NU JUDECAŢI CUVÂNTUL DOMNULUI !!! OAMENII , SĂ NU JUDECE CUVÂNTUL !!!

                                                         15 Martie  2014, ora 6,40 dimineaţa !

Eram trează, dar mai stăteam puţin cu ochii închişi şi admiram Cerul Sfânt ! 
Da, cu ochii închişi văd eu aproape toate TAINELE  care-mi sunt descoperite de BUNUL  DUMNEZEU  şi de MAICA  DOMNULUI.
Într-o clipă.., aud un Glas puternic, UN GLAS, care făcea să răsune şi Cerul şi Pământul.
Acest GLAS, venea din inima Cerului albastru violet si catifelat.
Glasul striga  aşa, pentru toată omenirea. Citez :

                                      "Să  vină  şi să vadă rândurile  scrise !

(clipă în care văd cu ochii închişi, ca si în aer suspendat, unul dintre caietele  mele pe care scriu eu, CUVÂNTUL  DOMNULUI )
Caietul meu, era deschis la o pagina oarecare, si era inconjurat de O LUMINĂ albă orbitor de strălucitoare.  Acea LUMINĂ ,ţinea caietul sufletului meu, iar rândurile scrise de mine în caiet, s-au transformat in rânduri ca din aur.
Era ca si cum, eu as fi scris cu litere ca din Soare rupte, cu litere ca din aur, si nu cu pix .Cuvintele scrise de mine, se transformau în aur, litera cu litera.
Apoi Glasul din Cerul Sfânt, vorbeste iarăşi oamenilor aşa :

                     "Oamenii , n-ar înţelege  conţinutul  CUVÂNTULUI !
                      Ar încerca să judece după  hârtie !
                      Nu judecaţi  CUVÂNTUL ,după  hârtie" !!!

Şi glasul se pierde ca un ecou, dar în urma GLASULUI  LUI  DUMNEZEU, aud un alt Glas, care spune cu mare dragoste aşa :

                                "Să mulţumim , şi numai pentru că,
                              vedem în fiecare zi, LUMINA  LUMII !

Fraţilor, atunci când unii dintre semenii noştri mă judecă pentru ceea ce scriu, nu pe mine mă judecă !!! Ci judecă  CUVÂNTUL  DOMNULUI ! Pe DUHUL  CEL  PREA  SFÂNT  ÎL  JUDECĂ !!!
Eu nu pot face de la mine nimic ! Fără VOIA  DUHULUI  SFÂNT, fără PUTEREA  LUI  DUMNEZEU, eu as fi, de valoarea unui fir de nisip. Adică...nimic !!!
Fără DUMNEZEU, suntem  pierduţi !!!
Să ne întoarcem la CREDINŢĂ  fraţilor, nu din frică ! Ci să ne întoarcem la CREDINŢĂ, din dragoste , faţă de DUMNEZEU ,din dragoste faţă de MAICA  SFÂNTĂ, şi din dragoste faţă de Aproapele !
Numai aşa, ne vom putea gândi cu dragoste, la mântuirea sufletului nostru.
                                  Şi tot cu dragoste....Maria!