobanul a emigrat între stele.

    Vâjâie vântul în orbitele goale
    Ale viteazului cu durere de şale,
    E târziu şi în ceasuri şi afară
    Civilizaţia, acum, stă să dispară.

    Ca într-un deochi, ca într-un blestem
    În socialism eram bolnavi de sistem,
    Ca o pedeapsă cu puşcărie grea,
    Lipsa competiţiei ne deprima.

    Şi-acum în capitalism ni se-arată
    Toată această recesiune turbată,
    Pe roşu am prins toate stopurile
    Terorizaţi, am trecut toate hopurile.

    Ce e tot acest coşmar, pentru Dumnezeu?
    Parcă ne e şi mai rău şi mai greu,
    Căzută de-o crimă fără căinţă,
    Libertatea e de unică folosinţă.

    Cei mai mulţi n-au nici dreptul la pâine,
    Aparenţă de om, tratament pentru câine,
    Dreptatea însăşi, elementară,
    A fost ucisă pe un peron de gară.

    Stăm cu chirie la noi acasă,
    Birurile se înmulţesc şi ne apasă
    Şi întrebăm tăişul sabiei
    Şi pe cârmaciul nărod al corabiei

    Cu ce drept în prăpăd să ne lase,
    Cine-i stăpânul propriei noastre case?
    Cui i s-a retrocedat, cu minciună vinovată,
    Ceva ce n-avusese, de fapt, niciodată?

    Melancolica mea Românie,
    Fă-ne să ştim că mai eşti vie,
    Scutură-ţi pigmeii care te călăresc
    Şi gustă o bucată de măr creţesc.

    Fă-ţi dreptate, că altfel mori,
    Printre atâţia vânzători şi trădători,
    Tu eşti o ţară între ţările astrale,
    Însângerată-i gloria istoriei tale.

    N-au cum să te mai conducă nişte
    derbedei,
    Care, când nu fac pe alţii, fac pe ei,
    Vezi că din bun-simţ se şi moare,
    Românie de sine stătătoare şi pierzătoare.

    Tragică Românie, aflată sub ape,
    Ce aproape e potopul, ce aproape!
    Poate că n-avem puterea de a-l recunoaşte,
    Dar potopul lucrează între berze şi broaşte

    Şi ţara ni se pustieşte de tot,
    Când pe guvernanţi îi doare în cot
    Şi coboară şi ei, din când în când,
    Să-i audă pe oameni plângând.

    Şi se prefac jenant că regretă,
    În sumbrul lor teatru de operetă,
    În potop, nici clopotele nu mai bat
    Pământul horcăie şi s-a înmuiat.

    Poate că te vei răzbuna, odată şi-odată,
    Românie minţită, furată şi violată,
    Românie de noroi, Românie de icoană,
    Caz unic şi tragic de văduvă orfană.

    Doar atât am putut aici închega,
    O rugăciune pentru învierea ta
    Şi te rog eu, cum te roagă fiecare,
    Să ieşi din cumplita crucificare.

    Şi, din inteligenţă şi din instinct,
    Glasul tău să se audă distinct,
    Ca-n faţa lumii, în faţa porţii,
    Să se adune viii şi morţii!

    Şi, ca o-ntoarcere la tine în destin,
    Ridică-te, ţară!
    Ajută-ne, Doamne!
    Amin!

    Bucureşti, 30 iunie 2010

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu trebuie sa ne plangem de mila, mai degraba sa facem "O rugăciune pentru învierea ta" cum scrie versul, caci mai mult ne va ajuta. Dumnezeu este cu noi mereu. El nu ne paraseste asa cum i-L parasim noi.

      Ștergere
    2. Respect pentru tine Adrian Paunescu ! Suntem tocmai asa din pacate

      Ștergere
  3. Rugăciunea pentru neam a Părintelui Gheorghe Calciu


    Stăpâne Doamne, Dumnezeul nostru, Părinte, Fiule şi Duhule Sfinte venim la tine, Doamne, cu pocăinţă şi durere în inimi, să ne rugăm pentru poporul nostru românesc. Ascultă cererea noastră, intră Doamne, ca un împărat ceresc în ţara noastră şi în neamul nostru şi-l scapă Iisuse, de uneltirile vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi.
    Că prigoneşte vrăjmaşul sufletul neamului românesc şi viaţa lui o calcă în picioare.
    Făcutu-l-a să locuiască în întuneric ca morţii cei din veacuri, şi sufletul lui este mâhnit de moarte.
    Că l-au trădat cei puşi de Tine să-l conducă şi au uitat că Tu ai spus ca cel ce vrea să fie întâiul, să slujească tuturor.
    Şi ei au ştiut acest lucru, dar s-au trufit, au uitat de poporul Tău, l-au asuprit şi l-au jefuit, l-au vândut altor neamuri şi au călcat poruncile Tale, iar pământul acesta, pe care l-ai dat neamului românesc pe veci, l-au înstrăinat.
    Dar poporul acesta Te slăveşte, Doamne, nu numai cu buzele ci şi cu inima.
    Adu-Ţi aminte de el pentru cei ce Te cunosc pe Tine, pentru monahii şi monahiile care zilnic se roagă pentru el şi pentru rugăciunea noastră de astăzi, chiar dacă suntem nevrednici de mila Ta.
    Pentru că toţi ne-am abătut, toţi am făcut nelegiuire, şi ierarhii, şi preoţii şi credincioşii.
    Nu mai este nici unul care să facă dreptate, nu mai este nici unul! Ci încetează Doamne, bătaia Ta împotriva poporului românesc. Adu-Ţi aminte, Iisuse, de fraţii noştri care sunt în afara ţării, în exil sau vânduţi odată cu teritoriile cedate, şi-i miluieşte pe ei. Reunifică poporul Tău.
    Repune-l în cinstea pe care a avut-o la Tine mai înainte, iartă-i păcatele săvârşite, apostaziile, răutăţile, îndemnurile la desfrânare, la neiertare şi la răzvrătire împotriva Ta. Rugători aducem pentru noi pe Maica Ta cea Sfântă, Pururea Fecioara Maria, Puterile Cereşti, pe Sfinţii Tăi Apostoli, pe mucenicii neamului nostru şi pe toţi mucenicii, sfinţii şi cuvioşii care au slujit Ţie cu credinţă curată.
    Adu-Ţi aminte, Stăpâne, de toţi cei care s-au jertfit pentru Cruce, Biserică şi Neam; adu-Ţi aminte de sângele lor care s-a vărsat şi pune-l pe acesta în balanţa iertării noastre. Redă poporului nostru pământul care l-a păzit cu grijă şi credinţă prin veacuri, redă-i bisericile şi mânăstirile vândute, redă-i pacea văzduhului şi îmbelşugarea roadelor pământului, stăpânirea de sine, demnitatea lui creştină şi naţională de altădată, conducători buni şi cinstiţi, neasupritori, nemincinoşi şi nelacomi, redă-i arhierei vrednici de Tine, Iisuse Mare Arhiereu, preoţi dăruiţi Bisericii şi Neamului, credincioşi misiunii lor, adevăraţi secerători, aşa cum Îi vrei Tu, Milostive.
    Auzi-ne Doamne întru îndurarea Ta! Nu intra Stăpâne la judecată cu robii tăi, ci întoarce-Ţi iar privirea spre noi şi ne ridică din păcat cu dreapta Ta cea mântuitoare.
    Şi trecând prin patimile toate, curăţaţi prin suferinţă, să ajungem şi la Sfânta Ta înviere Iisuse slăvindu-Te pe Tine împreună cu Tatăl şi Duhul Sfânt, acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ce frumoasa si sincera rugaciune. Ar fi bine sa fie predicata in toate bisericile si cultele religioase din Romania.

      Ștergere
    2. Foarte frumoasa rugaciunea. Multumim Amin

      Ștergere
  4. Rugăciune

    Doamne, dacă nu-i prea greu
    Pune ordine în haos
    Şi învaţă neamul meu
    Să se roage în pronaos.

    Doamne, dacă mă iubeşti
    Ia vrăjmaşii de pe mine
    Ştii Tu cum să-i pedepseşti
    Să-i faci lumii de ruşine.

    Doamne, dă-le la săraci
    Pâine, pace, bucurie
    Ouă roşii, vin, colaci
    Bani de şcoală şi chirie.

    Doamne, vindecă-i, de poţi
    Pe bolnavii din spitale
    Ocroteşte-i Tu, pe toţi,
    Cu suflarea gurii Tale.

    Doamne, mergi şi la azil
    Unde plâng în pumni bătrânii
    Naufragiul lor umil
    Rupe cumpăna fântânii.

    Doamne, sfinte vietăţi
    Fără milă sunt jertfite
    Curge sânge prin cetăţi
    Îngerii Tu Ţi-i trimite.

    de Corneliu Vadim Tudor

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sa FI binecuvantat si vesnic in Lumina! Un mare OM Corneliu Vadim Tudor.

      Ștergere
  5. Referindu-se la rugăciune, Iisus spunea în Sfânta Evanghelie

    „Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta şi, închizând uşa ta, roagă-te Tatălui tău Care este în ascuns“ (Evanghelia lui Matei 6, 6). În spiritualitatea ortodoxă, cămara sufletului este trupul, iar uşile noastre sunt cele cinci simţiri trupeşti. De fapt, sufletul intră în cămara sa, doar atunci când mintea credinciosului nu rătăceşte încoace şi încolo, după treburi sau printre lucruri lumeşti. În momentul rugăciunii, mintea celui care se roagă trebuie să se îndepărteze de orice împătimire lumească, iar prin tainica rugăciune a minţii credinciosul se uneşte cu Dumnezeu, Tatăl Său.

    În momentele de cumpănă, de întristare şi la ceas de boală, să citiţi această rugăciune cunoscută în Ortodoxie ca Rugăciunea lui Iisus pentru Sine, pentru apostoli şi pentru toţi credincioşii (aşa cum se menţionează în Sfânta Evanghelie după Ioan, capitolul 17).
    De asemenea, în tradiţia creştină se spune că această rugăciune trebuie citită nouă zile la rând. De câte ori i s-a împlinit o dorinţă, credinciosul trebuie să-I mulţumească Lui Iisus, prin rugăciune, într-o zi de joi :


    1. Acestea a vorbit Iisus şi, ridicând ochii Săi la cer, a zis: Părinte, a venit ceasul! Preaslăveşte pe Fiul Tău, ca şi Fiul să Te preaslăvească.
    2. Precum I-ai dat stăpânire peste tot trupul, ca să dea viaţa veşnică tuturor acelora pe care Tu i-ai dat Lui.
    3. Şi aceasta este viaţa veşnică: Să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat şi pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis.
    4. Eu Te-am preaslăvit pe Tine pe pământ; lucrul pe care Mi l-ai dat să-l fac, l-am săvârşit.
    5. Şi acum, preaslăveşte-Mă Tu, Părinte, la Tine Însuţi, cu slava pe care am avut-o la Tine, mai înainte de a fi lumea.
    6. Arătat-am numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat Mie din lume. Ai Tăi erau şi Mie Mi i-ai dat şi cuvântul Tău l-au păzit.
    7. Acum au cunoscut că toate câte Mi-ai dat sunt de la Tine;
    8. Pentru că vorbele pe care Mi le-ai dat le-am dat lor, iar ei le-au primit şi au cunoscut cu adevărat că de la Tine am ieşit şi au crezut că Tu M-ai trimis.
    9. Eu pentru aceştia Mă rog; nu pentru lume Mă rog, ci pentru cei pe care Mi i-ai dat, că ai Tăi sunt.

    RăspundețiȘtergere
  6. 10. Şi toate ale Mele sunt ale Tale şi ale Tale sunt ale Mele şi M-am preaslăvit întru ei.
    11. Şi Eu nu mai sunt în lume, iar ei în lume sunt şi Eu vin la Tine. Părinte Sfinte, păzeşte-i în numele Tău, în care Mi i-ai dat, ca să fie una precum suntem şi Noi.
    12. Când eram cu ei în lume, Eu îi păzeam în numele Tău, pe cei ce Mi i-ai dat; şi i-am păzit şi n-a pierit nici unul dintre ei, decât fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura.
    13. Iar acum, vin la Tine şi acestea le grăiesc în lume, ca să fie deplină bucuria Mea în ei.
    14. Eu le-am dat cuvântul Tău şi lumea i-a urat, pentru că nu sunt din lume, precum Eu nu sunt din lume.
    15. Nu Mă rog ca să-i iei din lume, ci ca să-i păzeşti pe ei de cel viclean.
    16. Ei nu sunt din lume, precum nici Eu nu sunt din lume.
    17. Sfinţeşte-i pe ei întru adevărul Tău; cuvântul Tău este adevărul.
    18. Precum M-ai trimis pe Mine în lume, şi Eu i-am trimis pe ei în lume.
    19. Pentru ei Eu Mă sfinţesc pe Mine Însumi, ca şi ei să fie sfinţiţi întru adevăr.
    20. Dar nu numai pentru aceştia Mă rog, ci şi pentru cei ce vor crede în Mine, prin cuvântul lor.
    21. Ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine, aşa şi aceştia în Noi să fie una, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis.
    22. Şi slava pe care Tu Mi-ai dat-o, le-am dat-o lor, ca să fie una, precum Noi una suntem.
    23. Eu în ei, şi Tu în Mine; pentru ca ei să fie în chip desăvârşit una, ca să cunoască lumea că Tu M-ai trimes, şi că i-ai iubit, cum M-ai iubit pe Mine
    24. Părinte, voiesc ca, unde sunt Eu, să fie împreună cu Mine şi aceia pe care Mi i-ai dat, ca să vadă slava mea pe care Mi-ai dat-o, pentru că Tu M-ai iubit pe Mine mai înainte de întemeierea lumii.
    25. Părinte drepte, lumea pe Tine nu te-a cunoscut, dar Eu Te-am cunoscut, şi aceştia au cunoscut că Tu M-ai trimis.
    26. Şi le-am făcut cunoscut numele Tău şi-l voi face cunoscut, că iubirea cu care M-ai iubit Tu să fie în ei şi Eu în ei.

    RăspundețiȘtergere
  7. Dacă doi se vor ruga
    tari într-o credinţă,
    Domnul le va asculta
    scumpa lor dorinţă.
    Gândul lor va fi-mplinit
    cu o taină rară
    şi-al Lui dar, şi-al Lui dar preafericit
    le va fi, le va fi-o comoară.
    Dacă doi sau trei se strâng
    în al Lui Sfânt Nume,
    Domnul e-ntre ei oricând,
    dulce să-i îndrume.
    El, prin Duh şi prin Cuvânt,
    pururi i-nsoţeşte
    şi-atunci ei, şi-atunci ei în toate sânt
    cum Iisus, cum Iisus doreşte.
    Dacă doi vă însoţiţi
    ruga cu putere,
    Domnul vă va da – să ştiţi,
    darul ce-l veţi cere.
    Doi sau trei, când v-adunaţi,
    Domnul pururi vine,
    dacă toţi, dacă toţi un cuget daţi
    dragostei, dragostei depline.
    TRAIAN DORZ

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Traian Dorz a fost crestinul daruit lui Dumnezeu care prin versuri si-a aratat credinta si iubirea pentru Dumnezeu intreit, Tatl, Fiul si Duhul Sfant. Poeziile lui au devenit pricesne si cantece bisericesti. A fost mare iubitor de Dumnezeu.

      Ștergere
  8. Sfinții Părinți au lăsat credincioșilor multe rugăciuni, dar există una incredibilă, despre care se spune că ar fi cea mai puternică dintre toate.

    Numită și „Rugăciune către toate puterile cerești”, aceasta are menirea de a adduce Divinitatea mai aproape.

    „Milostivă să-mi fii mie Preasfântă Treime; Milostivă să-mi fii mie Preasfântă Născătoare de Dumnezeu; Milostivi să-mi fiţi mie cei 4 Evanghelişti ai Domnului;



















































    Milostiv să-mi fii mie Sfinte Ioane Botezătorule al Domnului; Milostivi să-mi fiţi mie cei 12 Apostoli ai Domnului; Milostivi să-mi fiţi mie cei 70 Apostoli ai Domnului; Milostivi să-mi fiţi mie toţi sfinţii din ceruri şi toate puterile cereşti; Milostivi să-mi fiţi mie toţi Sfinţii Părinţi din ceruri; Milostivi să-mi fiţi mie toţi Sfinţii Mucenici din ceruri; Milostivi să-mi fiţi mie toţi Sfinţii Cuvioşi din ceruri;
    Milostivi să-mi fiţi mie toţi Sfinţii Părinţi Ierarhi din ceruri; Milostivi să-mi fiţi mie toţi Sfinţii Martiri din ceruri; Milostivi să-mi fiţi mie toţi Sfinţii Prooroci din ceruri; Milostivi să-mi fiţi mie toţi Sfinţii Pustnici din ceruri; Milostive să-mi fiţi mie toate Sfintele Cuvioase Femei din ceruri; Milostive să-mi fiţi mie toate Sfintele Muceniţe Fecioare din ceruri;
    Milostivi să-mi fiţi mie toţi Sfinţii Arhangheli din ceruri; Milostivi să-mi fiţi mie toţi Sfinţii Îngeri din ceruri; Milostivi să-mi fiţi mie toţi Sfinţii zilei de astăzi; Milostivă să-mi fii mie toată puterea cea lucrătoare a cerului; Milostiv să-mi fii mie Sfinte Patron al meu (numele); Milostiv să-mi fii mie Sfinte Patron al casei (numele); Milostiv să-mi fii mie îngeraşul meu sfânt păzitor”.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim pentru ca ne-ai scris aceasta rugaciune. Sa-ti fie primita fapta si straduinta.

      Ștergere
    2. 7.28

      Domnul sa va rasplateasca pe toti in mare mila Sa si bunatatea indurarii Sale. Doamne ajuta crestinilor, Doamne ajuta poporului roman !


      Sfântul Grigorie Sinaitul scrie că, dacă nu înțelegem în ce stare eram când ne-a creat Dumnezeu, nu vom înțelege nici în ce stare ne-a adus păcatul.
      Astfel, sfinții, având mintea luminată și vederea lui Dumnezeu, înțeleg empiric cum este omul firesc și cum a ajuns omul cel împotriva firii prin păcat, de aceea se și predau unei tânguiri cu neputință de curmat. Plâng nu doar pentru eventualele lor păcate, ci și pentru că mintea (νοῦς) lor nu poate rămâne multă vreme în pomenirea lui Dumnezeu, din pricina vreunui gând ce se apropie de ei; pentru că pierd comuniunea cu Dumnezeu; pentru că au simțirea stricăciunii și a morții, ceea ce cunoaștem sub numele de „haine de piele” Facere 3:21.
      Simt viața fără de Dumnezeu ca pe o stare animalică, iar lucrul acesta nu este înțeles în termeni psihologici și sociologici, ci în termeni teologici pur empirici. Când soarele răsare, atunci toate se descoperă cu limpezime, până și cele mai mici necurății.
      Iar când soarele apune, atunci vine întunericul. La fel se întâmplă și cu sufletul.
      Evanghelistul Ioan, în Apocalipsă, când L-a văzut pe Hristos întru slava Sa, a căzut la picioarele Lui „ca mort” .Apoc. 1:17.
      Și, după ce a văzut întreaga Liturghie Cerească, s-a umplut de dorire, spunând: „Vino, Doamne Iisuse!” Apoc. 22:20. Astfel, sfinții trăiesc încă de acum Împărăția lui Dumnezeu, și de aceea o caută neîncetat; trăiesc logodna Duhului, așteptând cu dor și nunta cu Mirele Hristos, Mielul Apocalipsei.
      De ce simțim bucurie atunci când ne aflăm lângă un om sfânt și am vrea să nu-l mai părăsim niciodată?

      Ștergere
    3. Aceasta se întâmplă deoarece omul sfânt este omul firesc.
      Și, întrucât cunoaștem mulți oameni care duc o viață împotriva firii, de aceea ne entuziasmează un om care trăiește după fire și mai presus de fire, așa cum a fost creat de Dumnezeu.
      Apoi, viața unui sfânt este ascunsă „cu Hristos întru Dumnezeu” Coloseni 3:3.
      Tatăl Îl iubește pe Fiul, și îi iubește pe cei care sunt ascunși întru El. Unde este Dumnezeu, acolo este Raiul.
      De aceea, atunci când întâlnim sfinți, adulmecăm atmosfera Împărăției lui Dumnezeu.
      Apoi, în ziua de azi, comunicând cu mulți oameni, suferim, uneori mai mult, alteori mai puțin, o neobișnuită „siluire”. Dragostea pe care ei ne-o arată e plină de iubire de sine, de egoism – și lucrul acesta ne siluiește sufletul, nefiind o dragoste adevărată.
      Nu se apropie de noi cu sensibilitate, ci cu brutalitate, cu agresivitate, cu fel de fel de patimi.
      Și, fiind noi înșine extrem de răniți din cauza multor necazuri îndurate de-a lungul vieții, de aceea orice mișcare pe care un om împătimit o face către noi o simțim ca pe o siluire a sufletului nostru.
      Dimpotrivă, sfinții, care au lepădat „hainele de piele” – ale stricăciunii, pătimirii și morții –, a căror iubire de sine s-a preschimbat în iubire de Dumnezeu și de oameni, distingându-se prin dragostea lor jertfelnică, sunt nespus de sensibili, delicați, blânzi și se apropie de noi cu o dragoste duhovnicească, precum aura Duhului Sfânt.
      În definitiv, omul are astăzi nevoie de o „teologie a delicateței”, pe care o au doar sfinții, cei ce sunt adevărații oameni.

      Noua filosofie are de rezolvat problema vieţii personale, în faţa aceleia colective, aceleia obiectivate, care sub diverse forme s-a instalat în secolul nostru.
      Este necesară o reconsiderare a datelor şi formelor, stabilită o ierarhie şi ordine, care să satisfacă toate dimensiunile vieţii umane şi a destinului său propriu.
      O sinteză filosofică, care trebuie să fie, în primul rând, o filosofie umanistă, va putea răspunde nevoilor omului contemporan, sfâşiat de atâtea contradicţii, dacă va cuprinde întreg câmpul de experienţă la care este astăzi supus, în perspectiva universalităţii şi permanenţelor sale.
      s.

      Ștergere
  9. Arsenie Boca a făcut, în urmă cu ceva timp, o dezvăluire de-a dreptul incredibilă despre Crăciun! Puțini creștini cunosc adevărul, iar detaliile schimbă totul despre această sărbătoare. Ce a știut Arsenie Boca, Sfântul Ardealului, despre Crăciun?

    Se pare că Arsenie Boca a lăsat creștinilor numeroase învățături, unele dintre ele referindu-se mai ales la Crăciun. Ce a profețit Sfântul Ardealului că se petrece în această zi și la ce ar trebui să se aștepte creștinii?

    GÂNDURILE DE CRĂCIUN ALE PĂRINTELUI ARSENIE BOCA

    „Citire din viaţa lui Iisus a lui G. Papini. Deci nu e fără semnificaţie că Iisus S-a născut într-un grajd. Faţă de sfinţenia Lui, lumea e un grajd, în care oamenii au ajuns cu firea ca vitele. Iisus, chiar de la naşterea Sa, ne descoperă trista situaţie sufletească a omului.

    Peste această situaţie tristă, Cerurile se deschid, firea îngerului vesteşte un nou fel de pace pe pămant, înteleptii pămantului, călăuziţi de o stea, îşi depun la picioarele pruncului semnele veacului lor, care, cu ei, apune. De acum începe era creştină.

    De acum înainte Iisus se luptă să scoată firea omenească din starea de grajd, din asemănarea ei cu vitele, şi să întemeieze în inima omului, Împărăţia Lui Dumnezeu. Dar Iisus nu e întru totul om ca noi, toţi oamenii. Fiind singurul fără de păcat El străbate tot veacul Său, ca un biruitor al vieţii veşnice asupra acestei vieţi moarte, pe care o duc oamenii, în asemănarea lor cu vitele.


    Lăsând cuvintele, sa luăm faptele concrete:
    Iisus se naşte nu numai istoric ci şi tainic, in fiecare suflet, la Botez. Prin Botez intrăm în Creştinism şi Hristos se naşte în noi, ca o mlădiţă nobilă, de om ceresc, pe butucul firii noastre pământeşti.

    Mai departe lucrurile se întamplă în perfectă asemănare cu pomii altoiţi. Se poate întampla ca altoiul să se prindă, dar butucul nu-i dă toată puterea lui, ca altoiul să nu crească şi să înnobileze tot pomul, ci dă lăstari sălbateci, care, sug ei toată puterea şi pomul se sălbăteceşte şi trebuie tăiat.

    Cu omul, lucrurile stau aşa:

    Mlădiţa cerească, altoită pe firea noastră, aşteaptă, uneori ani, pană creştem la vârsta minţii şi suntem în stare să decidem asupra soartei noastre. Atunci hotăram ce facem din viaţa noastră: pentru cine o trăim? Vrem ca viaţa noastră să semene cu viaţa lui Iisus, vrem ca Iisus să prindă putere în viaţa noastră, sau că lucrul acesta ar fi prea greu pentru noi şi-l ţinem pe Iisus în grajdul firii noastre, legat ca pe un tâlhar !?

    Iisus ne cheamă tainic, prin conştiinţă, prin minte, prin Biserică, prin slujitorii ei, să-I urmăm viaţa. Iisus vrea să-L iubim pe El. Noi însă ne iubim mai tare pe noi, decât pe El; ne doare mai tare de noi, decât ne doare de El.

    Dacă din această luptă între noi şi Dumnezeu câştigă Iisus inima noastră, am câştigat viaţa veşnică. De cumva biruim noi pe Iisus, asupra vieţii noastre a biruit diavolul.

    Firea noastră nu poate fi scoasă din dobitocie decât de Iisus. La cât preţuim noi pe Iisus ? De aci începând se deosebesc oameni întreolalta, încât unii Îl vând din inima lor, ca Iuda, alţii îşi pun toată viaţa pentru El şi pentru cuvintele Lui, ajungând pe culmi de sfinţenie.

    Sunt două moduri de a ne pune viaţa – lucrul cel mai de preţ pe care-l avem – pentru Hristos. Unul e chipul mucenicilor, al mărturisitorilor şi altul e chipul cuvioşilor. Deosebirea e că unii au murit odată pentru Hristos, lepădându-se de viata, iar ceilalţi au trăit pentru Hristos, lepădându-se de sine, toată viaţa: mucenicii şi calugării.

    Viaţa cea după Dumnezeu, pe care o aduce Iisus în inima, şi nu numai în inimă ci în toată firea noastră, asta e ceea ce se cheamă sfinţenia.

    Călugăria ar fi o trăire mai îndeaproape a Creştinismului, o modelare a vieţii după Iisus, o sfinţire a firii. Călugăria e o viaţă de nevoinţă în toate zilele, în care se împleteşte ajutorul Lui Dumnezeu cu silinţa omenească.

    RăspundețiȘtergere
  10. Că sfinţenia nu se arată adeseori, ci chiar foarte arareori, e din cauză că mereu suntem repetenţi la alfabet şi prunci cu priceperea. Adevărat că este şi un potrivnic al sfinţeniei şi multă împiedicare face, dar şi un copil îl bate, dacă e botezat şi are inima curată.

    Iar treaba de altfel e lupta noastră cu patimile. Dacă aceasta ţine prea multa vreme, viaţa în Hristos nu se arată şi numai Dumnezeu ştie ce se va alege cu noi.

    Primul atac asupra patimilor trebuie să-l dăm asupra mândriei, căpetenia tuturor celorlalte. Izbăvirea de mândrie, nu se realizează decât prin zilnica lepădare de sine, dusă până la moartea totală a iubirii de sine. Practic aceasta se realizează trăind într-o ascultare desăvarsita de o conducere şi de un părinte duhovnicesc. O ascultare din inima, o ascultare din dragoste de această virtute. Ascultarea e moartea iubirii de sine – moarte, în fiecare zi, a omului vechi. Aceasta taie, în fiecare zi, toate mladiţele sălbatice ale voii noastre, ca să dea puterea toată voii Lui Dumnezeu.

    Pentru curăţirea inimii de patimi, pentru dobândirea lui Iisus în inima, nici un pret nu e mai mare. Am putea vinde toate, dobitoacele noastre, ţarinile, ba şi toata viaţa noastră trăită pămanteşte, o putem da la tăiere.

    Abia atunci toată seva firii noastre, toată inima noastră e a Lui Dumnezeu şi El se exprimă printr-insa, fără să-i mai punem noi vreo piedică.

    De altfel această trăire, total îndrăgostita de Iisus, e singura soluţie potrivită de a birui atât firea cea veche, cât şi pe Satana. Căci învoindu-ne, hotărandu-ne să ni se taie zilnic toate voile noastre, întocmai ca nişte crengi sălbatice de la un altoi tăiem cu aceasta singurul reazem pe care-şi încovrigă Satana meştesugurile lui. De dragul lui Hristos, noi nu mai suntem ai noştri. Abia atunci potrivnicul nu mai are nimic în noi.

    Dar semnul este acesta. Cu cât se apropie Dumnezeu de om, cu atât omul se vede pe sine mai păcătos. Dumnezeu dă grajdului nostru foc, schimbându-l în lumină.

    Deci dacă Împaratul Cerurilor S-a smerit pe Sine şi a primit să se nască într-un grajd, e că a dat oricărui grajd omenesc putinţă să-L primească pe Dumnezeu, dacă acesta îşi cunoaşte şi îşi recunoaşte toată mizeria şi nedumnezeirea sa.

    Smerenia e începutul şi sfârşitul nevoinţei; de aceea este ea dulama lui Dumnezeu şi desăvarşirea sfinţilor. N-o caştigăm decât îndragostiţi de ascultare, căci asa a fost toată viata lui Iisus, de la început până la sfârşit”


    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim pentru aceste invataturi ale Sf. Pr. Arsenie. Parintele Arsenie Boca prin sfintenia lui, a deslusit Taina divina a intruparii Mantuitorului Iisus Hristos. A deslusit scopul si rolul intruparii Mantuitorului pentru oameni, oferindu-se ca model de ridicare spre Dumnezeu, Fiu al Lui fiind. Pr. Arsenie l-a urmat pe Iisus ca nimeni altul din tara aceasta. A devenit sfant fara sa aiba nevoie de doctorate, titluri si functii mari bisericesti. Prin felul cum si-a trait viata a devenit sfant si ne-a aratat si noua cum putem gasi calea si sa ne traim viata intru Hristos Domnul. Cati oare il urmam sau cati l-am putea urma dupa modul cum ne traim viata.

      Ștergere
  11. Foarte frumos au scris toti va multumesc.
    Daca avem dragoste de Dumnezeu avem dragoste si de fratele nostru.
    Este o vorba frumoasa in sf.scriptura;
    Bine este a locui fratii impreuna.
    Frati suntem toti ca Dumnezeu este TATAL TUTUROR.
    Sunt bucuroasa in sufletul meu ca nu stiu sa urasc pe nimeni chiar daca am suferit din cauza unor oameni.
    Ma rog pentru ei ca poate nu au avut parte de cine s'ai invete despre Dumnezeu.
    Nimeni din cei vii nu este fara de pacat doar Mantuitorul sufletelor noastre este fara de pacat.
    Cu mult drah tuturor pentru aceste poezii frumoase si pentru rugaciuni.
    Bunul Dumnezeu s-a va binecuvinteze si sanatate la toata lumea. Doamne Ajuta.

    RăspundețiȘtergere
  12. Stiti ce facem noi aici? Noi ca niste, traitori inconstienti de viata pe care o avem, facem o mare groapa in casa locuinta, in care caram mult gunoi,apoi aducem apa si facem o imensa mlastina urat mirositoare care devine greu de suportat si gestionat.Practic vrem sa scapam de ea, dar nu ne implicam s-o curatam ci,mai simplu mergem prin vecini rugandu-i sa ne curete ei casa, caci a devenit de nelocuit.Deci noi scuipam seminte pe covor si avem pretentia sa vina Isus si Maica Domnului sa dea cu aspiratorul.
    Treziti-va breeee,si faceti ce ativenit sa faceti,adica munca fizica dar si spirituala,ca-i strict treaba voastra.Fiecare dintre Sfintii pe care-i tot invocam si-au facut treaba la momentul lor si au plecat terminand-o.Voi vreti sa leneviti si-i chemati pe ei sa se duca la serviciu in locul vostru.Sunteti aici cu misiuni de indeplinit, nu sa strigati"muiati-s posmagii!"
    EU SUNT D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Didona, mai incet.
      Stii tu cine suntem noi si ce facem?

      Ștergere
  13. Fără ajutorul lui Dumnezeu, nu putem respira nici măcar aerul.
    Noi, creștinii ortodocși, trebuie să ne amintim: Domnul este peste tot. Viața noastră este Hristos, Preasfânta Teologie, arhangheli, îngeri și sfinții noștri. În afara Bisericii, nu există nici o tradiție. În afara Bisericii, nu există mântuire. În afara Bisericii, nu este altceva decât iadul. „Fericit este poporul al cărui Dumnezeu este Domnul”. Să ne amintim istoria poporului evreu. Când evreii l-au părăsit pe Dumnezeu, au fost atacați (captivitate, războaie, sacrificare). Când l-au rugat pe Dumnezeu pentru ajutor, au primit-o.
    Același lucru se întâmplă acum. Nimic nu sa schimbat de atunci.

    RăspundețiȘtergere
  14. Marturii incredibile ale unei Preotese Illuminati despre satanele care conduc lumea!!!

    O mărturie dintr-un interviu video al lui David Icke cu Arizona Wilder, Mare Preoteasă Illuminati.
    Ea relatează despre cum a asistat la schimbarea din forma umană în forma reptiliană a reginei mamă – Elisabeta a Marii Britanii și a prințului Charles și a multor lideri politici, precum Ronald Reagan, Gerald Ford, Guy de Rothschild, etc.
    Relatează cu lux de amănunte despre asasinarea ritualică a prințesei Diana și a copilului nenăscut în urma căruia i s-a extras inclusiv sufletul.
    Este o traducere și expunere a subtitrării mai bună pe – burebista2012.blogspot.com

    Prima parte
    https://www.youtube.com/watch?v=ImPGsRVYgLc
    A doua parte
    https://www.youtube.com/watch?time_continue=1&v=9XFnM5L55vI

    Vizionare placuta !

    RăspundețiȘtergere
  15. 14 dec 17 :41-drept vorbiti-chiar daca Romania va deveni noul Ierusalim in vechime evreii au trecut prin multe necazuri -asa ca si pe noi ne pasc necazurile-nadejdea la DUMNEZEU si rugaciunile MAICII DOMNULUI

    RăspundețiȘtergere
  16. 14 dec 17:54va amintesc cine sunt Iluminati=reptilieni-asadar aceasta vorbeste din interiorul acestor indivizi-stie toata lumea cine este Elisabeta a doua pr Charles si marea majoritate a conducatorilor lumii nesatui de avere-ce fac ei pt poporul lor!? NIMIC-spoliaza lumea casa nu spunem ca din aceasta clica fac parte comunisti ,preoti savanti etc-traim intr-o lume pervertita doar HRISTOS SA NE MAI SCAPE

    RăspundețiȘtergere