29 MAI 2005, zori de zi !
Dormeam si brusc, aud GLAS, care spune cu mare Dragoste, asa:
"DUH SFANT, SI IUBIREA SFANTA....ESTE, IUBIREA MATERNITATII "!
Dragii mei, cum sa nu fie, DUH SFANT, iubirea de a deveni mama? Intruparea pruncului din pantecele viitoarei mame, este...PUTEREA DUHULUI SFANT, este SUFLETELUL acelu prunc, nevinovat, pe care, multe mame, din pacate, hotarasc, daca sa-l nasca sau nu. Iar alte mame, aduc pruncii pe lume, dupa care ii omoara cu buna stiinta, sau ii arunca la ghena de gunoi...!
Cum pot aceste mame, sa se mai numeasca mame?
DUHUL SFANT, este in pantecele lor, din momentul zamislirii pruncului.
Nu mai vor prunci ? Foarte bine ! Sa se abtina, de la relatia intima, sau in cel mai fericit caz, sa foloseasca metodele contraceptive,care sunt in ziua de astazi; dar, sa nu ramana insarcinate, ca apoi, sa-si omoare pruncul inca nenascut, sau...dupa ce l-a nascut.
Stiu ca, acest mod, de a opri conceperea unuii copil, nu face casa buna cu RELIGIA, dar...,decat sa ramana insarcinate si sa faca o crima..., mai bine, sa aiba grija, si sa se gandeasca, de mai multe ori, pana sa se intample, sa ramana insarcinate.
Si mie, mi s-a intamplat, cu 24 de ani in urma, aveam deja o fetita, de 5 anisori, si un baiat de 2 anisori, si ramasesem insarcinata, avand 2 luni si jumatate, cand m-am dus la medicul ginecolog, era in SAPTAMANA MARE, a PATIMIRILOR MANTUITORULUI.
Doctorul ,m-a consultat si mi-a spus ca, sarcina, nu a evoluat bine, dupa timpul care s-a scurs de aproape 3 luni. Si m-a programat prntru un chiuretaj, exact in vinerea mare, spunandu-mi ca, nu voi duce pana la capat sarcina, sau daca o voi duce, voi naste un copil cu malformatii majore.
Tanara fiind, iar sotului meu, ii ascunsesem sarcina, pana in acel moment, deoarece, el nu mai dorea copii, si eu doream, macar inca unul, nu stiam ce hotarare sa iau. Pana la urma, m-am dus la doctor, in VINEREA SFANTA, si am renuntat la sarcina.
Nu dupa mult timp, am inceput a visa, O APA mare, ca un lac, O APA TULBURE, murdara chiar, si eu eram, pe malul acelei ape, din mjlocul unei paduri, avand in mana, un ibric rosu, gol.
La un moment dat, aud, UN GLAS, de prunc, care ma striga, incontinuu asa:
MAMA ! MAMA ! MAMA !
In visul meu, umblam cu ibricul in APA TULBURE, murdara, si doream sa scot, sufletul pruncului care ma striga, dar, cand ma apropiam de locul in care auzeam GLASUL, totul disparea si aparea in alta parte a APEI murdare, se muta de colo ,colo. GLASUL PRUNCULUI, nenascut, si nu-si gasea locul si linistea!
Dimineata, cand m-am trezit, am realizat ce insemna VISUL meu, si m-am intristat foarte, am plans mult, m-am spovedit la PREOT, dar...PRUNCUL...,imi aparea in vis, tot in acea APA murdara, si ma striga mereu. De foarte multe ori, am visat, acelasi LAC cu APA murdara, si auzeam acelasi GLAS, ca de fetita, care ma striga, MAMA, iar eu,incercam cu ibricul in mana, s-o scot, din mocirla apei.
REGRET AMARNIC, ca am ascultat ,de sfatul doctorului, si ca , nu m-am rugat BUNULUI DUMNEZEU si MAICII DOMNULUI, ca sa ma ajute, sa dau nastere, unui copil sanatos.
Voi pleca din aceasta viata, cu aceasta durere in suflet, si poate, daca va vrea si BUNUL DUMNEZEU, sa ma intalnesc cu FETITA mea, nenascuta, si sa-i cer iertare, acolo SUS in CERURI, pentru ca, nu i-am dat nicio sansa,la viata.
Pe atunci, nu aveam CREDINTA TARE, in BUNUL DUMNEZEU si MAICA DOMNULUI, imi puneam nadejdea in oameni si credeam in spusele lor.
Acum lucrurile ,s-au schimbat radical. Toata NADEJDEA MEA, este IN BUNUL DUMNEZEU si-n MAICA DOMNULUI, si-n SFINTII SAI.
Imi este dor, de fetita mea, careia, ,la sfatul medicului, i-am curmat viata inca din pantecele meu., in SFANTA VINERE MARE, cand MANTUITORUL era chinuit si batut si RASTIGNIT pe CRUCE.
Puteam sa nu tin seama ,de sfatul medicului, si sa nasc fetita...,dar nu am facut-o ! Diavolul, m-a impins de la spate, si am fost de acord, sa curm viata copilului din pantecele meu.
Acesta-mi este, cela mai mare pacat al meu, si-L ROG pe BUNUL DUMNEZEU, sa ma ierte !
Asadar, viitoarelor mamici, puneti-va toate NADEJDEA si CREDINTA in DUMNEZEU si MAICA DOMNULUI, si lasati PRUNCII, sa se nasca si sa vina in bratele MANTUITORULUI.
Cu dragoste si pretuire,
Maria
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu