MI-AM VAZUT, PROPRIA -MI INMORMANTARE !

29 ian.2011,ora 2 noaptea.  Ca la un soc, de curent electric, ma vad intr-o multime nesfarsita de oameni, in mijlocul lor. Afara , Cerul era de ziua si senin. Vad in fata multimii, UN SICRIU INCHIS, privesc la el, printre trupurile oamenilor, si-mi dau seama ca, de fapt, eu eram in acel SICRIU INCHIS. Eram in mijlocul multimii, si incercam sa le spun celor din jurul meu, ca eu, n-am murit, si ca sunt cu ei, langa ei; dar nimeni nu ma auzea si nimeni nu ma vedea,. Vad cum ,o tanara vine direct spre mine, o vad foarte fericita, zambitoare, dornica sa ajunga la mine; cand ajunge langa mine, scoate o exclamatie, lunga....si era si uimita ca ma vede si bucuroasa in acelasi timp. Ma prinde pe dupa gat, si ma saruta apasat pe obraz, astfel incat, am simtit ca era si ea ca si mine, din carne si oase, dar totusi, multimea de oameni, care-mi conduceau sicriul ,nu ne vedeau.Mergeam cu aceasta tanara, in multimea mare, de oameni, si-mi conduceam SICRIUL INCHIS, in care trebuia sa fiu eu.SIMTEAM IN SUFLET ,O BUCURIE IMENSA, CA ATATA LUME, MA CONDUCEA PE ULTIMUL DRUM, DAR IN ACELASI TIMP, ERAM SI MAI TRISTA, CA NIMENI NU MA VEDEA, CA DE FAPT, EU ERAM IN MIJLOCUL LOR, IMPREUNA CU ACEA TANARA, CARE ERA SINGURA, CARE MA VEDEA ! Dragii mei, sa nu va fie frica de Moarte! Moartea, este precum somnul de noapte. Fie ca vine cu suferinte si durere, fie ca pur si simplu vine intr-o clipa. Moartea este o trecere, o punte, pe care putem trece numai cu Sufletul IN LUMEA DE DINCOLO 1 Si-atunci, trebuie sa descatusam SUFLETUL , de trupul stricacios. ,care este ca o haina, care se rupe si o aruncam; tot asa, ne lasam si trupul, pe pamant, pentru ca din pamant a fost luat, si SUFLETUL nostru, urca la CER, unde ,dupa faptele noastre, bune si rele, isi va gasi pacea si linistea. Cu dragoste, Maria