CUM ARATA SUFLETUL NOSTRU? CUM ISI IA EL ZBORUL DIN TRUPUL NOSTRU?

                                   

"Cel ce pastreaza numai pentru sine DARUL care de la Dumnezeu vine,nu stie sa Îi fie recunoscator Prea Sfantului nostru Binefacator,adica, Prea Sfantului Duh !"  

      

.

                                                        Dragii mei, 

 Stateam in genunchi si ma rugam, si astfel, simt  ca o strafulgerare din crestet si pana in varful picioarelor, apoi, aud doua glasuri distincte intre ele,care spuneau asa:

                                   "Sufletul zboara in ling si-n lat!"
La auzul acestor cuvinte,aud un alt glas care spune foarte contrariat.

Citez:
                         "Nu!

                   Nu este adevarat!

                  Sufletul se invarte ca un disc!"

Clipa in care,glasul se pierde precum un ecou, si am in fata ochilor mei sub un Cer de ziua, jos pe pamant, mai precis pe o sosea asfaltata o masina mica,cum ar fi Dacia noastra.

Masina avea culoarea rosie si era parcata pe marginea drumului.Geamurile masinii erau inchise, nu putea intra si nici nu putea iesi nimic dinauntrul ei.

O forta nevazuta ma ia din trup si ma apropie mai mult de masina rosie,si astfel, vad prin geamurile transparente ceva uimitor.

Vedeam o lumina alba ,stralucitoare foarte si mare cam cat ar fi o clementina.

Lumina era rotunda si zimtata pe margine.Chiar arata ca un disc, doar ca era lumina si era zimtata pe margine.
Priveam deja cu uimire la acest disc de lumina alba, dar uimirea mi-a fost si mai mare, atunci cand, discul de lumina a inceput a se invarti in cerc, dar, in sensul invers al acelor de ceasornic.

Discul de lumina alba si zimtat pe margine,se invartea in cerc,chiar deasupra banchetei din spate a masinii,deasupra unui trup fara de viata. Da, in masina oprita pe marginea drumului,pe bancheta din spate,zacea trupul unui barbat care tocmai isi daduse sufletul.Nimeni altcineva nu mai era in masina.

Sufletul tocmai isi luase zborul din trup, si privea la trupul in care salasluise invartindu-se in cerc,la circa 30 cm inaltime de trupul inert.

Prieteni dragi, sa fim ferm convinsi de faptul ca,viata noastra nu se termina aici pe pamant.Noi vom trai vesnic in Lumea cea vesnica.Noi suntem scanteia divina,suntem Viata din Viata fara de moarte a Lui Dumnezeu.Vom trai vesnic in Imparatia lui Dumnezeu de vom avea Credinta si vom respecta cele 10 Porunci dumnezseiesti,sau, de nu vom avea Credinta si nu vom implini Poruncile Domnului ,vom trai vesnic in focul iadului care este cumplit.Numai de fiecare dintre noi depinde cum vom trai in vesnicie.

Moartea nu exista! Noi adormim intru Domnul! Noi nu murim! E gresit spus cand spunem ca a murit cineva. Corect si crestineste,trebuie sa spunem ca,a adormit intru vesnicie.

Asa cum si Mantuitorul a spus parintilor care plangeau la capataiul copilei de 12 ani care murise, a spus asa:

Nu plângeţi; n-a murit, ci doarme. 

Iata Sfanta Evanghelie:

Sfânta  Evanghelie, a Sfântului Apostol Luca !
                      (8, 41- 56 )
              Învierea  Fiicei lui Iair !
                                      

În vremea aceea a venit la Iisus un om cu numele de Iair, care era mai marele sinagogii; şi acesta căzând la picioarele Lui Iisus,îl ruga să intre în casa lui, fiindcă avea numai o fiică , ca de doisprezece ani, şi aceasta era pe moarte. Iar când se ducea Iisus şi-L împresurau multimile , o femeie, care avea de doisprezece curgere de sânge şi cheltuise cu doctorii toată avuţia ei şi de către niciunul nu putuse fi vindecată, apropiindu-se ea pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui Iisus şi îndată s-a oprit curgerea sângelui ei.Atunci Iisus a grait : cine este cel care s-a atins de Mine ?
Dar, cum toţi tăgăduiau , Petru şi cei care erau cu El au zis : Învăţătorule, mulţimile Te imbulzesc  şi Te strâmtoreaza şi Tu mai întrebi:cine este cel care s-a atins de Mine ? Dar Iisus a grăit iar :s -a atins de Mine cineva , căci Eu am simţit puterea care a ieşit din Mine. Atunci femeia , văzând că n-a rămas ascunsă, a venit tremurând şi , căzând la picioarele Lui, I-a spus, de faţă cu tot poporul, pentru care pricină s-a atins de El şi cum că s-a tămăduit numaidecăt. Iar Iisus i-a zis : îndrăzneste ,fiică, Credinţa ta te-a mântuit, mergi în pace. Pe când încă vorbea El, a venit cineva din casa mai marelui sinagogii şi a zis acestuia : a murit copila ta; nu mai osteni pe Învăţătorul. Dar Iisus, auzind, a zis către Iair : nu te teme;crede numai şi se va mântui.Şi, intrând în casă , n-a lăsat pe nimeni să intre cu El, decât numai pe Petru , pe Iacob, pe Ioan, pe tatăl copilei şi pe mama ei.Şi plângeau toţi şi se tânguiau pentru copilă ; El însă le-a zis : nu plângeţi , căci n-a murit , ci doarme. Dar ei L-au luat în râs,ştiind bine că a murit. Atunci El, scoţând pe toţi afară şi apucând copila de mână , a strigat, zicând : copilă, deşteaptă-te ! Şi duhul ei s-a întors şi a înviat îndată ; şi a poruncit Iisus să-i dea ei să mănânce .Şi au rămas uimiţi părinţii ei ; iar Iisus le-a poruncit să nu spună nimănui ce s-a întâmplat.
Slavă Ţie Doamne, Slavă Ţie !
                              Amin !