sâmbătă, 7 ianuarie 2017

ADEVĂRUL ! TĂIEREA CAPULUI SFÂNTULUI IOAN BOTEZATORUL, ASA CUM A FOST ACUM 2000 DE ANI !

CARTEA ADEVARUL DUHULUI SFANT, VA COSTA DOAR 28 LEI ...

https://plus.google.com/.../CCD4pSVdgtb

Translate this page
Dec 7, 2016 - CARTEA ADEVARUL DUHULUI SFANTVA COSTA DOAR 28 LEI,  PENTRU LUNA DECEMBRIE 2016  si pentru IANUARIE  2017 !! CARTEA ADEVARUL DUHULUI SFANT, VA ...


DONATII , PENTRU CARTEA - ADEVARUL DUHULUI SFANT

mariaghiorghiu.blogspot.com/.../donatii-pentru-cartea...

Translate this page
Dec 11, 2016 - Prieteni dragi, Fara ajutorul vostru, nu ar fi fost posibil ca sa editez primul volum al Cartii - ADEVARUL DUHULUI SFANT! Imi doresc din toata ...
                   
                 LA  29  AUGUST  2017, 

        Sărbatorim prin Post  si Rugaciune ,

TĂIEREA  SFÂNTULUI  SI  CINSTITULUI  

CAP , AL  SFÂNTULUI  PROOROC  - IOAN  

BOTEZĂTORUL  DOMNULUI  NOSTRU  

IISUS  HRISTOS !


                                           Dragii mei,

Scriam la 27 ianuarie 2014, despre cum I-a fost tăiat Cinstitul Cap, al Sfântului şi Proorocului Ioan Botezătorul !
Acesta este fratilor Adevărul  adevărat, despre cum şi unde I s-a tăiat Cinstitul Cap, al Sfantului Ioan Botezatorul.
Am fost dusă cu sufletul  de Duhul Cel Prea Sfânt, chiar în temniţa în care I s-a tăiat Cinstitul Cap, al Sfantului Ioan Botezatorul.                                                        Image result for sfantul ioan botezatorul

                                        Bucuraţi-vă  Fraţilor, că puteţi citi ADEVĂRUL  de acum 2000 de ani, asa cum s-a întâmplat atunci !

Iată dragii mei,Adevărul  de  acum  2000  de  ani , trăit de mine, cu Voia Duhului Celui  Prea Sfânt :
       

  CUM   I - A   FOST TĂIAT CAPUL , SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL !

                                 1  Iunie  2003 ora 0,58 !

Mă rugam la BUNUL  DUMNEZEU  şi la MAICA  DOMNULUI, când brusc, ochii mi se închid fără voia mea şi aud GLAS, care spune  aşa :

                 "PENTRU  CĂ  IUBITUL  NECREDINCIOS  CREŞTIN...
                  NAŞTEREA  LUI....."!

                                   Image result for sfantul ioan botezatorul
(şi glasul nu mai continuă ), dar vai, ce văd !
Vai, ce am chiar în faţa mea, la niciun metru distanţă......!
       Sunt şi eu într-o încăpere foarte îngustă. 
 Din doi paşi , ajungeai in orice colţ al acestei încăperi înguste şi întunecată.
Aici , la doar un metru în faţa mea, văd o siluetă învelită la trup cu ceva maro, înfăşurat trupul de la umeri până la genunchi.
Acest bărbat înalt si slabut,este desculţă, iar o LUMINA  albă strălucitoare, apărută de nicăieri ca şi pământesc, îmi arată că este  desculţă . 
LUMINA  aşezându-se în întunericul negru, pe picioarele acelui bărbat, al cărui CHIP nu îl vedeam încă. 
Deci ,mă aflam şi eu în acea încăpere extrem de strâmtă, unde nu te puteai întinde cu tot trupul,ca să te odihnesti, atât era de îngustă.
Brusc, văd chiar în faţa mea, cum la picioarele acestui bărbat, chiar în faţa tălpilor sale, alunecă ceva.
Acel CEVA fraţilor, era un CAP  tăiat chiar în acea clipă,  în faţa mea, de două mâini în întunericul  negru.
CAPUL Îi fusese tăiat fără gât, ci exact de sub bărbie. A fost lovit cu palosul extrem de ascutit pe la spate,pe la ceafa.
 Sfantul, si-a aplecat capul sprijinndu-si bărbia în pieptul Său,iar călăul I-a retezat capul,exact de la ceafa,fara gâtul Sfantului.
Nu exista vreun trunchi din lemn,pe care sa-i fie taiat Capul Sfant, ci doar o masuta foarte micuta, pe care ,cred eu ,ca I se aducea cate ceva de mancare.Din stând în picioare I s-a retezat CAPUL Sfant.
Dar vaiii!  Am recunoscut în acest Chip, Sfantul Cap retezat de la ceafa, ca fiind al SFÂNTULUI  IOAN  BOTEZĂTORUL.
Avea barba castanie, şi mai lungă acum decât CAPUL  SĂU tăiat, şi care alunecase la picioarele Sale. Era foarte slab la faţă, şi cu barba care îi acoperea obrajii şi atârna mult peste pieptul său.
Arăta  exact ca în SFÂNTA  ICOANĂ  a SA, pe care o vedem în zilele noastre.
Fratilor :văd cum cele două mâini care-I tăiase capul, deasupra unei mese din lemn, foarte mica si îngusta, şi de pe care măsuţă curgeau şiroaie de sânge ,  ţineau  o TAVĂ  de argint, o TIPSIE !
                                Image result for sfantul ioan botezatorul
Mâinile călăului ,le văd cum coboară la PICIOARELE  SFÂNTULUI  IOAN BOTEZĂTORUL, cum ridică  CAPUL  SFÂNTULUI, şi îl aşează cu faţa în sus pe TAVA  de argint.
LUMINA  ALBĂ orbitor de strălucitoare, îmi arăta pas cu pas, tot ce se întâmplă.
Aud GLAS, care repetă :

                "PENTRU  CĂ  IUBITUL  NECREDINCIOS  CREŞTIN ,
                NAŞTEREA  LUI......"!

Şi aşa cum se întâmplă întotdeauna, tresalt puternic fiind la RUGĂCIUNE în camera mea, şi mă cutremur la propriu de cele văzute şi auzite.
Îmi notez repede toate câte am văzut şi auzit, şi îmi reiau Rugăciunea, de unde rămăsesem.
Dragii mei, să credeţi în toate câte vă spun, căci nu sunt scorneli sau invenţii de-ale mele, ci sunt de la DUHUL  CEL  PREA  SFÂNT !
Iată ce-mi spune chiar acum un glas :

                     "Acolo unde pătrunde Dumnezeu, diavolul nu are ce căuta !
Iar un alt glas ,întreabă mirat :

                          Nici  Tu ?"
Iar glasul dispare ca un ecou.
                                  Dragii mei,
     
Cu adevărat fericiţi suntem noi , acum şi -ntotdeauna, că putem afla din TAINELE  LUI DUMNEZEU, pe care mi le descoperă mie păcătoasa, aşa după VOIA SA. 
Iar eu ,I-am promis cu viaţa mea, că le voi descoperi cu dragoste  semenilor noştri, spre a aduce DOVADĂ  GRĂITOARE  DE  ADEVĂR, DOVADĂ  VIE, prin mine roaba Sa, care nu mă ruşinez şi nici nu mă voi ruşina în veacul veacurilor,de cele scrise de mine şi spuse de DUHUL  CEL  PREA  SFÂNT. 
Să spună cine ce-o vrea despre mine, nimic nu-mi va atinge sufletul ! Am dăruit de mai bine de 18 ani, si trupul si sufletul şi toată fiinţa mea, MÂNTUITORULUI  HRISTOS, ca să facă după VOIA SA, cu mine roaba Sa, iar eu mă voi supune trup si suflet ,inimă şi cuget VOII  SALE. AMIN !
                                                   Cu dragoste, MARIA

13 comentarii:

  1. De ce majoritatea oamenilor nu văd şi nu simt pe diavoli?

    În Rai, Adam şi Eva se aflau în comuniune harică cu Dumnezeu şi cu îngerii luminii pe care îivedeau şi cu care comunicau.
    Căderea în păcat a strămoşilor noştri, zămislirea în fărădelegi şi naşterea în păcat ne-a făcut incapabili să-i vedem pe îngeri.
    Lumea nevăzută a duhurilor s-a deschis însă celor curaţi cu inima (Mt. 5,8).
    Pe aceştia demonii nu-i mai pot amăgi.
    Pentru ca oamenii să-i vadă pe demoni, ei trebuie să se sfinţească şi să atingă treapta desăvârşirii creştine.
    Cu îngăduinţa lui Dumnezeu au văzut îngeri şi oameni care au trăit o viaţă păcătoasă (exemplu: falsul prooroc Varlam).
    Sfinţii Părinţi spun că pentru un om nepregătit este foarte primejdios şi păgubitor să vadă pe demoni.
    Iată ce spune Sfântul Ioan Gură de Aur: „Câţi demoni umblă în văzduh?
    Dacă Dumnezeu ar îngădui să ne arate chipul lor hidos şi respingător, ne-am ieşi din minţi”.
    Trupul nostru material este ca un paravan salvator, păzindu-ne de vederea înfricoşătoare a demonilor, care ne-ar duce la şoc psihic şi tulburare a minţii.
    Prezicătorii, vrăjitorii şi magii, intrând în mod conştient în legătură cu demonii, văd aceste duhuri necurate.
    Practicarea sistemului antihristic yoga şi a altor religii de orientare decăzută şi demonică te ajută să ai vedenii de la duhurile necurate, care din păcate sunt crezute că ar fi vedenii dumnezeieşti.
    In legătură cu visele, Sfinţii Părinţi ai Bisericii Ortodoxe ne-au dat „regula de aur” pentru interpretarea viselor: „să nu crezi în vise şi în vedenii”.
    Arhiepiscopul Inochentie al Hersonului, întrebat fiind de ce mulţi oameni nu simt prezenţa demonilor, a răspuns: „Pentru a simţi asupra ta atingerea duhului întunericului, trebuie să fii tu însuţi luminos, iar păcatul înseamnă întuneric”.
    Pe o haină albă, curată, se vede orice pată, iar pe o haină murdară, neagră, nu se văd nici petele cele mai mari. Intr-un suflet curat, luminos şi neprihănit, un singur gând trimis de diavol produce supărare, greutate şi durere sufletească.
    Iar pentru un suflet păcătos, întunecat şi plin de pofte, gândurile diavoleşti sunt imperceptibile sau sunt acceptate cu mare poftă şi plăcere.
    Însuşi duhurile necurate caută prin toate chipurile să se facă cât mai puţin perceptibile.
    Pentru că dacă ar fi uşor de văzut, cei mai mulţi oameni ar fugi de diavoli.
    Deci, iată că demonii, dominând tiranic asupra păcătoşilor, caută totodată să-i convingă cu iluzia că ar acţiona ei înşişi şi că ar fi absolut liberi în toate.
    Autor: Ier.Cleopa, Mănăstirea Rarău

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pentruca nu exista diavol,e numai o inchipuire,o scornire a bisericii pentru a speria lumea cu fel de fel de pedepse.mimi

      Ștergere
    2. Atentie la neatentie, mimi !

      "Pentru că ceea ce se pierde sau se câstigă la sfârsitul oricărei călătorii omenesti în această lume nu este nimic mai putin decât viata vesnică."
      http://www.sfaturiortodoxe.ro/marii-initiati-india-parintele-paisie/56-epilog.htm


      Ștergere
  2. Parintele Calciu despre RAZBOIUL NEVAZUT SI VREMURILE DE SFARSIT. Cum luptam cu demonii?


    Despre războiul gândurilor

    – Părinte, spuneţi-ne un cuvânt despre războiul nevăzut!

    – Noi suntem înconjuraţi pretutindeni de demoni. Sfântul Apostol Pavel spune că tot acest văzduh este plin de demoni care zboară în jurul nostru şi care ne atacă permanent.
    Toţi avem demoni în noi. Când te îndeamnă ceva din tine să urăşti, să vorbeşti de rău, să fii aspru cu lumea, să nu fii milos, toţi aceştia sunt demoni ai patimilor.
    Dar fiecare din noi are un demon dominant. La cei mai mulţi dintre noi demonul dominant este trufia.Dar există un demon al lăcomiei, un demon al banului – mamona.
    Şi aceşti demoni pot deveni demonii noştri dominanţi.

    Noi trebuie să luptăm împotriva acestor demoni. Când cineva în mintea ta îţi spune: „De ce te întorci la Dumnezeu, că tu ai făcut aşa de multe păcate încât nu te va ierta niciodată!
    Cum poţi să te întorci la Dumnezeu, când ştii ce rău ai făcut în faţa Lui?”, tu zici că-i mintea ta, dar în fond e un dialog cu demonul din tine, căci acesta este un demon al minciunii, al deznădejdii.

    Întoarce-te la Dumnezeu, căci Dumnezeu te aşteaptă. Când faceţi rugăciunea sunt mii de gânduri care vă asaltează. Când stai la televizor în faţa unui film, două ceasuri nu te mişti de acolo şi mintea ta nu mai fuge.
    Stai acolo şi te uiţi la ce se întâmplă. Dar încearcă să spui Tatăl nostru şi ai să vezi că o mie de gânduri o să îţi treacă prin minte.
    Tatăl nostru îl spui într-un minut şi-ţi trec o mie de gânduri prin minte… Zici că nu sunt gânduri păcătoase? Este adevărat, unele gânduri nu sunt păcătoase, pentru că demonul vrea să facă orice din tine, numai să nu spui rugăciunea.
    In timp ce spui „pâinea noastră cea de toate zilele“, îţi vine în minte că nu ai luat pâine de la magazin, sau te întrebi cât o fi ceasul, sau dacă afară plouă, sau ninge, sau e soare. O mie de gânduri inocente, dar ele toate au rolul satanic de a te îndepărta de la atenţia rugăciunii.
    Aşa că nu spuneţi: „gândurile mele au fost gânduri simple, copilăreşti”. Sunt copilăreşti, dar substratul lor este foarte adânc.

    Cele mai multe fapte pe care le facem noi sunt fapte rele. Mai puţine sunt cele bune, pentru că răul este foarte imaginativ.
    Uită-te la un om rău câte născoceşte ca să facă rău, câtă elaborare mintală iroseşte ca să-şi închipuie răul, câte mijloace are prin care face păcatul, prin care loveşte… Pe când omul bun este foarte simplu.
    El ştie că face binele şi îl face. Nu se omoară ca să inventeze tot felul de sisteme ascunse şi subterane.



    Cum luptăm cu demonii

    Este foarte greu să îi biruim pe demoni cu inteligenţa, cu pocăinţa sau chiar cu credinţa noastră, pentru că demonul este un înger căzut.
    El are inteligenţă mai mare decât a noastră, putere de înţelegere mai mare decât a noastră, el vede lucrurile mai mult decât noi.
    In orice luptă cu demonii, dacă nu suntem foarte bine căliţi, suntem pierduţi.

    Rugăciunea e una dintre cele mai puternice arme pe care am primit-o de la Iisus Hristos, armă de care dracii fug. Rugăciunea Sfântului Vasile cel Mare era aşa de puternică, încât atunci când începea el să se roage, toţi demonii fugeau.
    Dumnezeu a pus în el această putere extraordinară, pe care o poate pune şi în noi, credincioşii de rând. Să avem o rugăciune puternică, nu chiar ca să mutăm munţii, dar măcar să speriem demonii, să ne curăţim.
    Calea postului este o cale de curăţire a trupului spre transparenţa cărnii, pentru că o carne îmbuibată este nepenetrată de duh. Nu se poate ca Duhul lui Dumnezeu să pătrundă într-o carne sătulă, îngrăşată. De aceea postul care duce la flămânzire face trupul mai transparent pentru cuvântul lui Dumnezeu.
    Inţelegem mai uşor poruncile lui Dumnezeu şi primim puterea de a-l birui pe diavol. Nu întotdeauna, fiindcă sunt demoni care nu se sperie de oricine.

    RăspundețiȘtergere
  3. 2.
    Am şi eu experienţa mea. Am avut aici, acum câţiva ani, un tânăr american care era posedat. Nu făcea rău. Nu cădea jos, nu făcea spume la gură, dar avea o neîncredere totală în oameni. Se temea de Dumnezeu şi de biserică. Avea o frică. Când îi citeam molitvele Sfântului Vasile cel Mare, era cuprins de un tremur nervos. Gândul lui probabil se contracta în acele momente, încât scotea nişte sunete inumane. Nu făcea rău, nu m-a atacat niciodată, nu a încercat să mă lovească, să fugă de sub epitrahil. Dar avea aceste manifestări, care erau ale unui demon ce se sălăşluise în el, şi până când nu şi-a descărcat sufletul în spovedanie, nu a scăpat de acel demon. In momentul în care cade sub ispită, vine la mine şi îi citesc, până azi îi citesc rugăciunile. Dacă diavolul pune stăpânire pe inima lui, se manifestă aşa cum am spus, dacă nu, se manifestă numai prin gânduri, prin închipuiri păcătoase. Rugăciunile încep să lucreze, dar vin şi ispitele, îl luptă tot felul de imagini, gânduri care-i spun că Dumnezeu nu are putere asupra lui, că rugăciunile pe care i le citesc eu nu au aceeaşi putere ca la Sfântul Vasile, şi alte lucruri din acestea, ca să-l scoată de sub influenţa rugăciunii. Dar dacă ai o rugăciune puternică, dacă ai postit înainte, să ştiţi că diavolul fuge.

    Dumnezeu lucrează prin cei care cred şi au primit harul lui Dumnezeu prin preoţie, indiferent de valoarea sau păcătoşenia lor. Unii sunt atraşi de intelectul unui preot, alţii de puterea rugăciunii, alţii de cuvântul duhovnicesc. Totdeauna există ceva care te atrage la un preot şi el prin aceasta are putere. Acesta e Harul care i s-a dat prin punerea mâinilor, prin care poate să lege tot ce se poate lega pe pământ şi să dezlege tot ce este legat pe pământ, după cuvântul Evangheliei.



    Nu vă temeţi de gândurile de necredinţă

    – Părinte, vorbiţi-ne despre cum îşi poate recăpăta credinţa cineva care şi-a pierdut-o.

    – Prin rugăciune şi răbdare. Este în Pateric o întâmplare. Un ucenic vine la Părintele său şi-i spune: „Avva, urăsc lumea. Simt cum în sufletul meu creşte ura împotriva lumii”. Şi Avva i-a zis: „Du-te în lume şi trăieşte un an de zile acolo!“. S-a dus în lume, s-a întors şi i-a spus: „Urăsc lumea mai mult, pentru că am văzut în ce desfrâu şi păcate trăieşte“. Şi Avva i-a zis: „Du-te în peşteră şi trăieşte un an de zile acolo!“. S-a dus în peşteră, a stat un an de zile şi întorcându-se, i-a spus Avvei: „Şi mai mult urăsc lumea, pentru că stând în peşteră, toate lucrurile mi s-au limpezit şi cugetând la ce se întâmplă în lume, am început să cred că lumea trebuie cu adevărat dispreţuită şi urâtă”. Şi l-a întrebat Avva: „Dar tu de când eşti în mănăstire?“. „De şapte ani“, a răspuns tânărul. Şi Avva a zis: „Uite la el, eu sunt de treizeci de ani monah şi el vrea să ajungă desăvârşirea în şapte ani!”.

    RăspundețiȘtergere
  4. 3.
    Aşadar, nu vă temeţi de faptul că simţiţi că vă pierdeţi credinţa, pentru că acesta e asaltul diavolului. O rugăciune, chiar şi cu buzele, este o rugăciune! Ea este măcar atitudinea trupului, dacă sufletul nu este implicat, dar prin atitudinea trupului să ştiţi că şi sufletul se implică. Aşa cum, să zicem, într-un dans, ritmul şi muzica te fac să intri într-o anumită trepidaţie, tot aşa poziţia trupului şi rugăciunea buzelor trezesc treptat-treptat duhul nostru. Iar Dumnezeu o să dea la un moment dat şi ploaia binefăcătoare a lacrimilor şi o să fiţi fericiţi.



    VREMURILE DE SFÂRŞIT

    Călugării şi vremurile de pe urmă

    În multe mănăstiri călugării mi-au spus că ei rămân acolo până când se vor pune cip-urile, şi atunci vor părăsi mănăstirea. E foarte bine, dar le-am răspuns: „Dacă o cetate abandonată este o cetate pierdută, ce se va întâmpla cu o mănăstire!? Aici este loc sfinţit, aici sunt oasele călugărilor, ale părinţilor duhovniceşti, ale părintelui Cleopa, ale părintelui Paisie… Toate moaştele acestea vor fi profanate! Rămâneţi în mănăstire! Dacă vă vor împuşca, veţi fi împuşcaţi, dacă vă trimit la puşcărie, veţi merge la puşcărie! Dar asta este misiunea voastră, nu să fugiţi în munţi…” Poate nu-i rău nici plecatul acesta în munţi, unde vor veni oameni să-şi caute mângâierea… Dar poate datoria lor e să rămână în mănăstirea lor, să apere ideea monahală ortodoxă şi naţiunea creştină ortodoxă.

    La sfârşitul veacurilor

    – Care va fi sprijinul credincioşilor zilelor noastre când, după cum spune Sfântul Ignatie Briancianinov, la sfârşitul veacurilor nu vor mai exista povăţuitori?

    – Nu cred că vor fi mai puţini decât au fost sub comunişti. Vom apela desigur la scrierile Sfinţilor Părinţi, întotdeauna vom face acest lucru, dar cred că Dumnezeu va trimite oameni, va avea grijă de noi. Dumnezeu va rândui cumva, ca la sârbi, va fi o trezire spirituală, va fi o întoarcere la credinţă, aşa cum a fost după comunism. Dumnezeu întotdeauna îl va ridica pe credincios din cădere, îi va ridica pe preoţi şi pe ierarhi din cădere şi se vor naşte întotdeauna noi duhovnici şi noi episcopi.

    Ne apropiem de sfârşit

    Din ce în ce mai mult toate teoriile celelalte pierd teren. A căzut comunismul cu prăbuşire mare iar acum se prăbuşesc ideile materi­aliste ale lumii. Biruinţa este a lui Dumnezeu. Ne apropiem probabil de sfârşit. Dumnezeu să ne dea o inimă curată şi o vedere deschisă pentru a şti clipa în care El va veni din nou pe pământ. Să ne găsească pregătiţi şi nu ca pe oamenii pe care Stăpânul din parabolă i-a pedepsit pentru necredinţa lor şi pentru neprimirea cuvintelor pe care împăratul le trimitea prin solii săi.

    (din: Parintele Gheorghe Calciu, Cuvinte vii. “A sluji lui Hristos inseamna suferinta”,Editura Bonifaciu, 2009)

    RăspundețiȘtergere
  5. INTERVIU Marian şi Victoria Zidaru, artişti vizuali: „Spaţiul românesc este un spaţiu mistic“


    http://www.ortodoxism.ro/Vamile.shtml

    RăspundețiȘtergere
  6. Ce se intampla cu sufletul dupa moarte si cum poate fi el ajutat :

    http://www.ortodoxism.ro/Vamile.shtml

    RăspundețiȘtergere
  7. CE MINUNI POTI TRAII SUFLETE DRAG ! CAT DE MULT NE IUBESTE DUMNEZEU CAND NE RUGAM LUI ! FII BINECUVANTATA ! DOAR CA PUTINI TE POT INTELEGE ........

    RăspundețiȘtergere
  8. Arhimandritul GAVRIIL (Urghebadze) despre credința adevărată și sfârșitul lumii

    http://oameni-si-demoni.blogspot.ro/2015/10/arhimandritul-gavriilurghebadze-despre.html



    Acest articol nu este pentru cei care vor să se distreze pe seama celor relatate (până când, într-o noapte, vor simți cum li se zgâlțâie patul sau le trosnește mobila din casă), ci pentru cei care au trăit experiențe similare și știu că dincolo de ceea ce vedem mai există o lume :

    http://www.frumusete-fara-limite.ro/2016/06/despre-atacurile-demonice/



    TOT DESPRE NALUCIREA EXTRATERESTRA...
    Ieromonah SERAFIM ROSE

    http://luptapentruortodoxie.blogspot.ro/2011/04/tot-despre-nalucirea-extraterestra.html

    RăspundețiȘtergere
  9. Acolo unde patrunde Dumnezeu diavolul nu are ce cauta!
    Nici tu?
    Maria sa vezi porcaiala ce ei, si pe mine ma intriga intrebarea nici tu? Eu am inteles ca vorbesc doua entitati nu prea bune, tu ce crezi?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si eu am inteles tot asa,la fel ca tine an.19:22

      Ștergere
    2. Anonim7 ianuarie 2017, 19:22,mai zii sa taca la Egoul ala mare al tau..Ok?

      Ștergere