SUFLETUL A IESIT PE GURĂ , DIN TRUPUL MATUSII MELE.

     c                                        Noapte de 23 -24 Iunie 2016 , ora 0,12 !

                                                         Dragii mei, 

Eram tare obosită, si simteam ca nu mai am nicio putere ca sa mai stau iarasi până dimineața de veghe,la căpătâiul mătusii mele.
Am venit din camera mea ,despartita doar de o usa,am venit sa vad ce face mătusica. Când colo,ea îsi facea cu mare greutate semnul Sfintei Cruci, si m-a rugat ca sa-i aprind lumânarea si să i-o pun în mânuțe.
Asa am facut dragii mei,precum m-a rugat matusica.
M-am asezat pe un scaunel la capătâiul ei, si-i citeam Rugaciuni,in timp ce ea sărăcuța, avea o tensiune intre 6 si 8, precum si un puls de 140 .
La un moment dat, i-am luat lumânarea din mâini, si am pus-o intr-un păhăruț pe chiuvetă,după care am trecut in camera alaturata, m-am intins putin,in timp lumânarea ardea alături de Căndeluța cu lumina Învierii LUI  HRISTOS.


                                        .
Vedeam din locul in  care eram, vedeam lumânarea aprinsa ,si- o auzeam si pe matusica cum respira extrem de des.
Pe la ora 2,10 din noapte, aud in jurul meu, aud Cor de Ingeri, care aduceau SLAVA LUI DUMNEZEU si MAICII  DOMNULUI.
Era dumnezeiesc de frumos. Acest Cor de INGERI m-a trezi din somnul de veghe, si astfel, mă dau jos din pat, si merg in camera matusii.
Aici, vad cum lumânărica s-a terminat,dar pe chiuvetă, ardea o Candeluta cu ulei si fitil, iar sus pe perete intre Sfintele Icoane, mai ardea o Candeluță.
Mătusica mea, nu mai respira atât de  des, si nici nu  mai gemea. Mi se părea, prea mare linistea. Dar mi-am zis: Să aprind lumânarea de la Candelă, si-apoi am sa merg langa ea, ca sa-i iau pulsul.
Când am aprins lumânarea, si eram deja cu ea in mână, aud in spatele meu, la doi pasi de mine, aud de trei ori consecutiv câte un oftat lung si foarte zgomotos, moment în care,mătusica mea îsi dăduse DUHUL, in timp ce eu eram uluită și am rămas fără de glas, si cu lumânarea în mâna dreapta.
M-am apropiat de ea, i-am pus lumânarea in mâinile de pe piept, am plâns, am vorbit cu ea, cu Duhul ei pe care îl simteam lânga mine, si -am rugat-o ,ca sa se roage si pentru noi,cei rămasi pe Pământ.
Si asa dragilor , asa a fost sfarsitul mătusii mele STEFANIA; m-a asteptat ca sa-i aprind din nou lumânarea,după care si-a dat DUHUL in clipa următoare. 
Dar MINUNNILE continuă ,in Mesajul următor. 
                                    Cu dragoste,Maria.