31 Octombrie 2016,ora 5,23 dimineața !
Dragii mei,
În aceasta dimineață dragilor, ma trezeste un glas care spune asa:
” Îmbalonare în serie !”
Dragii mei, ce rvrea
.
Ambiţia Guvernului de a cumpăra „Cuminţenia pământului”
nu are nici o legătură nici cu patriotismul, nici cu preţuirea artei
lui Brâncuşi. Totul este o afacere a unui grup de interese şi o campanie
populistă de imagine într-un an electoral. E de ajuns să vedeţi clipul
care cerceşete subscripţia şi veţi înţelege totul.
După şedinţa din 7 martie 1951 a Academiei Române, prin care s-a „constatat” că „brâncuşi nu poate fi considerat un creator în sculptură” (chiar aşa, cu „b” mic!), asistăm acum, prin această campanie pentru cumpărarea statutei „Cuminţenia pământului”, la a doua umilire a celui mai mare sculptor al omenirii!
Noi
am mai scris despre povestea aceasta încîlcită, în care, sub masca
patriotismului, este vorba de o afacere murdară, pe milioane de euro, în
care, din păcate, a intrat şi statul român prin intermediul unor
funcţionari ai săi. Nu este însă prima oară cînd Brâncuşi este tîrît în
astfel de matrapazlîcuri financiare, el fiind miza unor astfel de
afaceri oneroase chiar din primi ani de după Revoluţie.
Totuşi,
primul act samavolnic comis împotriva lui Constantin Brâncuşi a fost
şedinţa Academiei Române din 7 martie 1951, cînd România a refuzat
moştenirea lăsată de marele artist, care ar fi vrut să doneze statului
român întreaga sa operă. Acel document este şi azi cea mai mare ruşine a Academiei Române. Iată-l:
Prezidată de Mihail Sadoveanu, şedinţa i-a avut între vorbitori pe George Călinescu şi Alexandru Graur, care l-au „executat”,
pur şi simplu, pe Constantin Brâncuşi, aşa încît, dacă s-ar fi aflat în
ţară la acel moment, ar fi ajuns cu certitudine la Gherla, alături de
ceilalţi duşmani de clasă ai leninismului! Am publicat de mai multe ori
acest ruşinos Proces-Verbal
al şedinţei Academiei Române, însă observ că toată lumea se preface că
nu-l vede, motiv pentru care reiau pasajele care sintetizează
cuvîntările celor doi academicieni:
GEORGE CĂLINESCU: „Tov. Acad. Călinescu, la nota asupra comunicării tov. Prof. Jalea, constată că brâncuşi(cu „b” mic în original - n.n)nu poate fi considerat un creator în sculptură fiindcă nu se exprimă prin mijloacele esenţiale şi caracteristice acestei arte.
D-sa clarifică noţiunea de realism, în sensul vederilor creatorilor de
artă sovietici, ca o transpunere pe plan superior a realității și nu ca o
reproducere fotografică a ei, aşa cum e înţeles în mod stîngist. D-sa
încheie arătînd inutilitatea continuării discuţiilor asupra lui
Brâncuși”.
ALEXANDRU GRAUR: „Tov. Prof. Graur este împotriva acceptării în Muzeul de Artă al R.P.R a operelor sculptorului Brâncuși,
în jurul căruia se grupează antidemocrații în artă. D-sa cere ca în
secțiune să se discute pe viitor probleme rezolvate si publicate de
autorul comunicării și propuse spre discutare Secțiunii”.
Pînă
azi, Academia Română nu s-a dezis de opiniile celor doi, George
Călinescu şi Alexandru Graur, nici nu i-a sancţionat pentru susţinerea
ideologiei sovietice criminale, considerîndu-i în continuare repere ale
culturii noastre. Foarte bine.
Nu trebuie să uităm că şi „Coloana fără sfîrşit”
din tripticul de la Târgu Jiu era să fie culcată la pămînt în 1950,
cînd se plănuia aruncarea ei în aer cu trotil, iar dacă nu era bătrînul
Dibernardo, care să avertizeze autorităţile că vor cădea şi clădirile
din preajmă, monumentala operă de artă ar fi fost azi plug pentru
tractoare! S-a încercat şi doborîrea ei cu un buldozer şi numai
întîmplarea a făcut ca azi s-o mai vedem în toată splendoarea şi măreţia
ei! După 1990, tot prin operaţiuni dubioase, s-a reuşit demontarea
„Coloanei”, provocîndu-i-se daune greu de remediat!
De aici porneşte această campanie de cumpărare de la un particular din România a „Cuminţeniei pământului”
de Constantin Brâncuşi, de la umilirea marelui artist de către cel
considerat cel mai mare critic al României, George Călinescu şi
neputinţa unui buldozer de a o pune la pămînt.
A fost apoi o perioadă cînd statul român a fost proprietar al „Cuminţeniei pământului”,
iar după 1989 a început procesul pentru retrocedarea statuii către
adevăraţii proprietari. După care, la fel ca şi în cazul retrocedărilor
de la ANRP, „Cuminţenia pămîntului” a devenit o miză financiară uriaşă!
Cotidianul
l-a avertizat pe ministrul Culturii de atunci, Vlad Alexandrescu, încă
din 13 aprilie 2016, despre riscul ca operaţiunea de cumpărare a „Cuminţeniei pămîntului”
să se transforme într-un dosar penal de proporţii. Alexandrescu a
plecat între timp din conducerea ministerului, însă, după cum vă
amintiţi, a pus condiţia ca succesorul său să fie Corina Şuteu, fosta
directoare a ICR New York din vremea lui Patapievici. Şi dorinţa i-a
fost îndeplinită! Iar operaţiunea de cumpărare a „Cuminţeniei
pămîntului” a continuat, ba, chiar, a ajuns să fie subiectul donaţiilor
prin SMS, urmînd ca pe 18 septembrie să se organizeze un Teledon, ca la
ajutorarea sinistraţilor! Pe scurt, asistăm la o nouă batjocorire a lui
Constantin Brâncuşi!
Ca un nou semnal de alarmă, republicăm mai jos principalele pasaje din articolul apărut în Cotidianul din 13 aprilie 2016:
„Ministrul Culturii şi-a făcut singur dosar penal din "Cuminţenia pământului”
Ambiţia prostească a Ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, aceea de a cumpăra capodopera lui Brâncuşi „Cuminţenia pământului”
de la proprietar, îl va duce în faţa Codruţei Kovesi! Vlad Alexandrescu
trebuia să ştie că Ministerul nu poate cumpăra o operă de artă decît
printr-un „operator economic autorizat”, aşa cum prevede Legea nr. 182/2000 la art. 35, al. 1! Iată ce spune acest articol care-l poate trimite pe Vlad Alexandrescu direct la Beciul Domnesc:
Aşadar nu există nuanţe care să completeze prevederile art. 35, al. 1 din Legea 182/2000: „Vânzarea publică a bunurilor culturale mobile aflate în proprietate privată sau intermedierea vânzării se efectuează numai prin operatori economici autorizaţi”.
Dar iată ce spune chiar Ministerul Culturii în Comunicatul de presă difuzat în ziua de 18.03.2016:
„Negocierile purtate pentru exercitarea dreptului de preempțiune pentru lucrarea lui Brâncuși au iscat unele întrebări și reacții in spațiul public, față de care Ministerul Culturii face următoarele precizări:
- Statul
Român prin Ministerul Culturii a negociat la datele de 11 și 14 martie
2016 prețul de achiziție DIRECT cu proprietarii operei și cu avocații
acestora, Ministrul Culturii fiind președintele Comisiei de negociere;
- La
data de 10 martie 2016, Artmark comunicase deja oficial Ministerului
Culturii renunțarea la mandatul de reprezentare a familiei moștenitoarea inginerului Romașcu în cadrul procedurii de preempțiune cu privire la sculptura „Cumințenia Pământului”;
- Domnul Radu Boroianu nu a avut niciun rol în cadrul negocierilor;
- Raportul de expertiză realizat în 2008 aparține domnului Henri Mavrodin, expert român independent;
- Fiind
clasată în categoria juridică „Tezaur”, potrivit prevederilor art. 38
alin. (2) din Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului
cultural naţional mobil,republicată, statuia nu poate fi exportată
definitiv, ci doar temporarîn vederea participării la expoziții, pentru restaurare sau investigații științifice”.
Acest
Comunicat confirmă faptul că Ministrul Culturii ştia foarte bine că
demersurile pentru cumpărarea de către stat a capodoperei lui Brâncuşi
nu era nici pe departe o urgenţă, căci, aşa cum spune Legea 182/2000,
citată şi în Comunicat, din momentul clasării statuii în categoria „Tezaur”, ea nu mai poate fi scoasă din ţară definitiv niciodată, indifernt cine este proprietarul ei!
H.R. PATAPIEVICI I-A TRAS PREŞUL DE SUB PICIOARE MINISTRULUI VLAD ALEXANDRESCU
Ceea ce îi va crea mari probleme penale ministrului Vlad Alexandrescu este însă primul paragraf al Comunicatului, în care Ministerul Culturii recunoaşte că A NEGOCIAT PREŢUL DIRECT CU PROPRIETARII, lucru interzis de art. 35, al. 1 din aceeaşi lege 182/2000, care spune explicit: „Vânzarea publică a bunurilor culturale mobile aflate în proprietate privată sau intermedierea vânzării se efectuează numai prin operatori economici autorizaţi”!
Pînă în 10 martie 2016, operatorul economic autorizat prevăzut de lege a fost Artmark, societate fondată de Radu Boroianu, actualul director al ICR. Acum, director al ARTMARK esteH.R.Patapievici, fostul şef al ICR, iar expert este Pavel Şuşară, destul de controversat în timpul lungului proces pe marginea „Cuminţeniei pământului”!
Conform documentului de mai jos, în ziua de 10.03.2016ARTMARK anunţă Ministerul Culturii că renunţă nu numai la „mandatul de reprezentare a familiei Romaşcu”, ci şi că se retrage „din procesul de negociere cu statul român”! Deci negocierile din 11 şi 14 martie 2016 sînt în afara legii!
Acest document conţine o inexplicabilă eroare materială, căci este înregistrat la ARTMARK în ziua de 29.03.2016 sub nr. 71, dar ajunge la Ministerul Culturii cu 19 zile mai înainte, adică în 10.03.2016, unde capătă nr. de înregistrare 1267!!!
Motivele
pentru care ARTMARK s-a retras erau uşor de bănuit încă de atunci cînd
Ministerul Culturii refuza oferta de vînzare de 20 milioane euro, deşi,
invocînd dreptul de preemţiune, formal, statul cam acceptase suma.
Avînd, desigur, un comision din preţul de vînzare, ARTMARK s-a retras de
la negociere!
Ceea
ce surprinde, este reacţia Ministerului Culturii, care a decis să
negocieze DIRECT cu proprietarii şi avocaţii acestora, lucru interzis de
lege, aşa cum am arătat mai sus! Oricît ar crede Vlad Alexandrescu,
ministrul culturii, că a făcut un gest patriotic acceptînd preţul de 15
milioane euro prin negociere DIRECTĂ, se va convinge foarte curînd că a
încălcat legea 182/2000! Lucrurile au devenit şi mai grave în momentul
în care a iniţiat şi o subscripţie populară pentru a strînge vreo 6
milioane de euro de la populaţie!
Este incredibil cum a putut Vlad Alexandrescu să cadă în plasa lui H.R. Patapievici! Legal, după retragerea ARTMARK, Vlad Alexandrescu trebuia să solicite prezenţa la negociere a unui alt „operator economic autorizat”, căci chiar Ministerul Culturii, prin aceeaşi lege 182/2000, la art. 35, al. 2, acordă astfel de autorizaţii: „(2)
Autorizarea operatorilor economici prevăzuţi la alin. (1) se face de
Ministerul Culturii şi Cultelor, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor
şi Colecţiilor, cu respectarea normelor privind comerţul cu bunuri
culturale mobile”!
Dacă nu vrea să ajungă în faţa Codruţei Kovesi la DNA, Vlad Alexandrescu trebuie să oprească imediat subscipţia şi să reia procesul de negociere cu alt operator economic autorizat, aşa cum prevede legea”.
NIMIC NU S-A SCHIMBAT ODATĂ CU SCHIMBAREA MINISTRULUI CULTURII. DIN CONTRĂ
După
apariţia articolului de mai sus, nu s-a schimbat nimic, doar ministrul
Culturii! Corina Şuteu, controversată încă de pe vremea Expoziţiei cu „Poneiul roz cu zvastică”, duce şi mai departe ilegala cumpărare a „Cuminţeniei pământului”,
primind donaţii prin SMS, pe care, conform declaraţiei recente, ar vrea
să le returneze în cazul în care nu se va strînge suma de 6 milioane
euro, ceea ce este, practic, imposibil, căci baza de date este la
operatorii de telefonie!
Am spus încă de la începutul scandalului că această cumpărare a „Cuminţeniei pământului” este complet inutilă, căci, indiferent cine este proprietarul său, statuia nu poate ieşi din ţară decît temporar,
pentru a fi prezentată la diferite expoziţii, cu aprobări speciale şi
cu plata unor asigurări uriaşe, căci face parte din patrimoniul
naţional, clasificată în categoria juridică „Tezaur”!
Mai
mult ca sigur, această operaţiune aparent patrotică are o puternică şi
vizibilă conotaţie financiară în intersul unor şnapani! Nu ştiu cît va
primi în realitate proprietarul, dar ştiu cu certitudine că o mare parte
din bani se vor duce în contul celor care s-au implicat încă de la
început în această operaţiune, în care Constantin Brâncuşi a devenit o
vacă bună de muls, la fel cum s-a întîmplat cu urmaşii Brătienilor, al
căror pămînt din judeţul Argeş a fost traficat de samsarii coordonaţi de
ginerele lui Traian Băsescu!
P.S.
Dacă voia, totuşi, să cumpere „Cuminţenia pământului”, statul trebuia
să se asigure că se respectă la centimă litera legii, astfel încît să se
nască nici o suspiciune. În final, putea să dea banii direct din buget,
fără operaţiuni ciudate şi umilitoare, astfel încît statuia să nu facă
obiectul unei afaceri oneroase! Faptul că fiica generalului Mihai Chiţac
a fost desemnată să coordoneze donaţiile prin SMS nu face altceva decît
să completeze noua umilinţă a lui Brâncuşi!
.
..