REGELE SOLOMON ! ÎNTELEPTUL SOLOMON !

                                                       
                                   

                                               Dragii mei,

În aceasta dimineata,m-a trezit un glas care citea ceva din Intelelepciunea lui Solomon.
Brusc, am in faţa ochilor inchisi un om in varsta,imbracat cu haine lungi si largi,un om ce era asezat pe o piatra din stanca si citea de pe acel papirus,de pe un manuscris vechi ca o hartie facută sul.
Avea o barba alba si lunga pana la mijlocul pieptului său, si un păr alb carunt pe cap.El citea incontinuu asezat fiind pe o piatra,lumea trecea pe langa el si nimeni nu -l baga in seama,nimeni nu se oprea ca sa asculte ceea ce avea de spus.
Aud glas care spune :
            "Înteleptul Solomon !
             Asculta cuvintele Inteleptilor !"

Si-l vad pe Inteleptul Solomon ridicand privirea trista de pe papirus ,si privind după lumea care trecea in graba prin faţa sa.
Dragii mei,stim cu totii ca Inteleptul Solomon a trait si a fost Rege inaintea MANTUITORULUI HRISTOS, cu 10 secole.
El era fiul Regelui David in Israel.
După moartea tatalui său,Solomon a devenit si el REGE, iar intr-o noapte i s-a aratat Dumnezeu si i-a spus asa:7.
In noaptea aceea i s'a aratat Dumnezeu lui Solomon si i-a zis: "Cere: ce sa-ti dau?"

Iar Solomon a grait asa Domnului:

        "Acum, da-mi intelepciune si pricepere ² ca sa ies si sa intru in fata acestui popor!"Si i-a dat Dumnezeu intelepciune lui Solomon!
Dar iata dragilor mai multe, despre Inteleptul Solomon:

Intelepciunea si bogatia lui Solomon.

• 1.Si Solomon, fiul lui David, a prins putere asupra regatului sau; iar Domnul, Dumnezeul sau, era cu el si l-a umplut de slava.
  3Rg 2:12
• 2.Solomon a grait catre intregul Israel, catre capeteniile peste mii si catre sutasi si catre judecatori si catre toti dregatorii de peste Israel si catre capii de familie.
• 3.Si Solomon, impreuna cu toata adunarea, a mers pe inaltimea de pe Gabaon, unde se afla cortul marturiei lui Dumnezeu, cel pe care Moise, robul lui Dumnezeu, il faurise in pustie.
  3Rg 3:4, 1Par 16:39, 1Par 21:29
• 4.(Cat despre chivotul lui Dumnezeu, David il adusese din cetatea Chiriat-Iearim in locul pe care el, David, i-l pregatise atunci cand i-a intins cort in Ierusalim).
• 5.Si jertfelnicul de arama, pe care-l facuse Betaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, se afla acolo, in fata cortului Domnului, iar Solomon si adunarea l-au cercetat.
• 6.Pe acest jertfelnic de arama, care se afla inaintea Domnului, in cort, a adus Solomon o mie de arderi-de-tot.
• 7.In noaptea aceea i s'a aratat Dumnezeu lui Solomon si i-a zis: "Cere: ce sa-ti dau?"
  3Rg 3:5
• 8.Iar Solomon I-a zis lui Dumnezeu: "Tu ai facut mare mila cu David, parintele meu, iar pe mine m'ai facut rege in locul sau.
  3Rg 3:6, 1Par 28:5, Sol 9:7
• 9.Si acum, Doamne, Dumnezeule: credincios sa ramana numele Tau asupra lui David, parintele meu, ¹ de vreme ce Tu m'ai facut rege peste un popor numeros ca tarana pamantului.
  3Rg 3:8, Sol 9:7
• 10.Acum, da-mi intelepciune si pricepere ² ca sa ies si sa intru in fata acestui popor!; caci cine oare il va judeca ³ pe acest mare popor al Tau?"
  Nm 27:17, 3Rg 3:9, Sol 1:1, Sol 7:7, Sol 9:4
• 11.Si a zis Dumnezeu catre Solomon: "De vreme ce aceasta a fost in inima ta, si n'ai cerut multa bogatie, nici slava, nici viata vrajmasilor, si nici zile multe n'ai cerut, ci ai cerut intelepciune si pricepere ca sa-l judeci pe poporul Meu, peste care te-am pus rege,
  3Rg 3:11-13, 3Rg 5:11, 2Par 9:22, Sol 7:7
• 12.intelepciunea si priceperea ti le dau; si-ti voi da bogatie si avutii si slava, asa cum nici un rege de dinaintea ta nu ti-a fost pe masura, si asa cum nici dupa tine nu va fi".
  3Rg 3:11-13, 3Rg 5:11, 2Par 9:22, Sol 7:7, Ne 13:26
• 13.Si a venit Solomon de pe inaltimea Gabaonului - din fata cortului marturiei - la Ierusalim, si a domnit peste Israel.
  3Rg 4:1
• 14.Solomon a adunat care si calareti: avea o mie patru sute de care si douasprezece mii de calareti; si le-a asezat in cetatile carelor; iar poporul era cu regele in Ierusalim.
  3Rg 5:6, 3Rg 10:26
• 15.Regele a facut in asa fel incat argintul si aurul era in Ierusalim [tot atat de pretuit] ca pietrele; iar cedrii se aflau in Iudeea ca duzii care cresc in nestire pe camp.
  2Par 9:27, 3Rg 10:27-29
• 16.I se aduceau lui Solomon, pe bani, cai din Egipt; negustorii regelui cumparau cu bani:
  3Rg 10:27-29
• 17.scotandu-l din Egipt, ii aduceau regelui un car pentru sase sute de sicli de argint si un cal pentru o suta cincizeci de sicli de argint; tot astfel si tot ei aduceau pentru toti regii Heteilor si pentru regii Siriei.
  3Rg 10:27-29
• 18.Solomon a zis ca-i va zidi o casa numelui Domnului si o casa pentru regatul sau.

                          .

Pildele lui Solomon – izvor de înţelepciune !

Între personalitățile Vechiului Testament, Regele Solomon deține un loc de cinste. Rămas în istorie drept unul dintre cei mai înțelepți muritori, Solomon a condus timp de patruzeci de ani cel mai puternic regat din întreaga istorie a Israelului.

Descendent direct al Regelui David, Solomon devine cel de-al treilea rege al Israelului și domnește cu zece secole înainte de Hristos. Prin înțelepciunea sa proverbială a reușit să aducă peste regatul său o prosperitate fără precedent, devenind faimos în toată lumea datorită bogățiilor abundente și dreptății care domnea în tot cuprinsul regatului Israel.

Un merit aparte îi revine datorită construirii unor monumente de mare anvergură în epoca aceea: marele Templu al lui Dumnezeu (Beit Hamigdash) și palatul lui Solomon, cele mai grandioase clădirii ale vremii, construite cu mare efort și o multitudine de materiale dintre cele mai scumpe și mai rare, fabricate de cei mai iscusiți meșteșugari din țările Orientului. Construcția Templului a durat șapte ani, iar a palatului lui Solomon a durat treisprezece ani.

Opera de dezvoltare a regatului s-a desfășurat pe mai multe planuri: a clădit orașe noi și le-a extins pe cele vechi, a instituit noi practici și norme legislative și a construit relații diplomatice internaționale, instaurând o pace durabilă cu celelalte state vecine și asigurând siguranța întregului regat.

Faima înțelepciunii Regelui Solomon nu a cunoscut hotar național sau temporal; impresionanta sa înțelepciune și viziune asupra vieții a fost unică și plină de substanță, astfel încât oricine va avea fericita curiozitate să deschidă Vechiul Testament și să-i citească scrierile se va încredința pe deplin de frumusețea și actualitatea lor. În rândurile de mai jos, cu titlu de exemplu, am încercat să extrag doar câteva dintre versetele care m-au impresionat în mod special, hotărându-mă cu greu asupra cărora dintre ele să mă opresc.

Căci Domnul este Cel ce dă înţelepciunea şi din El izvorăsc înţelegerea şi cunoaşterea. [cap. 2, v. 6]

Fericit e omul care a aflat înţelepciunea şi muritorul care a cunoscut ştiinţa; că mai bine e să negustoreşti cu ea decât cu vistierii de aur şi argint; mai scumpă e ea decât nestematele; împotriva ei nimic din ce e rău nu poate sta; ea li se descoperă tuturor celor ce i se apropie şi nimic din ce e scump nu-i este deopotrivă. [cap. 3, v. 13-15]

Câştigă-ţi înţelepciune, câştigă-ţi cunoaştere; n’o părăsi, şi ea se va ţine de tine; iubeşte-o, şi ea te va păzi. [cap. 4, v. 6]

Nu lua aminte la femeia vicleană; că din buzele femeii desfrânate picură miere care până la o vreme îţi îndulceşte gâtlejul, dar pe care mai târziu o vei găsi mai amară decât fierea şi mai ascuţită decât sabia cu două tăişuri. [cap. 5, v. 3, 4]

Învăţătură luaţi, iar nu argint, şi cunoaştere mai mult decât aurul lămurit şi pricepere agonisiţi mai mult decât aurul curat. Că mai preţioasă e înţelepciunea decât nestematele şi nimic din ce e scump nu-i cu ea deopotrivă. Eu, înţelepciunea, sălaş i-am făcut sfatului, eu am chemat ca martori cunoaşterea şi cugetarea. Frica de Domnul urăşte nedreptatea şi trufia şi mândria şi căile viclenilor, iar eu am urât căile încâlcite ale celor răi. Ale mele sunt sfatul şi temeinicia, a mea e lucrarea minţii şi a mea e tăria; prin mine domnesc regii şi cei puternici scriu dreptatea; prin mine mai-marii devin mai mari şi prin mine stăpânii stăpânesc pământul. Eu îi iubesc pe cei ce mă iubesc, iar cei ce mă caută vor afla har. Ale mele sunt bogăţia şi slava şi bunurile multora şi dreptatea. Sporul meu e mai de preţ decât aurul şi piatra scumpă, căci roadele mele mai bune sunt decât argintul curat. Eu în căile dreptăţii umblu şi’n cărările dreptarelor trăiesc la răscruce ca să împart bunuri celor ce mă iubesc şi vistieriile lor să le umplu de bunătăţi. [cap. 8, v. 10-21]

Lăsaţi deoparte nerozia şi veţi trăi, pentru ca în veac să împărăţiţi; căutaţi lucrarea minţii, ca să puteţi trăi, şi drept călăuziţi-vă înţelegerea prin cunoaştere. [cap. 9, v. 6]

Frumuseţea femeii fără minte e ca cercelul de aur în nările porcului. [cap. 11, v. 22]

Cel ce se încrede în avuţie, acela va cădea, dar cel care-i ajută pe cei drepţi, acela se va ridica. [cap. 11, v. 22]

Femeia virtuoasă îi e cunună bărbatului ei; dar precum viermele în lemn, aşa îşi nimiceşte bărbatul femeia care face răul. [cap. 12, v. 4]

Sunt unii care, atunci când vorbesc, parcă rănesc cu sabia, dar limbile înţelepţilor vindecă. [cap. 12, v. 19]

Cel ce umblă cu înţelepţii înţelept va fi, dar cel ce umblă cu descreieraţii, aşa va fi cunoscut. [cap. 13, v. 21]

Femeile înţelepte zidesc case, dar cea fără minte şi-o dărâmă cu mâinile ei. [cap. 14, v. 1]

Dreptatea înalţă neamul, dar păcatele împuţinează seminţiile. [cap. 14, v. 34]

Cel ce primeşte mită se nimiceşte pe sine, dar cel ce urăşte primirea de mită, acela viu va fi. [cap. 15, v. 28]

Mai bine e să primeşti puţin cu dreptate decât roade multe pe nedrept. [cap. 15, v. 33]

Mulţi se gudură pe lângă feţele cârmuitorilor, dar dreptatea omului de la Domnul vine. [cap. 29, v. 27]

                            Dragii mei,

Ca intotdeauna ,am fost si sunt fericita sufleteste ca sa scriu din toate cate Bunul Dumnezeu voieste ca sa-mi arate.

Nu m-am asteptat insa,ca sa -L pot vedea in carne si oase si pe Regele Solomon citind de pe hartia facuta sul,de pe papirus.

Am trait si traIesc un sentiment unic, infinit si pentru care au curs lacrimi de bucurie pe obrajii mei.

               Cu dragoste,Maria.