10 August 2007, ora 18,10 !
Acasa fiind , făceam treabă prin bucătărie, când brusc aud UN GLAS, care spune aşa :
"A venit momentul , să culegem roadele muncii mele "!
Clipă în cae văd cu ochii închişi, o încăpere lungă, dreptunghiulară, cu o masa metalica lungă pe mijlocul ei.
Aici ,în interior era un semiîntuneric; la capătul mesei dinspre răsărit, văd doi bărbaţi, cu haine lungi albe cu părul lung lăsat pe spate, si cu barbă mică.
Aveau o vârstă aprox,pâna în 45 ani !
Pe fruntea lor, a fiecăruia vedeam ca un tatuaj înfiorător.
Chipul lor, era un chip hidos, cu frunte lată cu ochi mari rosiateci, si cu un zâmbet înfiorător de hidos.
Pe frunte aveau un V , larg nu asa strâns ! Vârful la V, era între cei doi ochi hidosi; iar V- ul , era umplut la mijloc cu o culoare cenuşie intensa , ca un tatuaj grotesc !
Vedeam in crestetul lor dezgolit, vedeam câte un cap ,de copilut viu. Era ca si cum i-ar fi atras la ei, si-i purta pe crestetul lor. În crestetul lor hidos, duceau sufletele celor pe care i-au amăgit !
In timp ce îşi spuneau că e momentul sa culeaga roadele muncii lor, amândoi diavolii au pus ghiara lor, pe frunte si au tras si mi pe fruntea lor, mai în jos, V-ul larg deschis la partea de sus, si cenusiu dens, ca un tatuaj grotesc.
Diavolii cu chip de om, hidosenia, şi urâţenia îi dădeau de gol ca nu sunt ca si noi oamenii, isi frecau una de alta, palmele ghearelor lor, pentru tot ce adunase in acea zi ! Pentru câte suflete au prins în ghearele lor, in acea zi, pentru ca apoi sa le arunce în focul IADULUI vesnic.
Si era in acea perioada in SFANTUL POST al ADORMIRII MAICII DOMNULUI !
Si acum fraţilor, suntem în SFÂNTUL şi MARELE POST al PĂTIMIRILOR DOMNULUI, zile in care diavolul nu stă degeaba !
El, diavolul, umblă ,urlă, trosneste, bagă zâzanie între oameni, îi ademeneste cu tot felul de clipe de fericire trecatoare, si îi îndepărtează pe crestini de SFANTA BISERICA. Apoi umblă sa le acapareze sufletul şi să-l aibă asupra lor pe vecie, şi pe care îl vor arunca in focul gheenei veşnice.
Să nu ne lăsăm fraţilor ademeniţi de cumplitul diavol !
Să fim buni si milostivi, să iubim pe aproapele nostru ,ca pe noi însine; să postim, să nu ne certăm, să nu bârfim, să iertăm pe cei ce ne-au greşit nouă, să mergem la SFÂNTA BISERICĂ în ziua duminicii, sa ne spovedim la Preot, ca apoi sa ne învrednicim a primi din mâna Preotului SFÂNTA şi DUMNEZEIASCA ÎMPĂRTĂŞANIE !
Să nu ne lăsăm amăgiţi de cumplitul diavol ! Ci sa-l facem sa crape de ciuda, prin bunătatea inimii noastre, prin buna înţelegere între noi şi prin împlinirea PORUNCILOR DOMNULUI !
Cu dragoste, MARIA.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu