DATI-LE VOI SA MANANCE!
Parintele Cleopa: Despre datoriile pastorilor sufletesti
Nu trebuie sa se duca; dati-le voi sa manince (Matei, 14, 16)
Iubiti credinciosi,
In Sfanta Evanghelie de astazi vedem cum
Domnul nostru Iisus Hristos a hranit peste cinci mii de oameni numai cu
cinci piini si doi pesti. Caci mergind prin Galileea, vestea tuturor
cuvintul mintuirii, fiind inconjurat de o mare multime de oameni,
barbati, femei cu copii in brate, batrini si bolnavi de tot felul. Toti
cautau pe Dumnezeu si erau insetati dupa cuvintele de invatatura ale
Mintuitorului. Toti suspinau dupa Mesia si aveau nevoie de
pastori duhovnicesti care sa-i invete Sfinta Scriptura, sa-i hraneasca
cu cuvinte de mintuire, sa-i scape de robia patimilor si sa-i
calauzeasca spre Hristos. Vazind Domnul popor mult, I s-a facut mila de ei si a tamaduit pe toti bolnavii lor (Matei 14, 14). Iata ca Fiul lui Dumnezeu are mila si de trupurile oamenilor nu numai de sufletele lor.
El se milostiveste si de suferintele noastre trupesti si le vindeca,
uneori chiar inaintea tamaduirii sufletelor, stiind ca prin aceasta
oamenii se intorc mult mai usor la pocainta.
Dar facindu-se seara, au venit la Dinsul ucenicii Lui si I-au zis: Locul este pustiu si vremea a trecut; deci da drumul multimilor, ca sa se duca prin sate sa-si cumpere hrana (Matei 14, 15).
Ucenicii, vazind poporul obosit, flamind si insetat, si soarele
asfintit, au cerut Mintuitorului sa inceteze cuvintul de invatatura si
sa lase multimea sa se intoarca in satele lor ca sa manince si sa se
odihneasca. Oare au gresit ucenicii cu ceva prin aceasta? Nu, nicidecum.
Numai ca ei cugetau mai mult omeneste decit duhovniceste. De aceea
Mintuitorul a respins propunerea ucenicilor Sai prin aceste cuvinte: Nu trebuie sa se duca!, adica: Nu indepartati oamenii de la voi, ca nu au unde se duce. Iata, sint ca niste oi fara pastori. Sint
obositi, bolnavi, flaminzi si insetati trupeste si sufleteste si au
nevoie de pastori buni, de cuvinte de mingiiere, de hrana duhovniceasca. Nu trebuie sa se duca de la voi! Dati-le voi ca sa manince!
Auzind ucenicii aceste cuvinte, au spus Mintuitorului Hristos: Nu avem decit cinci piini si doi pesti! Iar Domnul a poruncit: Aduceti-le
pe acestea aici la Mine. Apoi Iisus Hristos, privind spre cer, a
binecuvintat piinile, iar ucenicii, dupa ce au asezat poporul pe iarba,
le-au impartit multimilor piinile si pestii. Dupa ce s-au saturat toti
cei ce mincasera, ca la cinci mii de barbati, afara de femei si de
copii, ucenicii au strins ramasitele de farimituri, douasprezece cosuri
pline (Matei 14, 17-21). Aceasta mare minune a inmultirii piinilor,
s-a savirsit in Galileea, aproape de lacul Tiberiadei. In amintirea ei
s-a zidit aici o manastire mica, ce dainuieste pina astazi. Intr-un
chip desavirsit minunea inmultirii piinilor se repeta pe pamint de la
inceputul zidirii si pina astazi, ca o liturghie permanenta a creatiei.
Oare nu hraneste Dumnezeu astazi cu piine si hrana peste cinci miliarde
de oameni, cit numara tot pamintul? Si aceasta nu este o minune a
inmultirii piinilor, cel putin tot atit de mare ca cea din Galileea, de
acum aproape doua mii de ani?
Iubiti credinciosi,
Omul fiind format din doua parti, adica
trup si suflet, are in viata si bucurii sufletesti si bucurii
pamintesti, are si ispite sufletesti si ispite trupesti. Are nevoie pe
pamint de hrana sufleteasca pentru mintuire si de hrana trupeasca
materiala pentru a-si mentine viata in trup. Pentru hrana materiala avem
parinti care se ingrijesc de copii si le asigura cele necesare vietii.
Iar pentru hrana duhovniceasca necesara mintuirii sufletelor, avem
parinti duhovnicesti, episcopi, preoti si duhovnici care se ingrijesc de
mintuirea credinciosilor incredintati lor de Hristos.
Iata pentru ce a poruncit Mintuitorul ucenicilor Sai: Nu trebuie sa se duca oamenii de la voi; dati-le voi sa manince! (Matei 14, 16) Si care este hrana cu care episcopii si preotii hranesc pe credinciosi?
Cea dintii hrana cu care pastorii Bisericii sint datori sa hraneasca pe credinciosi este invatatura de credinta ortodoxa. Credinta
dreapta apostolica este piinea vietii noastre, este temelia Bisericii
lui Hristos, este cuvintul viu si neschimbat propovaduit de Fiul lui
Dumnezeu si de Sfintii Apostoli si scris cu litere de foc in Sfinta
Evanghelie. Credinta curata in Dumnezeu, Cel in Sfinta Treime
inchinat si marit, este cuprinsa pe scurt in Crez, este marturisita de
doua mii de ani de Biserica Ortodoxa si de sfintii ei slujitori si este
aparata cu jertfa a milioane de martiri si cu invatatura tuturor
Sfintilor Parinti si Cuviosi.
Fara credinta dreapta, adica ortodoxa, nu putem face nici fapte bune si deci nu ne putem mintui.
Credinta adevarata, vie, pe care o marturisim prin cuvint si prin viata
noastra, impreuna cu singele mucenicilor stau la temelia Bisericii si a
mintuirii noastre. De aceea, cine cauta sa schimbe cu ceva
dogmele credintei ortodoxe, sa rastalmaceasca Sfinta Scriptura, sa
semene neghina in ogorul semanat si lucrat de Hristos, acela incearca sa
puna alta temelie Bisericii. Dupa cuvintele Sfintului Apostol
Pavel, unul ca acesta este fiu al gheenei si este dat anatema, adica dat
satanei, de Biserica. Printre acestia se numara atit necredinciosii
care neaga pe Dumnezeu si urasc Biserica Lui, cit si toti sectantii
rupti din sinul Bisericii apostolice care isi fac “bisericutele” lor si
se leapada de dreapta credinta, de Sfintele taine, de Cruce, de icoane,
de Maica Domnului, de sfinti si rastalmacesc Sfinta Scriptura.
Ierarhii si preotii, ca urmasi directi ai Sfintilor Apostoli, au marea datorie sa apere dreapta credinta si pe credinciosii ortodocsi incredintati lor,
ca sa nu fie amagiti de prozelitismul sectar si sa fie tiriti in orice
fel de grupari sectare. Preotii, mai ales, au datoria sa faca lectii de
catehizare in Duminici si sarbatori, in cadrul sfintelor slujbe, atit la
Liturghie si la vecernie cit si in toate ocaziile, sa explice
credinciosilor nostri invatatura de credinta ortodoxa, Crezul, Tatal
nostru, Fericirile, cele sapte Taine ale Bisericii. Apoi sa
combata orice fel de prozelitism sectar, adunarile religioase afara de
biserica, vizitele neortodoxe in casele enoriasilor, ca si raspindirea
si citirea cartilor anticrestine si sectante, care amagesc pe crestinii
slabi si neinformati duhovniceste.
Mai ales astazi, cind sectele de tot
felul asalteza Biserica Ortodoxa si pe fiii ei, preotii trebuie sa fie
la datorie, sa cunoasca bine Sfinta Scriptura, sa fie modele vii in
ochii tuturor, sa propovaduiasca Evanghelia “cu timp si fara timp”, sa
faca vizite misionare in casele enoriasilor, sa formeze comitete de
credinciosi buni ca sa-i ajute in misiune si sa hraneasca poporul lui
Dumnezeu cu invatatura curata a Bisericii Ortodoxe. Oricit ar parea de
greu, preoti buni sint destui chiar printre cei tineri care, cu ajutorul
lui Dumnezeu, fac mult, opresc prozelitismul sectar si intaresc cu
cuvintul si fapta dreapta credinta.
A doua hrana duhovniceasca, de aceeasi valoare cu credinta curata, este viata morala in rindul credinciosilor nostri. Dumneavoastra fratilor, ca fii adevarati ai Bisericii lui Hristos aveti mari datorii sa pastrati cu sfintenie credinta ortodoxa pina la moarte, chiar cu pretul vietii. Apoi sa traiti, adica sa puneti in practica invatatura Sfintei Evanghelii, stiind ca si credinta fara fapte bune este moarta (Iacob 2, 17-20). Adica sa
fiti oameni de rugaciune, sa traiti in pace cu totii, sa mergeti
regulat la biserica, de unde primiti adevarata hrana duhovniceasca; sa
faceti milostenie, sa fugiti de desfrinare si de betie, doua grele pacate care stapinesc astazi aproape toata lumea si sa va cresteti copiii in frica si dragostea de Dumnezeu.
Aveti grija de tot si mai ales
de fiii si de familia dumneavoastra sa nu cada in cursele cele de multe
feluri ale diavolului. Acum s-au inmultit avorturile, certurile in
familie, desfriul si divortul. Ba in ultimul timp s-au raspindit la noi
filme si chiar carti si reviste pornografice care cad in
miinile tinerilor si copiilor nostri si trag pe multi la desfrinare.
Parintii in familie, batrinii intelepti si crestinii buni impreuna cu
preotii din parohii sint datori in fata lui Dumnezeu sa ajute generatia
tinara, pe cei slabi in credinta si lipsiti de educatie crestina, ca sa
nu cada in aceste cumplite patimi ce corup societatea noastra. Credinciosii nu trebuie sa lase totul in grija preotului.
Ei trebuie sa ajute pe preot, sa-l intrebe, sa colaboreze, sa-i ceara
sfatul ori de cite ori este nevoie si sa asculte cu sfintenie cuvintul
lui. Iar daca au vreo indoiala, sa mearga la preotii batrini, la minastiri si la nevoie, chiar la episcopul lor.
Viata morala exemplara a preotului si a credinciosilor, ca si
colaborarea lor la evanghelizarea parohiei, formeaza un puternic zid de
rezistenta impotriva tuturor ispitelor si furtunilor.
Sfintele slujbe facute la timp,
dupa rinduiala, cu evlavie si fara graba, hranesc cel mai mult pe
credinciosii din satele si orasele noastre. Si daca exista
coruri si cintari frumoase la slujbe si predici bune, calde, inspirate
din traire, pe intelesul tuturor, slujbele ii intaresc in credinta pe
toti, umplu bisericile de credinciosi, atrag la ortodoxie chiar si pe
cei ce s-au rupt de Biserica si ii apropie de Hristos pe toti. Fericite
sint asemenea parohii care au preoti buni, cu slujbe si predici
frumoase, izvorite din credinta; cu pastori model si mame evlavioase
care se jertfesc pentru Dumnezeu si pentru copiii lor. Acolo nu
pot fi dezbinari religioase si de familie, nici secte, nici betii, nici
alte grele pacate, ci toti vor fi cu un cuget si o inima in sinul
Bisericii lui Hristos.
Predica vie este ajutata in parohie si de citirea cartilor ortodoxe.
De altfel s-au tiparit numeroase carti de catre Biserica Ortodoxa
Romana. Se recomanda sa functioneze la fiecare parohie o biblioteca cu
cele mai bune carti de invatatura ortodoxa, care sa se dea enoriasilor
la citit, dupa nevoie, cu binecuvintarea preotului. Cele mai bune carti
pentru intarirea credintei sint: Sfinta Scriptura sau Biblia, Vietile
Sfintilor pe fiecare luna, Despre credinta ortodoxa, Filocaliile,
Catehismul, Mintuirea Pacatosilor, Convorbiri duhovnicesti, Pelerinaj la
Locuri Sfinte, Patericul Romanesc, carti de explicare a credintei,
precum si multe alte scrieri ortodoxe alese. Iar din casele
credinciosilor sa nu lipseasca sfintele icoane, Sfinta Cruce, Noul
Testament, Ceaslovul, Psaltirea sau macar o carte de rugaciuni. Toate
acestea sporesc credinta in casa si in inimi si hranesc mult pe
credinciosii nostri. Iar daca lipsesc slujbele frumoase, predica vie,
cartile sfintele si exemplele preotului, indata patrund sectele si
dezbinarea in casa si in parohie si nimic nu este mai greu decit sa
indreptezi o parohie dezbinata si tulburata.
Credinciosii trebuie sa se
spovedeasca, pentru a se putea hrani cu Sfinta Impartasanie care este
Trupul si scump Singele lui Hristos, mai ales in cele patru
sfinte posturi, iar bolnavii, batrinii, vaduvele si copiii sa se
impartaseasca mai des, dupa sfatul preotului. Nu trebuie sa fugim de Sfintele Taine, fie de frica osindei, fie din nepasare, dar nici sa cerem prea des Sfinta Impartasanie ci sa tinem regula Bisericii, calea de mijloc, stiind ca extremele, excesele, adica nepasarea si indrazneala, sint ale vrajmasului.
Iubiti credinciosi,
Iata citeva cai prin care pastorii Bisericii lui Hristos isi hranesc enoriasii, dupa porunca Domnului: Dati-le voi sa manince.
Ele sint mai multe, dar acestea sint recomandate intii de Sfintii
Parinti. Insa nu este de ajuns numai sa avem preoti buni la sate si
orase. Dumneavoastra credinciosii sinteti datori sa colaborati cu
preotii la intarirea ortodoxiei in parohie, la hranirea celor flaminzi
si insetati, la ajutorarea, cercetarea si miluirea saracilor, a
orfanilor, a vaduvelor, a copiiilor si a celor greu bolnavi. Sa nu uitam
ca de multe ori credinciosii reusesc sa atraga multe suflete si sa
intre acolo unde nu poate patrunde preotul. Nu lasati pe preot
sa lupte singur. Ajutati-i la biserica, la slujbe, la curatenie, la
cercetarea bolnavilor, la indrumarea celor din jur sa vina la Hristos.
Sa ne rugam cu totii lui Dumnezeu sa
rinduiasca pastori in buni Bisericile Sale, spre intarirea dreptei
credinte intru lauda Preasfintei Treimi si mintuirea sufletelor noastre.
Amin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu