DUMNEZEULE ! SUNT ÎNCHISE TARE !

                         13 Martie  2005, după amiaza !

Eram la birou acasă, în camera mea. Scriam la nişte acte, când brusc, aud GLAS, care strigă pur şi simplu :

             "DUMNEZEULE !  
              SUNT  ÎNCHISE  TARE  "!

Clipă în care, văd cu ochii închişi SFANTA  ICOANĂ cu MÂNTUITORUL ,de pe peretele din camera mea, în care IISUS, deschide ochii SĂI albaştri, îi deschide cât poate EL de tare, şi din OCHIUL DREPT, al LUI  IISUS, cade spre mine, ceva rotund ,mic cât un bob de mazăre.
Numai că acest cerculeţ mic, era transparent şi stralucitor, precum roua dimineţii, şi ţesut în mijloc, ca o pânză de păianjen.
Acest cerculeţ transparent şi stralucitor, alunecă uşor ,pe obrazul drept al MÂNTUITORULUI, şi dispare ca prin topire când ajunge deasupra măsuţei cu cărţile sfinte.
Un GLAS, spune cu dragoste aşa :

            "NĂDEJDEA - MI  ESTE  LA  TINE, ŞI  LA  SFÂNTUL DUH !
   (şi un alt Glas, corectează ):
           "PREA  DUH !  PREA  SFÂNTUL  DUH 

"! Dragii mei, cu toţii ne punem nădejdea, în PREA  SFÂNTA TREIME şi în PREA  SFÂNTA  NĂSCĂTOARE  DE DUMNEZEU !
CREDINŢA, NĂDEJDEA  ŞI  DRAGOSTEA , sunt cele trei virtuţi, de care fiecare dintre noi, nu trebuie să se despartă niciodată, absolut niciodată !
Ca întotdeauna, cu dragoste şi cu preţuire, Maria.