CISNADIA ! CISNADIA !

                                           25 Februarie 2020,ora 22,17 !

                                      Dragii mei,

În aceasta seara,in timp ce scriam aici pe Blog, aud un glas care spunea asa:
           "Cisnadia!
             Cisnadia!"
După care,glasul nu a mai spus nimic.
Dragii mei, vom auzi de CISNADIE sau CISNADIA asa cum se numeste in dialectul sasesc.
Ce se va intampla in aceasta Regiune,eu nu stiu a va spune.
Dar,sa speram ca va fi pace si liniste si toata lumea va fi fericita si bucuroasa.
                            Cu dragoste,Maria.
P.S.

Cisnădie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search

Cisnădie
—  Oraș  —
Cisnădie
Stemă
Cisnădie Cisnădie (România) Localizarea orașului pe harta României
Cisnădie Cisnădie (Județul Sibiu) Localizarea orașului pe harta județului Sibiu
Coordonate: E45°42′47″N 24°9′32″E
Țară	România
Județ	Sibiu
SIRUTA	143735
Atestare documentară	1204
Reședință	Cisnădie[*]
Componență	Cisnădie[*], Cisnădioara
Guvernare
- Primar	Gheorghe Huja[*][3][4] (PNL, 2012)
Altitudine	454 m.d.m.
Populație (2011)[1][2]
- Total	▼ 14282 locuitori
- Densitate	56,34 loc./km²
- Recensământul anterior, 2002	15.648 locuitori
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	555300
Localități înfrățite
- Wernigerode	Germania
- Château-Thierry	Franța
- Hola Prîstan	Ucraina
- Vilshofen an der Donau	Germania
Prezență online
site web oficial  GeoNames
Localizarea în cadrul județului
Cisnădie în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Cisnădie (denumire veche Cisnădia Mare, denumiri în dialectul săsesc Hielt, Hilt și Helt, în germană Heltau, în maghiară Nagydisznód, Disznód) este un oraș în județul Sibiu, Transilvania, România, format din localitățile componente Cisnădie (reședința) și Cisnădioara. Se află la 10 km sud de Sibiu, pe valea pârâului Argintului (Silberbach) și a pârâului Ursului (Bärenbach), la poalele Măgurii Cisnădiei (Götzenberg).

Localitatea a fost fondată de către coloniști de etnie germană, chemați în țară de către regele Géza al II-lea al Ungariei, (1141-1161) pentru a apăra granițele regatului împotriva raidurilor cumanilor, pecenegilor, tătarilor etc.

Istoricii presupun că pe teritoriul actual al localității Cisnădie a fost fondată, în 1150, localitatea Ruetel, care a fost distrusă de năvălirile mongolilor.^[5]

Prima mențiune documentară despre o așezare pe locul actual al orașului datează din 1204, într-un document al regelui Emeric al Ungariei, sub denumirea de Rivetel.^[6]

Localitatea Heltau a fost menționată documentar pentru prima dată în anul 1323. Cu toate acestea, încă de prin 1300 a fost construită o biserică de piatră în stil romanic (Kreuzkirche), care a fost dedicată sfintei Walpurga.^[5]

În anul 1425 în Cisnădie a fost construit primul turn cu ceas din Transilvania. Acesta este înconjurat de 2 ziduri de apărare, cel interior având și încăperi pentru păstrarea proviziilor.^[5]

În anul 1500, în urma vizitei făcute de regele Vladislav al II-lea al Ungariei, orașului i s-a acordat dreptul de a ține târg anual (Marktrecht).

În secolele XV - XVII, asupra localității s-au abătut atacurile turcilor, care au produs multe distrugeri. Epidemia de ciumă din 1660 a lăsat în urmă 411 de morți.

În anul 1734, în Cisnădie s-au stabilit circa 125 landleri protestanți, care au fost expulzați din regiunea lor natală Salzkammergut din teritoriile ereditare habsurgice deoarece urmau credința lor protestantă după Martin Luther.

Deoarece biserica și turnul a fost lovite de mai multe ori de trăsnet, în 1797 a fost montat pe turnul bisericii primul paratrăsnet din Transilvania.^[5]

În 1806 Cisnădia a primit de la împăratul Francisc I reînnoirea vechiului drept de a avea târg.^[6]

În Primul Război Mondial, din Cisnădie au plecat pe front 300 de bărbați, din care 66 nu s-au mai întors.^[5]

După unirea Transilvaniei cu România, Cisnădie a pierdut mare parte din pământurile sale: din 17000 de iugăre au mai rămas aprox. 5000 de iugăre.^[5]

În Al doilea Război Mondial, au fost chemați sub arme circa 500 de locuitori din Cisnădie. Din aceștia, 143 au căzut pe câmpul de luptă.^[5]

În 1944 armata sovietică a organizat în Cisnădie un lagăr pentru prizonieri.^[6]

În anul 1945, 870 bărbați și femei de origine germană din Cisnădie au fost deportați la muncă forțată în Uniunea Sovietică, din care 35 au murit. Majoritatea celor care au supraviețuit s-au întors în 1949 la Cisnădie, ceilați au fost duși în Germania.^[5]

Recensământul din 1941 a relevat că localitatea Cisnădie avea 5.385 locuitori, din care 3.691 de origine etnică germană. În anul 1946 localitatea Cisnădie a fost ridicată la rangul de oraș.

În anii 1950 a început exodul sașilor transilvăneni către Republica Federală Germania, mai ales pe motiv de reunificare a familiilor în care bărbații au fost deportați după al doilea război mondial. După 1989, ritmul emigrării a crescut mult.

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Aici se afla Biserica fortificată din Cisnădie.

Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial este o cruce memorială construită în anul 1926, amplasată în cimitirul evanghelic. Crucea este realizată din marmură și piatră prelucrată. Ea are o înălțime de 1,60 m, la care se adaugă înălțimea soclului de 0,55 m și este împrejmuită cu un gard din beton. Pe fațada monumentului se află un înscris comemorativ: „Nu uitați și vitejia Română tot mai sus să înălțați; Noi 139 eroi căzuți în războiul din 1916. Pentru Neam“. Donatorul monumentului a fost A. Dumitrescu, fost șef al gării Cisnădie în anul 1926.^[7]