4 16 Ianuarie 2014 , după amiază !
O POVESTE ADEVĂRATĂ !
Aşa cum am scris pe Blog dragii mei , fiica mea atunci când a rămas însărcinată şi ea nu ştia, am insistat 3 zile la rând să-şi facă un test de sarcină, şi ea nu mai voia să-l facă, pentru că a sperat enorm, să se întâmple O MINUNE, şi a fost dezamăgită, pentru că nu se întâmplase.
Şi totuşi, în septembrie la început după multe insistenţe aale mele, spunându-i că am văzut-o într-o fracţiune de secundă cu burtică şi că era foarte fericită, ea a făcut testul, şi târziu în noapte, când a aflat, atunci a venit la noi acasa, cu dovada în mâini şi era extrem de fericită. Şi este foarte fericită.
Lunile au trecut, sunt 4 luni şi jumătate, iar fiica mea şi-a exprimat dorinţa că vrea să ştie ce este, băiat sau fetiţă, şi că va face un ecograf.
Pe de altă parte eu, mă rugam la BUNUL DUMNEZEU, să-mi arate ce creşte acolo, în burtica ei. Şi în urmă cu exact o săptămână, în timp ce ne întorceam cu maşina spre casă, conducea o rudă de-a noastră, văd într-o clipă ceva minunat.
Ochii mi se închid o clipă, şi văd UN SALON de spital, şi o măsuţă de înfăşat copii noi născuţi.
Pe această măsuţă, înfăşat în scutece văd UN BEBE, şi lângă BEBE, pe ginerele meu, care parcă îi era frică să atingă şi scutecelele, d-apoi pe cel mic.
Alin ,soţul fiicei mele, voia să ia în braţe pruncul nou născut şi să-l pună în altă parte. Şi în această clipă, aud Glasul fiicei mele Cristina, nu o vedeam, dar am auzit-o cum i-a spus soţului ei, Alin aşa:
"N - O LUA DE-ACOLO !
N - O PUNE PE ALTĂ MASĂ !
Şi pentru prima oară, îmi văd nepoţica, care seamănă leit cu tăticul ei, are părul negru şi lunguţ, văd o şuviţă pe obrăjorul stâng, este grăsunică şi cu ochii mari ca ai mămicii ei.
Era O FETIŢĂ frumoasă, şi voinicuţă, special lăsată de DUMNEZEU, în acel moment cu acea şuviţă de păr pe obrăjor.
Am sunat-o pe Cristina, i-am spus că eu i-am văzut fetiţa,înainte ca ea să o nască, nu prea m-a crezut ,nu era covinsă de ceea ce îi spuneam, ea credea că e băieţel , după cum se mişca în burtica ei.
Dar ieri a fost şi a făcut Ecograf şi m-a sunat ,spunându-mi că e....FETIŢĂ !
Şi când a ajuns acasă, mare ne-a fost bucuria şi uimirea de toate câte s-au împlinit.
Am îngenuncheat ,strângând la pieptul meu ecografia cu pruncuţa care se va naşte la sfârşitul lunii mai, şi cu lacrimi de bucurie, am mulţumit LUI DUMNEZEU şi MAICII DOMNULUI, pentru această MINUNE, pe care mi-a vestit-o mai înainte, şi pentru toate câte mi-a dăruit şi-mi dăruieşte.
Aşadar mămicilor, nu avortaţi pruncii, căci MÂNA LUI DUMNEZEU i-a făcut să crească în burtică, DUHUL CEL PREA SFÂNT.
Pruncul din pântecele mamei, din momentul în care a aflat că e însărcinată, nu este o bucăţică mică de carne, care nu doare, şi nu suferă ,dacă îl dai afară! Ci este UN COPILUŢ nevinovat şi fără apărare !
DUMNEZEU l-a înzestrat cu de toate, încă din prima clipă, când a hotărât unde şi din ce mamă să se nască !
AVORTUL, ESTE CU ADEVĂRAT O CRIMĂ CU PREMEDITARE , ÎMPOTRIVA UNUI SUFLEŢEL FĂRĂ DE APĂRARE !
Lăsaţi Pruncii să se nască, căci sunt FIII LUI DUMNEZEU, pe care ni i-a dăruit nouă, ca să-i creştem şi nu să-i omorâm încă din pântece.
Cu dragoste şi cu preţuire, Maria.
Da draga Maria!
RăspundețiȘtergereCopiii inca din burta mamei simt si preiau toate emotile ,tairile,sentimentele pe care mama le are pe toata durata sarcinii.
Atunci cand Dumnezeu iti daruieste un copil cu siguranta iti va oferii si ce sa-i dai sa manance si cu ce sa il imbraci,dar........trebuie sa muncesti ca sa ai din ce traii,trebuie sa gandesti,sa depui efort pt toate aceste lucruri...asta inseamna (responsablitatea fata de tine si familie),acest lucru trebuie sa ni-l asumam in momentul in care devenim mame.
Atunci cand apare un copil si mama sau tata nu sunt pregatiti pt a-si asuma responsabilitatea mai sus mentionata,apare avortul...iar de aici restul problemelor de-a lungul vietii.
Orice facem pe acest pamant se intorce inapoi la noi,bumerangul faptelor bune ne ajuta pt viata de dincolo,bumerangul faptelor rele ne loveste aici,acum ca sa devenim mai buni sa putem intra drepti in imparatia lui Dumnezeu.
Dar Dumnezeu ne lasa sa gresim si in ciuda faptului ca noi gresim flagrant,ne iarta si ne mai da o sansa...
Va doresc o zi frumoasa si linistita!
Cu mult drag,Daniela
Daniela ! DUMNEZEU ne iartă multe păcate ! Dar noi mamele suntem conştiente că nu trebuie să ucidem în mod intenţionat, din diferite motive "obiective " o viaţă, ce DUMNEZEU a sădit-o în pântecele ns. Şi am greşit în acest caz, chiar dacă a fost la recomandarea insistentă a medicului ginecolog.
ȘtergereEu voiam să-l păstrez, ar fi fost al treilea copil, dar aveam aproape 2 luni jumate, iar medicul ginecolog curant , mi-a spus că nu arată nici ca la o lună, şi că trebuie neapărat să fac chiuretaj. Şi chiar mă programase ca să
fie sigur că merg, Tânără fiind, şi speriată de medic că nu va fi un copil normal, m-am dus când m-a programat, şi era în săptămâna PATIMIRILOR MÂNTUITORULUI . Ori JOIA MARE ,ori VINEREA MARE. Şi cu lacrimi in ochi şi cu inima strânsă, m-am dus şi am urmat întocmai sfatul medicului curant. Regret şi-n ziua de astăzi această decizie a mea, şi că nu am avut curajul să trec peste sfatul medicului.
La scurt timp, am avut UN VIS, chiar UN VIS, nu o revelaţie, în care eu eram în mijlocul unei poeniţe ,într-o pădure unde se afla un lac cu apă mâloasă şi foarte murdară. Acest LAC cu apă murdară şi mâloasa, era la rotund ca şi formă. În visul meu, aud UN GLAS, de copil mic care mă striga din apa murdară aşa : MAMA ! MAMA ! iar eu aveam un ibric mic şi roşu în mână, şi alergam în jurul lacului, ca să scot copilul care mă strigă din apa murdară. Şi când ajungeam în locul de unde venea Glasul, şi încercam să bag ibricul s-o prind, atunci o auzeam în altă parte a lacului. Şi mergeam în acea parte şi iar nu puteam s-o scot din mizerie. Iar când m-am trezit am ştiut că era sufletul copilaşului pe care tocmai îl dădusem afară. Trupuşorul copilaşului nenăscut ajunsese să fie aruncat în acea apă murdară, iar sufleţelul ei, căci fetiţă era după glas, încă mai stătea deasupra apei, în mod nevăzut dar auzit de mine în vis, şi suferea pentru ceea ce eu am aprobat. Din acea zi am luat o hotărâre ca nu cumva să se mai întâmple ceea ce s-a întâmplat. Pe timpul lui CEAUŞESCU exista steriletul, pe care îl puteai pune numai prin relaţii, altfel nu aveai voie. Tot păcat este că am procedat aşa, dar nu atât de mare, ca atunci când facem avort cu bună ştiinţă. După o perioadă de timp ca şi ani care au trecut, nu a mai fost nevoie de acesta, deoarece făcusem un fibrom uterin şi în urma operaţiei chirurgicale, uterul mi-a fost extirpat. Aşadar MAMELOR, nu vă omorâţi PRUNCII, dacă aţi rămas însărcinată şi nu l-aţi dorit. Lăsaţi copilaşii să se nască şi să vină în braţele lui HRISTOS, aşa cum şi MÂNTUITORUL spune :
"LĂSAŢI COPIII SĂ VINĂ LA MINE "! sau "NU VĂ ÎNGRIJIŢI CE VEŢI MÂNCA ,SAU CE VEŢI ÎMBRĂCA ",! NU VEDEŢI CĂ PĂSĂRILE CERULUI, NICI NU SEAMANĂ NICI NU TREIERĂ, ŞI TATĂL DIN CERURI ARE GRIJĂ DE ELE."! Cu dragoste, Maria