5 Noiembrie 2002 ora 5,56 !
Ca întotdeauna Lumina albă mă trezeşte şi astfel trează fiind nu deschid ochii, şi aud un glas, care m-a cutremurat la propriu .
Citez :
"Pe autorii acestei Lucrări....
Rămân osândiţi la..."!(şi glasul se opreşte ),dar....
Am în faţa mea , în întuneric beznă, O COPERTĂ !
O copertă a unei Cărţi. Deşi era întuneric beznă , eu vedeam ca şi cum ar fi fost luminată ,de o lumină ca de neon.
Pe această copertă din negrul întuneric, vedeam poze cu grupuri de oameni, ce erau îmbrăcaţi în haine lungi şi largi, de culoarea oului de raţă. Adică de un verde deschis, spălăcit .
Aceşti DEMONI , cu chip de om, aveau în mâna dreaptă a lor, câte O LANCE, cât ei de înaltă.
O Săgeată mare ,lungă si cu vârf de fier, cum aveau războinicii.
O LANCE, aşa este corect spus.
Lancea era cu vârful la umărul fiecărui diavol, iar coada Lancei, era jos lângă picior. Diavolul se sprijinea în ea. Toţi DIAVOLII se sprijineau în LANCEA cu vârf mare şi din fier.
Diavolii cu chip de om, din poza de pe copertă cu haine lungi verzi şi spălăcite, aveau pe cap două coarne,(deasupra fiecărei urechi câte un corn ).
Coarnele diavolilor ,erau incă odată cât capul lor de lungi, erau albe,şi drepte la vârfuri .
Deşi era un întuneric total în jur, COPERTA cu grupul de Diavoli, era luminată de o Lumină nevăzută.
Aud din nou glas, care repetă :
"Pe autorii acestor Lucrări ....
Rămân osândiţi la....(şi iarăşi glasul se opreste şi totul dispare ).
Dragii mei, eu ce pot să mai spun ?
Probabil că acea Carte, promova activitatea Diavolilor şi le făcea chiar reclamă pozitivă lor.
Doamne iarta-i şi pe autorii acestor fel de Lucrări şi ne iartă şi pe noi robii tăi şi păcătoşii de noi.
Cu dragoste, Maria.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu