B
18 DEC.2OO1, cand in timp ce trebaluiam prin casa, brusc, ochii mi se inchid, fara voia mea, si astfel, vad ,UN CER ,ca un amurg, si in acest CER, vad ,O MASA MARE, unde, de jur ,imprejurul ei, stateau asezati pe scaune, MULTI SFINTI, care aveau ,deasupra capului lor, cate O AUREOLA, ca rupta din SOARE, asa de tare stralucea.
La capatul MESEI SFINTE, in coltul ,MESEI SFINTE, IL vad pe MANTUITORUL nostru IISUS HRISTOS, asezat, pe un scaun, putin mai inalt, decat a APOSTOLILOR SAI, imbracat cu vesminte, albe luminoase, cu parul SAU, de culoarea castanelor coapte, ondulat, pana pe umeri de lung, cu ochii blanzi si albastri, precum seninul CERULUI, . IISUS HRISTOS, ISI TINEA MAINILE SALE, PE MASA SFANTA, intinse, si cu degetele SALE, impletite ,unele cu altele, ca atunci cand, ne rugam noi.
Deasupra MESEI, a SFINTILOR APOSTOLI si fireste, deasupra MANTUITORULUI, zburau pe loc, 3 PORUMBEI ALBI, apoi in clipa urmatoare, ramane doar, UN SINGUR PORUMBEL ALB, PUFOS SI STRALUCITOR DE LUMINA, PORUMBEL CARE, ZBURA INCONTINU, IN CERC !
ZBORUL CIRCULAR, AL PORUMBELULUI ALB, ORBITOR DE STRALUCITOR, facea ca , SFANTA MASA, sa fie luminata de O LUMINA, ALB-AURIE, foarte stralucitoare !
Si uite asa, FRATILOR, in CERUL DIN CER, LA MASA SFANTA, CU SFINTII APOSTOLI, IISUS MANTUITORUL NOSTRU, CEL PREA DULCE, STATEA LA MARE SFAT, CU SFINTII SAI APOSTOLI, IAR DUHUL CEL PREA SFANT, lumina, atat SFANTA MASA, cat si pe toti cei care, stateau in jurul Ei !
Sa ne adunam si noi , dragilor, nu la sfat, ci la SFANTA BISERICA, si cu inima franta ,cu sufletul smerit, sa aducem, slava si lauda, lui DUMNEZEU si MAICII DOMNULUI, precum si tuturor SFINTILOR SAI.
Cu pretuire si cu dragoste,
Maria.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu