duminică, 28 aprilie 2013

O PROMISIUNE, FACUTA LUI DUMNEZEU !

                                             Noapte de decembrie, 2005 !

Ma rugam si brusc, imi aud, propriul GLAS, care rosteste, (fara ca eu sa deschid gura, ) asa:

                            "I - AM PROMIS, LUI DUMNEZEU , CA VOI SCRIE !
                              VOI SCRIE, LUMINA ! FOARTE MULT, LUI DUMNEZEU "!

Clipa in care, aud UN GLAS, care imi spune asa,citez:

                               "LUMINA, INSEAMNA ,ADEVAR SI DRAGOSTE '!

Si dupa cum vedeti, dragii mei, frati si surori, INTRU DOMNUL, scriu !  Scriu , LUMINA ! Scriu, ADEVAR ! Scriu, DRAGOSTEA,  lui  DUMNEZEU ! Si mai scriu, CUVANT din CUVANTUL ,lui DUMNEZEU !

Incerc, sa-mi continui, Rugaciunea, dar, ceva  nou, se intampla.!
Aud, din nou, alt GLAS, care imi spune, ce sa fac, si pe unde sa merg, citez:

                             "HAI, SA TRECEM STRADA !
                               HAI, SA FACEM CRUCE !
(si eu raspund, fara sa deschid gura mea, ci doar cu gandul, vorbeam, cu acel GLAS, si raspund...)
                             DA !
apoi, iar imi zice :   "ASA ,SE CUVINE, LA RASCRUCE ,DE COLTURI "!

Din aceasta clipa, ma vad, la O RASCRUCE ,de drumuri, (4 strazi, se incrucisau), si inca aud, GLASUL, care ,ma povatuieste, ca sa fac, SEMNUL SFINTEI CRUCI, deoarece, asa se cuvine, cele 4 drumuri, formau...SFANTA CRUCE !
Si asa in genunchi cum eram, mana mea,dreapta, face SFANTA CRUCE, fara ca eu ,sa o pot comanda,in mod voit. Eu stateam, cu mana pe masuta, si singura, ridicata ca de o forta nevazuta, priveam, cu ochii deschisi, cum, MANA mea, nu mai era ...a mea ! Pentru ca, nu eu ,o miscam, ci ,acea FORTA, nevazuta, care imi vorbise, ma povatuise.
Mi s-a mai intamplat, o data, ca sa fac, SEMNUL SFINTEI CRUCI, eu, fiind, intr-o sala de spectacole, unde se canta muzica populara, de copilasi, imbracati in costume, nationale. In loc, ca sa-i aplaud, ma ridic, in picioare, si fac, de 2 ori, consecutiv, SEMNUL SFINTEI CRUCI, intorcandu-ma si la toti,cei care erau in sala. Prima, am facut-o, cu fata la scena, si a doua, cu fata,la cei din spatele meu, eu fiind, in primul rand, din cele foarte multe, din sala.
Am ramas, uimita de ce mi se intamplase, si oarecum.,stanjenita, ca, ma priveau toti, ca pe ..un extraterestru.
Dar, nu mi-a pasat, ci m-am bucurat, simtind in inima si-n suflet, prezenta lui DUMNEZEU !
Inchinati-va, fratilor,la SFANTA CRUCE, si sa nu va rusinati, sa va opriti din mers, ca sa faceti, SEMNUL SFINTEI CRUCI, cand treceti,prin fata unei BISERICI, sau a unei ,TROITE .
                                  Cu dragoste,
                                                      Maria.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu