CUMINȚENIA PĂMÂNTULUI ! CUMINȚENIA LUI BRÂNCUȘI !

                                  Dragii mei,

Se vorbeste în ultima perioadă de timp ,despre cel mai mare Sculptor român sl secolului al XX -lea, Constantin Brâncuși.
Pe lângă multe opere de artă pe care ni le-a lăsat Brâncuși,avem si Cumintenia Pământului, cea pe care STATUL ROMÂN se chinuie ca s-o cumpere de la un particular.
Iata:
            
                                  
                                   .

Dar astazi dimineață în zori dragilor, aud un glas care imi spune asa:

                ” Brâncuși !
           Cumințenia Pământului, Cumințenia lui Brâncuși !”
După care  glasul dispare,iar eu sunt bucuroasa de MESAJUL acesta,despre care se vorbeste zi si noapte in mass-media.
Îl iubesc pe Brâncusi,il iubesc pentru OPERELE pe care ni le-a lăsat,insă ,mare păcat că STATUL ROMÂN nu apreciaza toate acestea Opere de nepretuit,decât,(cu putin noroc) după moartea artistilor si nici atunci.
                                  Cu dragoste,Maria. 
P.S.
Dragii mei,cu mare drag am scris ceea ce mi s-a transmis, iar concluziile vă apartin.
                                

Cumințenia Pământului

Ambiţia Guvernului de a cumpăra „Cuminţenia pământului” nu are nici o legătură nici cu patriotismul, nici cu preţuirea artei lui Brâncuşi. Totul este o afacere a unui grup de interese şi o campanie populistă de imagine într-un an electoral. E de ajuns să vedeţi clipul care cerceşete subscripţia şi veţi înţelege totul.

După şedinţa din 7 martie 1951 a Academiei Române, prin care s-a „constatat” că „brâncuşi nu poate fi considerat un creator în sculptură” (chiar aşa, cu „b” mic!), asistăm acum, prin această campanie pentru cumpărarea statutei „Cuminţenia pământului”, la a doua umilire a celui mai mare sculptor al omenirii!

Noi am mai scris despre povestea aceasta încîlcită, în care, sub masca patriotismului, este vorba de o afacere murdară, pe milioane de euro, în care, din păcate, a intrat şi statul român prin intermediul unor funcţionari ai săi. Nu este însă prima oară cînd Brâncuşi este tîrît în astfel de matrapazlîcuri financiare, el fiind miza unor astfel de afaceri oneroase chiar din primi ani de după Revoluţie.

Totuşi, primul act samavolnic comis împotriva lui Constantin Brâncuşi a fost şedinţa Academiei Române din 7 martie 1951, cînd România a refuzat moştenirea lăsată de marele artist, care ar fi vrut să doneze statului român întreaga sa operă. Acel document este şi azi cea mai mare ruşine a Academiei Române. Iată-l:

Prezidată de Mihail Sadoveanu, şedinţa i-a avut între vorbitori pe George Călinescu şi Alexandru Graur, care l-au „executat”, pur şi simplu, pe Constantin Brâncuşi, aşa încît, dacă s-ar fi aflat în ţară la acel moment, ar fi ajuns cu certitudine la Gherla, alături de ceilalţi duşmani de clasă ai leninismului! Am publicat de mai multe ori acest ruşinos Proces-Verbal al şedinţei Academiei Române, însă observ că toată lumea se preface că nu-l vede, motiv pentru care reiau pasajele care sintetizează cuvîntările celor doi academicieni:

GEORGE CĂLINESCU: „Tov. Acad. Călinescu, la nota asupra comunicării tov. Prof. Jalea, constată că brâncuşi(cu „b” mic în original - n.n)nu poate fi considerat un creator în sculptură fiindcă nu se exprimă prin mijloacele esenţiale şi caracteristice acestei arte. D-sa clarifică noţiunea de realism, în sensul vederilor creatorilor de artă sovietici, ca o transpunere pe plan superior a realității și nu ca o reproducere fotografică a ei, aşa cum e înţeles în mod stîngist. D-sa încheie arătînd inutilitatea continuării discuţiilor asupra lui Brâncuși”.

ALEXANDRU GRAUR: „Tov. Prof. Graur este împotriva acceptării în Muzeul de Artă al R.P.R a operelor sculptorului Brâncuși, în jurul căruia se grupează antidemocrații în artă. D-sa cere ca în secțiune să se discute pe viitor probleme rezolvate si publicate de autorul comunicării și propuse spre discutare Secțiunii”.

Pînă azi, Academia Română nu s-a dezis de opiniile celor doi, George Călinescu şi Alexandru Graur, nici nu i-a sancţionat pentru susţinerea ideologiei sovietice criminale, considerîndu-i în continuare repere ale culturii noastre. Foarte bine.

Nu trebuie să uităm că şi „Coloana fără sfîrşit” din tripticul de la Târgu Jiu era să fie culcată la pămînt în 1950, cînd se plănuia aruncarea ei în aer cu trotil, iar dacă nu era bătrînul Dibernardo, care să avertizeze autorităţile că vor cădea şi clădirile din preajmă, monumentala operă de artă ar fi fost azi plug pentru tractoare! S-a încercat şi doborîrea ei cu un buldozer şi numai întîmplarea a făcut ca azi s-o mai vedem în toată splendoarea şi măreţia ei! După 1990, tot prin operaţiuni dubioase, s-a reuşit demontarea „Coloanei”, provocîndu-i-se daune greu de remediat!

De aici porneşte această campanie de cumpărare de la un particular din România a „Cuminţeniei pământului” de Constantin Brâncuşi, de la umilirea marelui artist de către cel considerat cel mai mare critic al României, George Călinescu şi neputinţa unui buldozer de a o pune la pămînt.

A fost apoi o perioadă cînd statul român a fost proprietar al „Cuminţeniei pământului”, iar după 1989 a început procesul pentru retrocedarea statuii către adevăraţii proprietari. După care, la fel ca şi în cazul retrocedărilor de la ANRP, „Cuminţenia pămîntului” a devenit o miză financiară uriaşă!

Cotidianul l-a avertizat pe ministrul Culturii de atunci, Vlad Alexandrescu, încă din 13 aprilie 2016, despre riscul ca operaţiunea de cumpărare a „Cuminţeniei pămîntului” să se transforme într-un dosar penal de proporţii. Alexandrescu a plecat între timp din conducerea ministerului, însă, după cum vă amintiţi, a pus condiţia ca succesorul său să fie Corina Şuteu, fosta directoare a ICR New York din vremea lui Patapievici. Şi dorinţa i-a fost îndeplinită! Iar operaţiunea de cumpărare a „Cuminţeniei pămîntului” a continuat, ba, chiar, a ajuns să fie subiectul donaţiilor prin SMS, urmînd ca pe 18 septembrie să se organizeze un Teledon, ca la ajutorarea sinistraţilor! Pe scurt, asistăm la o nouă batjocorire a lui Constantin Brâncuşi!

Ca un nou semnal de alarmă, republicăm mai jos principalele pasaje din articolul apărut în Cotidianul din 13 aprilie 2016:

„Ministrul Culturii şi-a făcut singur dosar penal din "Cuminţenia pământului”

Ambiţia prostească a Ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, aceea de a cumpăra capodopera lui Brâncuşi „Cuminţenia pământului” de la proprietar, îl va duce în faţa Codruţei Kovesi! Vlad Alexandrescu trebuia să ştie că Ministerul nu poate cumpăra o operă de artă decît printr-un „operator economic autorizat”, aşa cum prevede Legea nr. 182/2000 la art. 35, al. 1! Iată ce spune acest articol care-l poate trimite pe Vlad Alexandrescu direct la Beciul Domnesc:

Aşadar nu există nuanţe care să completeze prevederile art. 35, al. 1 din Legea 182/2000: „Vânzarea publică a bunurilor culturale mobile aflate în proprietate privată sau intermedierea vânzării se efectuează numai prin operatori economici autorizaţi”.

Dar iată ce spune chiar Ministerul Culturii în Comunicatul de presă difuzat în ziua de 18.03.2016:

„Negocierile purtate pentru exercitarea dreptului de preempțiune pentru lucrarea lui Brâncuși au iscat unele întrebări și reacții in spațiul public, față de care Ministerul Culturii face următoarele precizări:

- Statul Român prin Ministerul Culturii a negociat la datele de 11 și 14 martie 2016 prețul de achiziție DIRECT cu proprietarii operei și cu avocații acestora, Ministrul Culturii fiind președintele Comisiei de negociere;

- La data de 10 martie 2016, Artmark comunicase deja oficial Ministerului Culturii renunțarea la mandatul de reprezentare a familiei moștenitoarea inginerului Romașcu în cadrul procedurii de preempțiune cu privire la sculptura „Cumințenia Pământului”;

- Domnul Radu Boroianu nu a avut niciun rol în cadrul negocierilor;

- Raportul de expertiză realizat în 2008 aparține domnului Henri Mavrodin, expert român independent;

- Fiind clasată în categoria juridică „Tezaur”, potrivit prevederilor art. 38 alin. (2) din Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil,republicată, statuia nu poate fi exportată definitiv, ci doar temporarîn vederea participării la expoziții, pentru restaurare sau investigații științifice”.

Acest Comunicat confirmă faptul că Ministrul Culturii ştia foarte bine că demersurile pentru cumpărarea de către stat a capodoperei lui Brâncuşi nu era nici pe departe o urgenţă, căci, aşa cum spune Legea 182/2000, citată şi în Comunicat, din momentul clasării statuii în categoria „Tezaur”, ea nu mai poate fi scoasă din ţară definitiv niciodată, indifernt cine este proprietarul ei!

H.R. PATAPIEVICI I-A TRAS PREŞUL DE SUB PICIOARE MINISTRULUI VLAD ALEXANDRESCU

Ceea ce îi va crea mari probleme penale ministrului Vlad Alexandrescu este însă primul paragraf al Comunicatului, în care Ministerul Culturii recunoaşte că A NEGOCIAT PREŢUL DIRECT CU PROPRIETARII, lucru interzis de art. 35, al. 1 din aceeaşi lege 182/2000, care spune explicit: „Vânzarea publică a bunurilor culturale mobile aflate în proprietate privată sau intermedierea vânzării se efectuează numai prin operatori economici autorizaţi”!

Pînă în 10 martie 2016, operatorul economic autorizat prevăzut de lege a fost Artmark, societate fondată de Radu Boroianu, actualul director al ICR. Acum, director al ARTMARK esteH.R.Patapievici, fostul şef al ICR, iar expert este Pavel Şuşară, destul de controversat în timpul lungului proces pe marginea „Cuminţeniei pământului”!

Conform documentului de mai jos, în ziua de 10.03.2016ARTMARK anunţă Ministerul Culturii că renunţă nu numai la „mandatul de reprezentare a familiei Romaşcu”, ci şi că se retrage „din procesul de negociere cu statul român”! Deci negocierile din 11 şi 14 martie 2016 sînt în afara legii!

Acest document conţine o inexplicabilă eroare materială, căci este înregistrat la ARTMARK în ziua de 29.03.2016 sub nr. 71, dar ajunge la Ministerul Culturii cu 19 zile mai înainte, adică în 10.03.2016, unde capătă nr. de înregistrare 1267!!!

Motivele pentru care ARTMARK s-a retras erau uşor de bănuit încă de atunci cînd Ministerul Culturii refuza oferta de vînzare de 20 milioane euro, deşi, invocînd dreptul de preemţiune, formal, statul cam acceptase suma. Avînd, desigur, un comision din preţul de vînzare, ARTMARK s-a retras de la negociere!

Ceea ce surprinde, este reacţia Ministerului Culturii, care a decis să negocieze DIRECT cu proprietarii şi avocaţii acestora, lucru interzis de lege, aşa cum am arătat mai sus! Oricît ar crede Vlad Alexandrescu, ministrul culturii, că a făcut un gest patriotic acceptînd preţul de 15 milioane euro prin negociere DIRECTĂ, se va convinge foarte curînd că a încălcat legea 182/2000! Lucrurile au devenit şi mai grave în momentul în care a iniţiat şi o subscripţie populară pentru a strînge vreo 6 milioane de euro de la populaţie!

Este incredibil cum a putut Vlad Alexandrescu să cadă în plasa lui H.R. Patapievici! Legal, după retragerea ARTMARK, Vlad Alexandrescu trebuia să solicite prezenţa la negociere a unui alt „operator economic autorizat”, căci chiar Ministerul Culturii, prin aceeaşi lege 182/2000, la art. 35, al. 2, acordă astfel de autorizaţii: „(2) Autorizarea operatorilor economici prevăzuţi la alin. (1) se face de Ministerul Culturii şi Cultelor, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, cu respectarea normelor privind comerţul cu bunuri culturale mobile”!

Dacă nu vrea să ajungă în faţa Codruţei Kovesi la DNA, Vlad Alexandrescu trebuie să oprească imediat subscipţia şi să reia procesul de negociere cu alt operator economic autorizat, aşa cum prevede legea”.

NIMIC NU S-A SCHIMBAT ODATĂ CU SCHIMBAREA MINISTRULUI CULTURII. DIN CONTRĂ

După apariţia articolului de mai sus, nu s-a schimbat nimic, doar ministrul Culturii! Corina Şuteu, controversată încă de pe vremea Expoziţiei cu „Poneiul roz cu zvastică”, duce şi mai departe ilegala cumpărare a „Cuminţeniei pământului”, primind donaţii prin SMS, pe care, conform declaraţiei recente, ar vrea să le returneze în cazul în care nu se va strînge suma de 6 milioane euro, ceea ce este, practic, imposibil, căci baza de date este la operatorii de telefonie!

Am spus încă de la începutul scandalului că această cumpărare a „Cuminţeniei pământului” este complet inutilă, căci, indiferent cine este proprietarul său, statuia nu poate ieşi din ţară decît temporar, pentru a fi prezentată la diferite expoziţii, cu aprobări speciale şi cu plata unor asigurări uriaşe, căci face parte din patrimoniul naţional, clasificată în categoria juridică „Tezaur”!

Mai mult ca sigur, această operaţiune aparent patrotică are o puternică şi vizibilă conotaţie financiară în intersul unor şnapani! Nu ştiu cît va primi în realitate proprietarul, dar ştiu cu certitudine că o mare parte din bani se vor duce în contul celor care s-au implicat încă de la început în această operaţiune, în care Constantin Brâncuşi a devenit o vacă bună de muls, la fel cum s-a întîmplat cu urmaşii Brătienilor, al căror pămînt din judeţul Argeş a fost traficat de samsarii coordonaţi de ginerele lui Traian Băsescu!

P.S. Dacă voia, totuşi, să cumpere „Cuminţenia pământului”, statul trebuia să se asigure că se respectă la centimă litera legii, astfel încît să se nască nici o suspiciune. În final, putea să dea banii direct din buget, fără operaţiuni ciudate şi umilitoare, astfel încît statuia să nu facă obiectul unei afaceri oneroase! Faptul că fiica generalului Mihai Chiţac a fost desemnată să coordoneze donaţiile prin SMS nu face altceva decît să completeze noua umilinţă a lui Brâncuşi!

Ion SpânuPublicat Miercuri, 31 august 2016

Brâncuși

Constantin Brâncuși s-a născut la 19 februarie 1876 în Hobiţa, Gorj. Este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa și puritatea formei și prin utilizarea sensibilă a materialelor.
Brâncuși combină simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avangardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea, dar și importanţa acordată luminii și spaţiului sunt trăsăturile caracteristice ale creaţiei lui Brâncuși. Opera sa a influenţat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen.
Ansamblul sculptural "Calea Eroilor" de la Târgu Jiu este una dintre cele mai cunoscute opere ale lui Constantin Brâncuși din România. Cele patru componente sculpturale — Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta sărutului și Coloana fără sfârșit — sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 m. Ansamblul a fost inaugurat în anul 1938.