IISUS HRISTOS , S - A COBORÂT , DIN CERUL SFÂNT , PE SFÂNTA APĂ ! ERA DESCULŢĂ , ŞI PĂŞEA PE APA SFÂNTĂ , CA ŞI PE USCAT !

                                                             8  IANUARIE  2005 , ora 6,15 dimineaţa !

Este ger si frig afara, iar eu stateam sub plapumă, trează fiind, cu ochii închişi, şi vedeam astfel, MINUNI, TAINE si STRĂLUCIRE DUMNEZEIASCĂ, din cele nevăzute de ochiul firesc, eu le vedeam cu ochii mei închişi.
Când eu , închid ochii mei, nu văd întunericul, ci văd, CERUL ALBASTRU VIOLET, ca de noapte, frumos si stralucitor, iar în CER, pe CER, văd MINUNILE si TAINELE  LUI  DUMNEZEU, care -mi sunt descoperite, după VOIA SA, iar eu, le scriu aici, pentru voi toţi.
SFINTELE ICOANE, cu ochii închişi, eu le văd, ca pe nişte mici SORI, galbeni strălucitori foarte, iar SFINŢII din SFINTELE ICOANE, înviază, şi devin ca şi noi, trup din carne si oase.
Dar să mă întorc, la titlu, adica la aceasta dimineaţă, când stând cu ochii închişi, aud GLAS, care spune cu uimire aşa :

                       " COBORÂTU - SA , PE  SFÂNTA  APĂ ......"!

Clipă în care, văd UN CER, bleu senin, stralucitor, ca de oglindă, şi sub CER, jos pe Pământ, văd O APĂ , curgătoare, ca un râu, cu o lăţime de cîţiva metri, nu prea mare.
Era O APĂ.,curată şi limpede, ce curgea lin, la vale.
Într-o clipă,. O MINUNE , se întâmplă:
 DEASUPRA , APEI SFINTE,  pe APA SFÂNTĂ , se întruchipează, cât am clipi, o singura dată din ochi, ÎNSUŞI , DOMNUL NOSTRU , IISUS HRISTOS !
Stătea cu picioarele SALE SFINTE, pe APĂ, ca şi pe uscat.  IISUS, avea veşminte albe, strălucitoare, în momentul apariţiei LUI , pe suiprafaţa APEI.
Mâinile LUI IISUS HRISTOS, ţineau VEŞMANTUL ALB, şi strălucitor ca LUMINA ÎNVIERII SALE, pentru a nu se uda.
IISUS  HRISTOS, avea părul castaniu, precum castanele coapte, inelat, ondulat, până pe umerii LUI, ochii SĂI, de culoarea CERULUI SENIN, de deasupra SA, CHIPUL SĂU, roziu, din carne, dar luminat de LUMINA DUMNEZEIASCA, şi Picioarele SALE, SFINTE, care păseau desculţă, pe APĂ, ca şi pe PĂMÂNT !
Era uimitor, uluitor, ceea ce vedeam, şi dumnezeiesc de frumos si de minunat !
Dragii mei, fie ca, MÂNTUITORUL, să coboare şi în sufletul fiecaruia dintre voi, primiţi-L, şi dăruiţi-I , inima şi sufletul, pentru ca în viaţa veşnică, să trăiţi în braţele LUI, în SÂNUL LUI.
                                                Cu dragoste şi cu preţuire, Maria