Este ziua BOTEZULUI DOMNULUI şi DUMNEZEULUI nostru ,IISUS HRISTOS !
Măcar astăzi ,SFINTELE BISERICI, au fost aproape pline, deşi unii credincioşi au venit la SFANTA BISERICĂ, când Părintele a ieşit în curtea Bisericii ,pentru SFINŢIREA APEI .După care credincioşii ,să ia SFÂNTA AGHIASMĂ MARE, că să-şi vindece rănile sufletului şi a trupului.
Şi în timp ce doi PREOŢI săvârşeau SFÂNTA SLUJBĂ de SFINŢIRE A APEI, pentru SFANTA AGHIASMĂ MARE, privesc liber CERUL, care era înorat şi ceţos, şi se scutura de promoroaca ceţii, şi ceva uimitor şi minunat se întâmplă. Ceva ce, numai eu puteam vedea.
Deasupra SFINTEI BISERICI, la acoperiş, la baza TURLEI, vine dinspre răsărit O LUMINĂ AURIE, mare şi foarte strălucitoare, ca nişte DOUĂ ARIPI MARI, ce puteau acoperi UN SFERT din acoperişul BISERICII.
ACESTE ARIPI mari şi late, ca de soare, au venit dinspre răsărit, s-au întins la baza TURLEI, s-au retras de unde au venit.
După doar câteva secunde, ARIPILE LUNGI şi LATE, aurii, se mişcau exact ca la un zbor de porumbel, deşi la mijlocul lor, nu se vedea trupul ,ci doar ondulat în aşa fel,încât să se vadă că sunt DOUĂ ARIPI, care se ondulau în zbor, ca si ARIPILE unui PORUMBEL.
ARIPILE ca de Soare, s-au aşezat pentru a doua oară pe acoperişul Bisericii ,la baza TURLEI, apoi se ridică iarăşi deasupra acoperişului, se unesc ca într-un nor oval, auriu dens şi strălucitor, şi care nor dispare precum un fulg de nea, în palma noastră.
Privesc liber, adică cu ochii deschişi, din mijlocul credincioşilor und e mă aflam, şi văd în aer, peste tot în jurul nostru, multe steluţe argintii, ce plutesc şi se alipesc unele de altele, precum fulgii de nea. când cad din abundenţă din CER. Printre aceste steluţe, multe ca nisipul mării, se mai aflau plutind în aer, acele cerculeţe mici, cît bobul de mazăre, cerculeţe ca de rouă la mijloc, si care aveau în mijloc şi auriu, prinse ca într-o pânză de păianjen, şi care erau grupate de la circa 8 cerculeţe lipite unul de altul ,până la vreo 30 ! Precum sunt algele, în apa Mării, tot aşa în atmosferă de mărimea unei alge, pluteau acele pânze ca din rouă, ce duceau cu ele cerculeţele mai mari sau mai mici, mai strălucitoare sau mai puţin strălucitoare.
În jurul nostru fraţilor, sunt multe lucruri invizibile pentru ochiul firesc, lucruri pe care ,dacă le-aţi vedea, cu siguranţă nu veţi mai avea niciodată îndoieli, în privinţa existenţei LUI DUMNEZEU.
Eu le văd, pentru că aşa a voit DUMNEZEU PREA BUNUL cu mine. Le văd şi cu ochii deschişi, dar şi cu ochii închişi.
În ochiul meu stând, atunci când eu îl închid, văd în el, O LUMINĂ albă, orbitor de strălucitoare, sub formă de romb la orizontal, LUMINĂ care mă ajută în permanenţă să văd şi să cunosc toate aceste MINUNI.
Credeţi dragilor, în MINUNILE LUI DUMNEZEU, şi veţi vedea că, fiecare dintre voi, veţi trăi MINUNI DUMNEZEIEŞTI, care vă vor întări în CREDINŢĂ.
Cu dragoste, Maria.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu