4 Noiembrie 2002 ,ora 23,00 !
Este o oră târzie, sunt singură în camera mea şi mă rog la Bunul Dumnezeu şi la Măicuţa Domnului.
Brusc ,aud un Glas care cântă dumnezeiesc de frumos aşa :
" Am văzut Lumina , cea adevărată !
Am primit Duhul Cel Ceresc .
Glas înălţând, şi Cuvântul Adevărului... !
Slavă Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh,
Şi acum ,şi-n vecii vecilor ,Amin !
Clipă în care ,aud glasuri multe care murmură între ele, şi nu mai sunt în camera mea ci sunt sub mijloc de Cer, adică pe Pământ . Apoi văd o încăpere în care erau mulţi, foarte mulţi oameni de toate vârstele.
Aceşti oameni, stăteau pe băncile lungi aşezate rânduri ,rânduri,şi îşi ţineau mâinile lor ridicate deasupra capului, ca la închinare, ca la o implorare a ajutorului Divin.
Apoi dragii mei, aud un singur glas, care spune ceva tare frumos, şi face un gest foarte frumos.
Văd O Sfântă Icoană din argint alb cu Maica Domnului şi Pruncul Iisus în braţele Sale, aşezată pe analog în faţa Sfintelor Uşi a Sfântului Altar.
Aud un glas, care spune cu teamă , cu sfială parcă, spune aşa :
"Sfântă Fecioară !!!
I- am adus mâine , Măicuţei Sfinte " !
Şi văd O Mână care aşează ,peste buchetul frumos de flori proaspete şi diversificate,printre care şi orhidee, de lângă Sfanta Icoană, aşează un boboc de trandafir roşu, dar tare ofilit. Mâna ,punea trandafirul ofilit peste buchetul de flori frumoase, dar Trandafirul cădea alături, nu voia să stea peste acele flori frumoase, de lângă Sfânta Icoană ! Şi tot a încercat de circa 3 ori şi trandafirul venea la loc, alături de flori.
Eu fiind foarte aproape, fac câţiva paşi şi ajung lângă Sfânta Icoană.
Iau trandafirul roşu într-o mână şi două fire de orhidee în cealaltă mână. Apoi împletesc trandafirul ,cu acele două splendide orhidee, după care aşa împletit ,îl aşez peste buchetul frumos, de lângă Sfanta Icoană.
Trandafirul, nu numai că stătea peste buchetul de flori frumoase, dar şi-a revenit şi era verde la frunze şi roşu catifelat la petale. Nu mai era ofilit.
Am rămas uimită de Minunea ce s-a petrecut ,după ce am împletit Trandafirul Roşu.
Dragii mei, este minunat, dumnezeiesc de frumos şi de minunat , ca să ne punem nădejdea toată şi grijile toate în Bunul Dumnezeu şi în Maica Domnului.
Un om credincios cu adevărat, nu poate fi un om egoist şi înfumurat. Ci este un om bun, un om altruist, un om care iubeste pe Dumnezeu şi pe Maica Domnului, mai presus de orice, aşa cum este şi firesc.
Haideţi să facem cu toţii la fel ! Să fim buni şi milostivi şi să ne iubim Aproapele ,aşa cum ne iubim pe noi înşine.
Să credem cu toată fiinţa noastră în Prea Milostivul Dumnezeu şi în Maica Domnului,să ne rugăm cu toată fiinţa noastră ,şi sa mergem în zilele de Sărbătoare la Sfânta Biserică, care ne cheamă în fiecare clipă a vieţii noastre, şi în care vom dobândi, mântuirea sufletului nostru.
Cu dragoste şi preţuire, Maria.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu