Odovania Praznicului Nașterii Domnului!
În Biserica Ortodoxă, pe 31 decembrie este sărbătorită Odovania Praznicului Naşterii Domnului.
Pentru pregătirea sufletească a credincioşilor toate sărbătorile împărăteşti (inclusiv cele ale Maicii Domnului) sunt predecedate de un timp de pregătire, numit pre-serbare, înainte-serbare sau înainte-prăznuire. Ele au de asemenea şi o perioadă de continuare sau prelungire a sărbătorii, numită după-serbare sau după-prăznuire. Ziua cea dintâi a înainte-serbării se numeşte începutul sărbătorii, iar ziua ultimă a după serbării se numeşte, cu un termen slavon, odovania, adică sfârşitul sau încheierea sărbătorii.
Durata pre-serbării și a după-serbării praznicelor împărătești variază după gradul lor de importanță și după poziția pe care o au în cadrul anului bisericesc, fiind la unele mai lungă, iar la altele mai scurtă, după cum ne arată cărțile de slujbă (Mineiele, Triodul şi Penticostarul). Astfel, pre-serbarea Naşterii Domnului ţine cinci zile, începând de la 20 decembrie, iar după-serbarea aceluiaşi praznic ţine şase zile, sfârşindu-se la 31 decembrie, când este odovania praznicului.
Mineiul pe luna decembrie precizează că sâmbătă se cântă la Utrenie slujba din ziua praznicului Naşterii Domnului şi se săvârşeşte Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur.
Obiceiul de a prelungi sărbătorile mari pe anumite perioade e moștenit în cultul ortodox din cultul Vechiului Testament, în care sărbătorile Azimilor, ca și altele (sărbătoarea Corturilor, sărbătoarea sfinţirii templului), se prăznuiau câte şapte zile la rând. În creştinism, prima manifestare de acest fel o întâlnim la împăratul Constantin cel Mare, cu prilejul festivităţilor sfinţirii basilicilor din Ierusalim şi din Tir (13 sept. 335), sfinţire a cărei aniversare se serba în fiecare an, câte şapte zile la rând, multă vreme după aceea, sub denumirea de sărbătoarea înnoirilor.
Sursa: basilica.ro
Cu dragoste,Maria.
În Biserica Ortodoxă, pe 31 decembrie este sărbătorită Odovania Praznicului Naşterii Domnului.
Pentru pregătirea sufletească a credincioşilor toate sărbătorile împărăteşti (inclusiv cele ale Maicii Domnului) sunt predecedate de un timp de pregătire, numit pre-serbare, înainte-serbare sau înainte-prăznuire. Ele au de asemenea şi o perioadă de continuare sau prelungire a sărbătorii, numită după-serbare sau după-prăznuire. Ziua cea dintâi a înainte-serbării se numeşte începutul sărbătorii, iar ziua ultimă a după serbării se numeşte, cu un termen slavon, odovania, adică sfârşitul sau încheierea sărbătorii.
Durata pre-serbării și a după-serbării praznicelor împărătești variază după gradul lor de importanță și după poziția pe care o au în cadrul anului bisericesc, fiind la unele mai lungă, iar la altele mai scurtă, după cum ne arată cărțile de slujbă (Mineiele, Triodul şi Penticostarul). Astfel, pre-serbarea Naşterii Domnului ţine cinci zile, începând de la 20 decembrie, iar după-serbarea aceluiaşi praznic ţine şase zile, sfârşindu-se la 31 decembrie, când este odovania praznicului.
Mineiul pe luna decembrie precizează că sâmbătă se cântă la Utrenie slujba din ziua praznicului Naşterii Domnului şi se săvârşeşte Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur.
Obiceiul de a prelungi sărbătorile mari pe anumite perioade e moștenit în cultul ortodox din cultul Vechiului Testament, în care sărbătorile Azimilor, ca și altele (sărbătoarea Corturilor, sărbătoarea sfinţirii templului), se prăznuiau câte şapte zile la rând. În creştinism, prima manifestare de acest fel o întâlnim la împăratul Constantin cel Mare, cu prilejul festivităţilor sfinţirii basilicilor din Ierusalim şi din Tir (13 sept. 335), sfinţire a cărei aniversare se serba în fiecare an, câte şapte zile la rând, multă vreme după aceea, sub denumirea de sărbătoarea înnoirilor.
Sursa: basilica.ro
Cu dragoste,Maria.
In Italia , fiecare localitate are un sfint patron dupa numele hramului biserici ex la biserica de care apartin ca resident are hramul Sf Pavel el fiind si patronul localitatii. Inainte cu sapte zile de Sf Pavel se incepa serbarea adica in fiecare seara dupa slujba se aduna locuitorii localitatii sint mese puse unde se poate minca dind doar putin adica o offerta libera pe cei care sint straini se servente gratis considerind ca sint oaspeti desi sint residenti se poate densa copii au amenajate diferite jocuri etc.... se poate serbatori in fiecare seara pina la ora 23 pt ca dupa pleaca toti pt a fi apti de munca pt a doua zi deci asa timp de sase zile la rind pt ca nu toti localnici merg in fiecare seara ci pe rind in a saptea zi este hramul bisericii se fac cite doua slujbe pe rind una dimineata la ora opt pt tineret iar alta la zece pt copii mai mici si batrini dupa slujba lumea merge la acea festa unde este totul amenajat merge si preotul se intind mese se serveste de toate gratis pt ca sint firme voluntare care ofera totul gratis festa se termina la 12 noaptea cu focuri de artificii daca sarbatoarea hramului cade intro zi de lucru fabriciile sint inchise in ziua aceia chiar si magazinele toti au liber deci se vor intilni toti peste un an.
RăspundețiȘtergereIn Romania n-o aveti pe ,,sfanta,, Andreea Marin, moroaia copiilor? Reprezentanta ,,sportului national Distruge si vei castiga,,? Niciodata n-am sa inteleg de ce i-a impiedicat pe unii copii sa faca sport. Cata siguranta ne dau faptele ce nu pot fi dovedite!
RăspundețiȘtergereNu inteleg nici de ce toata ziua-buna.ziua dati exemple din alte tari. Cu atatea ,,pretiozitati,, nationale, ce tot nu va convine?