"Cel ce pastreaza numai pentru sine DARUL care de la Dumnezeu vine,nu stie sa Îi fie recunoscator Prea Sfantului nostru Binefacator,adica, Prea Sfantului Duh !"
.
Versuri primite din Cerul sfant. In anul 2002,Cerul s-a deschis intr-o noapte cu Luna si cu Stele,iar aceste Versuri divine,coborau pe scari de flori impreuna cu Sfintii Lui Dumnezeu si ai Maicii Domnului.
Atunci cand nu reuseam ca sa scriu versurile de pe scarile ceresti pline cu flori si cu Sfintii care paseau pe ele,un glas in dreapta mea imi graia,imi dicta pur si simplu ce sa scriu,in timp ce eu nu-mi mai puteam lua ochii de la MAREA MINUNE ce se petrecea in fata ochilor mei.
Acum, cu Voia Lui DUMNEZEU si a MAICII DOMNULUI aceste versuri au prins grai !
Bucurati-va dragilor si fiti buni,milostivi si credinciosi.
Cu dragoste,Maria.
P.S.
Dragii mei,inca de la inceput, stateam noptile si scriam cele ce curgeau din CERUL SFANT, si pentru care, primisem Porunca divina ca sa le scriu. O sa redau aici, cateva (deocamdata),din POEZIILE venite din Cer.
CERULE ,
Frumos e Cerul instelat,
Si noaptea ce-i cu stele
Frumose visul ce-am visat,
Cand am vorbit cu ele.
Caci Cerul are taina lui
Ce nimeni ,nu poate s-o dezlege.
Doar cei cu Har si cu Credinta
Ei vor putea sa aiba biruinta.
Ziua, Cerul e doar frumos
Stralucitor si luminos
Noaptea cand vine
E un vis, o feerie,
Cerul cel Sfant,pe tine te imbie
Sa stai o clipa si sa il privesti
Caci tu,intotdeauna te grabesti.
Noaptea,e mama Cerului,
Caci ea, il face si mai stralucit.
Cand stelele surate au rasarit
Ceru-i stralucitor, ca un argint.
Dar cand apare Luna, intre ele,
Ceru-i mai luminos cu mandre stele.
De ai Credinta-n DUMNEZEU,
Cerul te cheama
Ca tu sa ii dezlegi
Misterul sau.
Cerule draga, ce esti prea inalt
Ce multe comete prin tine strabat.
Spune-mi Tu Cerule
Unde sfarsesti?
Caci,eu nu-nteleg
Cand tu ma privesti.
Cum de stau stelele
Si nu cad pe Pamant?
Cum de sta Luna
Si Cerul cel Sfant?
Cine le tine ,Cerule draga?
Ziua, ori noaptea
Ori lumea intreaga?
De m-ai lasa,as incerca
Cu drag,ca sa-ti raspund.
Dar de-oi gresi,
Tu nu fii suparat.
Caci te iubesc.
Iar Tu, ma vei fi iertat!
Cerule Sfant, ce Sus acolo stai,
Eu stiu,cin" Te tine,
Cu Stele,cu Luna,
Cu Soare, cu boare
Cu tot ce Te-ncununa.
E Lumea cea buna
Si Bunul DUMNEZEU
E Maica strabuna
Cu tot ce Tu ai
Si SFINTII din Rai.
Prin Tine, Ei trimit,
Necontenit pe Pamant
CUVANTUL DIVIN.
CUVANTUL in care,
Gasesc alinare.
Dar ei sunt putini.
La cat esti Tu de mare
Cerule Sfant, cu noi pamantenii,
Tu ai legamant!
Sa ne-acoperi, Pamantul pe care,
Noi il muncim cu multa rabdare.
Iarta-ma Cerule !
Cer bun si Prea Sfant
E noapte,si am adormit.
Tu,fii mereu cu mine si vegheaza
Si mintea mea o tine treaza!
Ca dimineata, cand ma voi trezi
Eu, visele mi-oi aminti
Si-am sa le scriu cu mine
Si cu Eu-l meu,
Pe Bolta prea inalta,
A Cerului tau.
Eu, de-as putea as incerca,
Stelele Tale as numara.
Si as incepe,de la una
Dar eu, nu pot
Caci nu ma lasa,Luna.
Ea spune ca le-a numarat
Cand Tu erai plin si instelat.
Si nimeni dintre noi,
Nu poate-a spune
Cate Minuni si Stele sunt pe lume.
Copacii si iarba, in Tine se-oglindesc,
Iar Primavara,
Odat" cu Tine cresc.
Pasarile-Ti canta
Si SoareleTe-ncanta.
Iar eu Iti vorbesc
Atunci cand Te privesc.
Cu Tine simt, ca eu,
Ma contopesc.
As vrea o Stea sa fiu,
Pe Bolta-Ti albastra
Cu Tine sa privesc,
Cerule Sfant,
In jos, spre Pamant.
Tu esti minunat
Cerule drag.
Mi-aduci,bucurie,
Mi-aduci fericire,
Cand sunt suparata,
De eu Te privesc,
Ma bucuri indata.
Cerule Sfant,
Ce ne aduci dor.
Cerule mare,
Ce esti nemuritor.
Atunci cand ne rugam,
Spre Tine indreptam
Ochii si Sufletul
Inima si Cugetul.
Si-L cautam pe DUMNEZEU
Sa ne ajute, cand ni-i greu!
Cerule straniu,
Cerule Sfinte!
Te rog sa ma crezi
Caci nu am cuvinte !
Pentru a-Ti multumi
Si pentru bucuria
De a Te privi.
Cand ploaia nu vine
Si totul in jur
E ars si-i uscat,
Ma uit iar la Tine,
Si gandu"Ti trimit
Iar Tu, Ti-aduni norii
Si-i cerni pe Pamant!
Cu zambetul pe buze
Cu Sufletul curat.
Privirea mi-o ridic.
Cu ochii mei, Te cat"
Tie sa-Ti multumesc.
Da ! Sfinte Cer ,ceresc!
Caci Tu ai adus
La noi pe Pamant
Ploaia cea Sfanta.
Pana si florile,
Tot tie iti canta.
Cu ochii inchisi
Cu drag eu privesc
Cum Tu imi aprinzi
Lumini, mii si mii
Se vede Cerule draga
Ca Tu, la mine tii!
Cerule mare
Tu stii dragul meu
Ca doar Tu si eu
Cunosti Sufletul meu!
Cand Sufletul mi-i frant,
De-aici, de pe Pamant
La Tine, ma voi "nalta
Si Sufletul, mi-i vindeca!
Nemuritor esti !
Nemuritor vei fi !
Iar eu, la Tine voi tine
Cat timp voi trai.
Iar dupa aceea, cand n-oi mai exista,
Cerule Sfant, pe acest Pamant
M-oi contopi cu Tine
Si tare-mi va fi bine.
Cerule mare, Cerule bun
Te rog din Suflet
Lasa-ma s-adun
Stelele si Luna
Si Soarele, care straluce-ntruna!
Le-oi duce in Sufletul meu
Acolo, unde-i Cerul Tau.
Le-oi duce in inima mea,
Acolo, unde-i Bolta Ta.
Dar Tu, Te rog nu Te-ntrista,
Caci inapoi eu Ti le-oi da.
Ca ele sa straluceasca
Pe Bolta-ti Sfanta,cea cereasca.
Dar, de-o clipa le-oi rapi,
Tu nu vei mai straluci!
Nici zi, dar nici noapte
Si-atunci, nu vor mai fi soapte.
Si nici eu, n-am sa mai fiu
Iar, totu-n jur va fi pustiu.
Mai bine, nu !
Nu le rapesc!
Ci Tie, Ti le daruiesc.
Si-Ti daruiesc si inima
Ce bate-ntruna, mereu, pe Bolta Ta!
Fii Cerule cu mine
Cu mine tot mereu.
Ca doar asa voi sti,
Ca esti,Sufletul meu.
Cand eu voi plange
Un Nor alb, Tu frange!
Trimite-l pe Pamant,
Tu Cerule, Sfant!
Ca lacrimile mele
El sa mi le-adune,
Si-n Tine le-o pune.
Iar Stelele surori
Sa ma trezeasca-n zori.
Cu drag si multumire,
Am sa Te-astept!
Ca Tu, Cerule Sfant,
Sa vii !
In Bolta Ta pe mine sa ma tii
Si de va trebui
Sa mai respect,vreun legamant,
Tu imi vei da drumul,
Incet,spre Pamant.
Ca eu in zborul meu
Sa nu cad prea tare
Cerule mare!
Ca de-oi cadea, m-oi frange
Si Sufletul mi-o plange.
C-atunci,eu voi fi
Doar o Scanteie care,
La Tine-am venit
Cu Sufletul"plinit.
Ce Tu ai primit-o,
Si-n Stea,ai prefacut-o!
I-ai spus sa straluceasca,
Pe Bolta-Ti albastra.
O!!! Mare Cer Sfant!
Doresc,sa Iti spun
Precum ca nicicand
N-as termina a scrie
Cerule drag,
Minuni despre Tine!
Dar noi pe Pamant
Suntem muritori!
Ce-avem pe Lume,un inceput!
C-asa e legea firii,
S-avem si-un sfarsit.
Asa cum am inceput a scrie,
Cerule draga,
Minuni despre Tine,
Incerc aici, sa ma opresc
Si tot aici, de scris sfarsesc.
Dar noi doi
Vorbim mereu!
Caci Tu, esti Cerul Sufletului meu!
In Tine-adun, ce-i bun, ce-i rau,
Pe toate Tie, Ti le spun.
Eu Te iubesc,Te rog nu ma uita!
Cand gandurile-mi spre Tine, vor zbura.
Coboara-ncet, in Eu-l meu
Si intra si-n Sufletul meu.
Coboara-ncet cu Stelele
Si-mi lumineaza gandurile.
Spune la Soare si la Luna
Sa-mi faca inima buna.
Caci, Sufletu-mi e Cerul Tau,
Ce-n asta viata,il stim
Doar Tu ,si eu !
2002,
Cu dragoste,Maria Ghiorghiu!
Doamne ajuta frumos
RăspundețiȘtergereMinunata poezie
RăspundețiȘtergereDoamne ajuta
RăspundețiȘtergere