19 Aprilie 2003, oa 3,36 zori de zi !
O Lumină albă orbitor de stralucitoare, ma trezeste si astfel văd cu ochii închişi, multe MINUNI, şi aud multe CUVINTE DUMNEZIESTI.
Aud Glas, care spune aşa :
1. "Mare Putere !
Şi Mare ,pentru sângele nostru..., nu te pot...!
2. Aici ridică iar !
Căminul din Cer ,va avea "!
Şi văd cu ochii închişi ,BOLTA CEREASCĂ care a coborât chiar deasupra patului meu, şi pe Bolta Cerească ca de noapte ,au apărut DOUĂ DEGETE ,cum ar fi arătătorul şi mijlociul, ţinute sub forma de "V " !
Degetele erau galben rozii, ca si din carne si oase, numai ca erau foarte lungi pe Bolta Cerească şi indreptate spre Pământ, ca si cum ar vrea sa arate ceva anume..
Aud un glas, care spune :
"Da ! Era !
Acolo era ! Acolo !
Şi văd cum vârful celor două degete, se îndoaie ca si a aprobare, atunci când glasul spunea : Acolo era !
Şi glasul spune speriat :
1. "Da ! Dar eu nu mă despart de BISERICĂ !
Nu mă despart de ea !
În cazul unui atac violent..."!
2. şi alt glas intreabă: Ai văzut războaiele ?
Războaiele din magazine ?
Prin oraş ,nu ?
Clipă în care, am în faţa ochilor închişi,un oraş spre nord ,iar in mijlocul oraşului se află O RĂSCRUCE de drumuri.
Orasul, imi era foarte cunoscut, semăna cu oraşul în care stau eu.
Văd o maşină de pompe funebre, si pe masină UN SICRIU.
La vederea sicriului, toată suflarea ce era in preajmă a îngenuncheat.Fie pe strada, fie pe trotuoar, iar daca se aflau in masini, opreau masinile si se dădeau jos ,iar lângă masină îngenuncheau.
Toată suflarea era trista si cu totii ingenuncheati, acolo unde îi prinsese ,momentul aparitiei masinii de pompe funebre,cu sicriul deasupra.
Aud glas, care spune :
"După mulţimea îndurărilor Tale , DOAMNE "!
Apoi totul dispare ca prin topire, apărând un nou Cer, un Cer bleu senin stralucitor ca de oglinda , şi pe Cer, apar din nou cele DOUĂ DEGETE , arătătorul fiind de astădată roşu brumat la culoare, iar mijlociul era ca din ceară curată; galben copt.
DEGETELE coboară din Cer, deasupra Pământului, cam pe unde zboară elicopterele , atât cât ţinea LUMINA din Cer !
Căci sub DEGETELE ce au coborât din CERUL senin, era un intuneric total.
De deasupra Pământului, până la DEGETELE sub forma de V,ce erau îndreptate spre pământ, era un intuneric negru.(cam vreo 20 m, deasupra pământului ).
De la DEGETELE care au coborât din Cer, era un alt Cer ! Un CER bleu stralucitor ca de oglinda.
Erau fraţilor, DOUĂ CERURI , în acelaşi timp !
UN CER, de noapte neagra de pe Pământ,circa vreo 20 metri mai sus de el, până unde erau DEGETELE LUI DUMNEZEU , iar de la DEGETE în SUS,era UN CER bleu senin ,stralucitor ca de oglinda.
Şi DEGETELE LUI DUMNEZEU , s-au indreptat spre APUS, arâtând stăruitor ,mişcându-se cu vărful lor, spre Apus.
Dragilor, nu ştiu ce înseamnă toată această trăire !
Dar ce ştiu cu siguranţă, este că BUNUL DUMNEZEU ,ne da SEMNE din Cer, si incearca sa ne spună că :
A VENIT TIMPUL , SA NE INTOARCEM LA EL, din DRAGOSTE, si nu din frică !
Ca nu cumva, sa ne prinda întunericul de pe pământ.
Căci fără CREDINŢĂ fraţilor, sufletul nostru este si va fi cuprins de un întuneric total. Asa precum era întunericul de sub DEGETELE LUI DUMNEZEU, care au coborât din Cerul Sfânt, ca sa ne arate LUMINA SA, precum si întunericul în care se află omenirea în general, din pricina necredinţei ,sau a puţinei Credinţe.
Fraţilor, să întindem mâinile noastre, spre cele DOUĂ DEGETE ale LUI DUMNEZEU, ca sa ne prindă bine pe fiecare în parte şi să ne scoată , din întunericul negru al păcatelor noastre.
Cu dragoste, Maria!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu