OCHII DE - I ÎNCHID , VĂD SFINTELE ICOANE , CA FIIND RUPTE DIN SOARE !

          28  IANUARIE 2014  ora  1,10  noaptea !

Dragilor, în timp cemă rugam în această noapte, în camera mea fiind, văd O  LUMINĂ  albă strălucitoare ce pulsa la SFANTA  ICOANĂ  a MAICII  DOMNULUI  cu PRUNCUL  IISUS în braţe.
Închid ochii în mod voit, şi astfel văd rama SFINTEI  ICOANE, ca fiind de un alb orbitor de strălucitor, şi în interiorul ei, O  VĂD  PE MAICA  DOMNULUI  cu PRUNCUL  IISUS  pe braţul stâng, ca O  LUMINĂ  de SOARE, ce luase forma trupului  MAICII şi a PRUNCULUI  IISUS.
Şi astfel, MAICA  DOMNULUI  cu PRUNCUL  în braţe, pulsa în rama alb orbitoare , cu trup de SOARE.
Deschid ochii şi îmi continui Rugăciunea mea , rugându-mă  la MÂNTUITORUL. 
Privesc SFANTA  ICOANĂ  cu IISUS  HRISTOS, cu rama mare din lemn maro, şi văd cu ochii deschişi, cum ami întâi ,apare  O  LUMINĂ  albă cu strălucire ca de neon, dar orbitor de strălucitaore, care s-a conturat dens în jurul ramei din lemn, şi care pulsează ca o inimă.
Din ochii mei deschisi, precum simţim un curent care ne taie, asa simt eu cum iese din ochii mei, O  LUMINĂ  albastră  violet, care înveleşte  toată SFANTA  ICOANĂ  a MÂNTUITORULUI.
Acestei LUMINI, îi succede  O  ALTĂ  LUMINĂ, de astădată, AURIE  strălucitoare ca Soarele, care se aşează pe toată SFANTA  ICOANĂ. 
De la MÂNTUITORUL , din ochii SĂI, din gura SA , vine spre mine, O  LUMINĂ  AURIE  ca de Soare. IISUS clipeşte, IISUS  suflă cu gura SA, LUMINA  AURIE, şi când LUMINA ajunge la mine, din ochii mei, se duce înapoi spre EL. E un adevărat circuit.
Sfintele  Icoane, când eu le privesc, fie cu ochii închişi, fie cu ei deschişi, toate prind viaţă. Ochii clipesc, buzele se mişcă, degetele... totul.
Astăzi era înorat, dar undeva sus pe după nori, văd că Soarele ar vrea să iese. Privesc norul de unde vedea strălucirea, îl privesc cu ochii deschişi şi în câteva secunde Soarele  a ieşit de după nori. Da, de fiecare dată când eu privesc Cerul cu ochii deschişi, chiar dacă nu este Soare, chiar dacă nu-l văd, după circa 30 de secunde de privit Cerul, Soarele  iese şi străluceşte în toată splendoarea lui. Nu ştiu dacă numai eu îl văd, sau îl văd şi oamenii in general. Îi simt căldura , chiar dacă este ascuns după nori.
În această seară, scriam cu pixul pe caietul meu, pe foaia albă liniată, şi ţineam palma pe foaie. Când am ridicat palma de pe foaie, ca si in alte dăţi,conturul mâinii mele, a rămas pe foaie, mai alb decât albul hârtiei. Un alb extrem de strlucitor, un alb ca de neon, rămâne sub palma mea. Degetele rămân pe foaie, ca fiind din LUMINA  ALBĂ orbitoare.
Dragii mei, cam atât în seara aceasta aşa de târzie. E aproape 3 dimineaţa !
                      Cu dragoste, MARIA.