TE IUBESC DOAMNE DUMNEZEULE ! SĂRUT UMBRELE PICIOARELOR TALE !

                   27  Septembrie  2005, ora 23, 52 !

Mă rugam la BUNUL  DUMNEZEU şi la MĂICUŢA  DOMNULUI, în camera  mea fiind doar eu şi cu BUNUL  DUMNEZEU.
În timp ce mă rugam în şoaptă, se întâmplă  ceva minunat. În loc de Rugăciunea din cărticica sfântă spusă în şoaptă  de mine, îmi aud GLASUL sufletului meu, care rosteşte  fără ca eu să deschid gura mea, aşa :
   "TE  IUBESC  DOAMNE  DUMNEZEULE !
     DĂRUIEŞTE-MI  DOAMNE , MULTĂ , MULTĂ  DRAGOSTE  ŞI  PACE  BĂTRÂNEŢILOR  MELE !
         SĂRUT  UMBRELE  PICIOARELOR  TALE "!

Ce frumos dragii mei, minunat mod de a spune BUNULUI  DUMNEZEU , cât ÎL  iubim şi cum nu îndrăznim nici pământul a-l  săruta, ci măcar  să ne fie îngăduit ,ca să sărutăm..umbrele  picioarelor Mântuitorului.
Din acest an şi din această clipă a acestui an, eu aşa L-am rugat pe DUMNEZEU, precum m-a povăţuit Glasul sufletului  meu.
Mai spre dimineaţă, când deja mă trezisem dar mai stăteam puţin în pat, aud Glas duios care spune aşa :

              "SE  BUCURĂ  DE  ATÂTA  LINIŞTE !
                TOT  DE  DRAGOSTE, TOATĂ !
                A  PLECAT  SĂ  ÎNCASEZE !
                SUFLĂ  NĂDEJDE  ŞI  DRAGOSTE '!
Şi cu adevărat dragilor, sufletul meu se scaldă în DRAGOSTEA pe care DUMNEZEU PREA  BUNUL, a revărsat-o  asupra mea.
Întotdeauna, ÎL rog pe DUMNEZEU, ca să-mi dăruiască Dragoste şi putere ca să rezist la toate câte mă aşteaptă.Şi simt DRAGOSTEA  LUI  DUMNEZEU, pe care o împart cu voi dragilor.
În clipa ce a urmat , mă văd pe mine aşa cum eram în pat culcată, cum ţineam mâna mea în dreptul stomacului, şi Glasul sufletului meu, spunea cu dragoste nemărginită aşa :

          "EU  AICEA  SIMT  SOARELE !
         UITE  AICEA-I   SOARELE  DREPTĂŢII !
         UITE  , AICI  ESTE  SOARELE  DREPTĂŢII "!
Şi văd O LUMINĂ aurie, ruptă ca din Soare, ce se aşezase sub palma mea dreaptă, pe care o ţineam pe burtă ,în dreptul stomacului.
Acolo ,într-adevăr  simţeam Sufletul meu, acolo unde era LUMINA  de Soare, simţeam DRAGOSTEA  LUI  DUMNEZEU , ce a revărsat-O peste mine şi întru mine !
Acolo sub palma mea dreaptă, ce o ţineam  în dreptul stomacului, acolo simţeam prezenţa  MÂNTUITORULUI  IISUS  HRISTOS; a SOARELUI  DREPTĂŢII.
Este un sentiment de o dragoste nemărginită pentru DUMNEZEU, de nădejde neclintită, de o dorinţă de a te lăsa cu totul în voia SA, şi nimic altceva pământesc nu mai are nicio valoare.
Doar DRAGOSTEA  LUI  DUMNEZEU şi dorinţa de a nu o pierde.
Din această DRAGOSTE fraţilor, vă dăruiesc şi vouă, ca să vă întăriţi în CREDINŢĂ şi să gustaţi din DRAGOSTEA ce mi-a dăruit-O mie DUMNEZEU, ca eu..în DAR primindu-O, în DAR s-o dau şi eu.
Deci....cu dragoste, pentru voi toţi, MARIA.