marți, 1 septembrie 2015

1 SEPTEMBRIE , ANUL NOU BISERICESC ! LA MULTI ANI , TUTUROR CRESTINILOR !

                               În fiecare an, la 1 Septembrie, Crestinii sărbătoresc ANUL  NOU Bisericesc !

                La Multi  Ani binecuvântati, multă sănătate si multă tărie si staruire in CREDINŢĂ !
                   
Ziua de 31 august reprezintă ultima zi din anul bisericesc. Spre deosebire de anul civil, care începe la 1 ianuarie, anul bisericesc începe la 1 septembrie, pentru că, după tradiţia moştenită din Legea Veche, în această zi s-a început creaţia lumii şi, tot în această zi, şi-ar fi început Mântuitorul activitatea Sa publică. ~n această zi, în bisericile ortodoxe se oficiază un Te-Deum, scrie basilica.ro.
  
Data de 1 septembrie, când noi prăznuim începutul anului bisericesc, este legată de istoria mântuirii. Pe parcursul unui an bisericesc se rezumă lucrarea de mântuire de la creaţie şi până la sfârşitul lumii
Astfel, anul bisericesc se încheie în luna august, când avem sărbătorile Adormirii Maicii Domnului, la data de 15, şi Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, la data de 29 august, cel mai mare prooroc până la venirea Mântuitorului.
Aceste două sărbători ne vorbesc despre viaţa veşnică, fiind vorba de două morţi. Sfântul Ioan, ca prooroc al pocăinţei, îndeamnă în cuvântul său: „Pocăiţi-vă că s-a apropiat împărăţia cerurilor“, acelaşi cuvânt fiind rostit şi de către Iisus Hristos la începutul lucrării de propovăduire a Evangheliei. Propovăduirea pocăinţei, condiţie pentru intrarea în împărăţia cerurilor, ne arată tocmai venirea împărăţiei lui Dumnezeu, încheierea veacului acestuia şi începutul eshatonului.
O ultimă semnificaţie legată de acest termen derivă din faptul că de la 1 septembrie calculau romanii anii indictionului ( indiction – poruncă, arătare).
Începutul Anului Nou bisericesc a fost instituit de către Sfinţii Părinţi la Sinodul I de la Niceea, când s-a rânduit să se sărbătorească data de 1 septembrie ca un început al mântuirii creştinilor, în amintirea intrării lui Hristos în mijlocul adunării evreilor vestind tuturor ‘anul bineplăcut Domnului’. S-a hotărât de către Sfinţii Părinţi (318) participanţi la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, pe considerentul că începutul activităţii de propovăduire a Evangheliei de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos s-a făcut la începutul lunii septembrie, deoarece după calendarul iudaic intrarea în sinagoga din Nazaret (Luca 4, 14-19) a Mântuitorului, după întoarcerea din pustia Carantaniei, a fost în luna a şaptea, numită Tişri (care corespunde în calendarul nostru lunii septembrie).
Cele trei mari perioade ale anului Bisericesc
În centrul anului bisericesc se află sărbătoarea ~nvierii Domnului, în funcţie de care anul bisericesc se împarte în trei perioade, numite după cartea principală de slujbă<perioada Triodului (perioada prepascală), perioada Penticostarului (perioada pascală), perioada Octoihului (perioada postpascală).Fiecare din acestea cuprinde un număr de săptămâni. Perioada Triodului ţine de la Duminica Vameşului şi a Fariseului (cu trei săptămâni înainte de începutul Postului Paştilor), până la Duminica Paştilor (total 10 săptămâni). Primele trei săptămâni din această perioadă alcătuiesc vremea de pregătire sufletească în vederea începerii postului, iar restul de şapte săptămâni – adică însuşi Postul Paştilor – este vremea de pregătire, prin pocăinţă, post şi rugăciune, pentru marea sărbătoare a învierii, precedată de amintirea Patimilor Celui ce S-a răstignit pentru noi.
Perioada Penticostarului ţine de la Duminica Paştilor până la Duminica I după Rusalii sau a Tuturor Sfinţilor (total opt săptămâni).
Perioada Octoihului ţine tot restul anului, adică de la sfârşitul perioadei Penticostarului până la începutul perioadei Triodului. Este cea mai lungă perioadă din cursul anului bisericesc. Durata ei variază între 40-26 săptămâni, fiind în funcţie de data Paştilor: cu cât într-un an oarecare Paştile cade mai devreme, iar în anul următor mai târziu, cu atât perioada Octoihului dintre ele e mai lungăş dimpotrivă, cu cât într-un an oarecare, Paştile cade mai târziu, iar în anul următor mai devreme, cu atât perioada Octoihului dintre ele se scurtează. De altfel, toate aceste trei perioade, fiind dependente de data variabilă a Paştilor, încep şi se sfârşesc nu la date fixe, ci variabile, de la an la an.(informaţii preluate din Liturgica Generală, Pr. Prof. Dr. Ene Branişte)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu