RUGACIUNEA SUFLETULUI, ÎNAINTE DE MOARTE ! MĂTUSICA MEA, ISI DOREA SĂ SE ÎNCHINE IN FIECARE CLIPĂ.

   c                                                                   Noapte de 23 Iunie 2016 !

                                                             Dragii mei, 

Asa cum stiti deja, am înmormântat-o astăzi pe Matusica mea, STEFANIA (Licuța)cum îi spuneam noi.
Dar, în noaptea târzie de 23-24 Iunie 2016,în timp ce eu incercam ca sa va raspund la Comentarii, aici pe Blog, desi ne despărteau 4 camere, iar eu eram cu ochii pe monitor,nu stiu cum se face de fiecare dată, că sunt cu sufletul în alta parte.
Deci,cu ochii pe Monitor fiind, o vad pe Mătusica mea suferinda,culcata în patul ei,cu ochisorii ei împăienjeniti, si cu mânuta dreapta ridicată la frunte.
Scumpa de ea, îsi dorea tare mult ca să se mai poată ruga si in cel de-al doisprezecelea ceas, asa cum se spune.
Se chinuia ca sa ajunga cu mânuța la frunte,pentru a face semnul Sfintei Cruci,numai că ,muschii trupului se slăbiseră ,si nu mai putea.
Uimită  fiind de cele văzute la distanta de 4 camere, mi-am zis:
am să mă duc chiar acum la ea in camera,ca sa vad ce face.
Am lăsat calculatorul, si am mers încetisor la mătusica. 
Când am ajuns în pragul camerei ei, uimirea mea era fără de margini. Mătusica avea mânuta cu trei degete stranse la fruntea ei, si incerca sa faca semnul Sfintei Cruci.
Ca sa fiu sigură de ceea ce vedeam, am lăsat-o câteva secunde fara ca sa-mi simta prezența, ca să continue.
Cu adevarat matusica se închina, si făcea semnul Sfintei Cruci.
Mă apropii de patul ei , si -o intreb:
Vrei sa ne rugam împreună?  Si dă din cap afirmativ. Atunci deschid  Carticica de Rugăciuni, trag un scaun lânga căpătâiul ei, si cu glas tare îi citesc,iar cu mâna stanga o mângăiam pe cap.
Sărăcuța abia că putea sa duca mânuta la frunte,iar pe la coltul ochilor,i se prelingeau lacrimile.
Am stat si i-am citit Rugaciuni,aproape doua ore, timp în care ,mătusica nu s-a oprit din a face semnul Sfintei Cruci.
Dragii mei, cu adevărat sufletul nostru, înainte de a se desprinde de trup, se zbate rău, si are nevoie de multa Rugaciune.
Sa nu amânăm împăcarea cu Dumnezeu si cu Măicuța Domnului.
Ci să ne împăcăm cu TATĂL, cu Fiul si cu Sfantul Duh, prin Sfanta Spovedanie ,precum si ,prin Sfanta Impărtasanie cu Trup si Sângele Domnului nostru IISUS HRISTOS.
Mătusica mea, era o bună crestină, cu inima plină de bunătate si milă, si cu un suflet bun si curat si care se împărtăsea ,de mai mmulte ori pe an,.
Va continua!
                                                        Cu dragoste,Maria. 

P.S.
Iar acum când scriu, imi tot apare în sicriu asa cum am îmbracat-o, doar că înviază când mă priveste; asta însemnând că, este fericita în lumea de dincolo; este bucuroasă c-a  scăpat de chinuri.