IISUS HRISTOS , A BĂUT ÎNTREG PAHARUL PĂTIMIRILOR SALE !

             23  Aprilie  2002 ora 5,15 dimineaţa !

Încă nu s-a luminat bine de ziuă , dar eram trează şi privea, cu ochii închişi, Cerul  ca de noapte, şi vedeam în el, pe el, o mulţime de TAINE  ASCUNSE ochiului firesc.
Brusc, nu mai sunt în camera mea, ci sunt într-o SFANTA  BISERICĂ, unde este un semiîntuneric. Nicio lumină aprinsă nicăieri, ci numai puţină lumină ce pătrunde prin vitraliile ,în care strălucesc învăluiţi într-o  LUMINĂ  DUMNEZEIASCĂ, SFINŢII !
Pe un perete la Răsărit  singură  fiind în SFÂNTA  BISERICĂ, văd pe MÂNTUITORUL  într-o LUMINĂ  AURIE, foarte  strălucitoare, ca într-o Icoană.
IISUS are veşminte  aurii ca de Soare, este numai o strălucire totală, numai CHIPUL  SĂU, este pământiu ! De parcă nu ar mai avea viaţă. Pe cap , printre firele lunguţe de păr, castaniu la culoare, se vedea O COROANĂ  aurie, dar nu O COROANĂ de Împărat ,ci una pe care avea mulţi spini mari.
Coroana de spini, era tare mult înfiptă pe capul şi frunte LUI  IISUS, atât de tare că ,părul a acoperit anumite părţi ale Coroanei de spini,iar fruntea SCUMPULUI  nostru IISUS , sângera tare.
IISUS HRISTOS, ţine în MÂNA  SA  stângă UN  PAHAR  înalt auriu, pahar din care tocmai băuse, toate câte a pătimit. UN PAHAR al suferinţei şi al Pătimirilor SALE, care atunci când era RĂSTIGNIT pe CRUCE, a spus :

"PĂRINTE, DACĂ  ESTE CU PUTINŢĂ  SĂ  TREACĂ  DE  LA  MINE  ACEST  PAHAR "!

Dar DUMNEZEU TATĂL , a voit ca să se împlinească SCRIPTURA , şi L-a dat pe ÎNSUŞI  PREA  IUBIT şi PREA  SCUMP FIUL  SĂU, la moarte şi moarte cumplită, pentru ca lumea să se mântuiască.
Şi capul  LUI  IISUS, era aplecat spre umărul SĂU drept, semn că prin PĂTIMIRILE  SALE, băuse tot PAHARUL suferinţei şi  ÎŞI  dăduse DUHUL  în MÂINILE  TATĂLUI  CERESC.
Dragii mei, să aducem şi noi JERTFĂ lui DUMNEZEU şi MÂNTUITORULUI  IISUS  HRISTOS, chiar inima noastra plină de dragoste, precum şi sufletul nostru plin de smerenie şi pocăinţă.   Cu dragoste şi preţuire, Maria.